Comuna Zarand este situata in centrul judetului, la o distanta de 46 km de municipiul Arad si la 12 km de Pancota (orasul cel mai apropiat).

Teritoriul comunei ocupa o suprafata de 76,2 km patrati, are un relief de campie si este strabatut de raul Crisul Alb.

Localitatea Zarand atestata documentar ca existenta inca din anul 1318 a fost in perioada evului mediu mai multe secole important centru administrativ.

Pana in 1744 la Zarand era sediul comitatului (judetului) cu acelasi nume.

In componenta comunei intra satele: Zarand, resedinta comunei si Cintei.

La 1656, cu 30 de florini era cumparat un exemplar din Cazania lui Varlaam pentru biserica din Zarand. Nu putem sti daca era aceeasi biserica de lemn pe care o mentioneaza conscriptia lui Sinesie Jivanovici de la mijlocul veacului al XVIII-lea, care era lipita si varuita si nu de mult reparata. Conscriptia mai mentioneaza ca avea hramul "Sfantul Mucenic Dimitrie". In anul 1852 biserica de lemn a fost demolata si inlocuita cu actuala de zid care poarta hramul celei vechi. Lemnul de la biserica demolata a fost vandut incasandu-se suma de 89 Fl si 47 cr. Noua biserica a fost sfintita la 30 octombrie 1855 de episcopul Procopie Ivascovici.

Fata de resedinta comunei, satul Cintei este situat la 8 km.

Drumul de interes local Zarand - Arad asigura legatura comunei cu resedinta judetului, iar pe calea ferata la o departare de 8 km se afla statia Seleus.

In cadrul comunei exista un numar de 2 statii de autobuz, transportul cu mijloace auto asigurand legatura cu municipiul Arad si orasul Chisineu Cris.

Populatia comunei de circa 4000 locuitori din care majoritatea lucreaza in agricultura si cresterea animalelor iar o parte in servicii in localitate.

Comuna se impune prin piata spatioasa din centru, odinioara loc de targ, unde se gaseste si Primaria.

In fata primariei a izbucnit in 1904 o razmelita a taranilor de aici, exprimand revolta lor impotriva asupririi sociale si nationale.

Aproape de marginea comunei, in directia nord-vest, langa apa Cigherului, pe locul numit Chereptel se vad urmele Cetatii Zarandului.

Unii istorici, ca de exemplu aradeanul Gabor Fabian sustin ca aceasta cetate a luat fiinta pe baza unei cetati de pamant care apartinea voievodatului lui Menumorut (sec. X).

In aceste parti sa tinut si un "Targ de fete" asemanator celui de pe Muntele Gaina. Obiceiul a disparut inca inainte de 1835, probail odata cu mutarea comunei pe actualul sau loc.