Pe drumul care leaga Ineul de comuna Tarnova, pe malul stang al Cigherului intalnim Chierul, sat usor de remarcat prin constructii noi si vechi, deopotriva ingrijite, cu gospodarii cu gradinite de flori la strada, toate acestea confirmand viata noua ce a prins radacini si pe aceste meleaguri. In apropiere de gara Tarnova poate fi vizitata intreprinderea pentru prelucrarea diatomitei care se extrage la Minisul de Sus.

Aici a existat o biserica de lemn cu hramul "Intampinare Domnului" sfintita in anul 1734 si care a fost demolata in 1886. In colectia de obiecte vechi bisericesti de la Manastirea Arad-Gai se pastreaza patru icoane pe lemn (Nasterea Domnului, Bunavestire, Schimbarea la Fata, Inaltarea Domnului) executate in 1787 de un zugrav anonim din partile Aradului si care au apartinut acestei biserici. Lucrarile la actuala biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" au fost incepute in 1886 si terminate dupa numai doi ani.

Satul mai este renumit si prin arta populara caracteristica zonei etnografice a Tarii Zarandului. Impreuna cu Sicula, Ineu, Bocsig, Gurba si alte localitati din jur, face parte dintr-o subzona folclorica si etnografica de neegalat. Portul popular, cu firul gros, folosit la cusatura, face ca ornamentul sa dea impresia unei broderii aplicate. Motivele foarte numeroase de pe manecile spatoiului sunt realizate cu isclogi si cu fir metalic auriu sau argintiu.

Cele mai des folosite sunt motivele denumite: piparci, turteaua, pajura, serpalaul, tulipanul, firangul si altele. Poalele, un alt element al portului femeiesc, au un decor asemanator cu spatoiul, dar pe care se gasesc cusute jure sau sire care poarta diferite denumiri locale.

Carpa, renumitele salbe in 3-4 randuri, cizmele cu inflorituri de motive romanesti, completeaza ornamentul vestimentar al fetelor in timp de vara. Subele femeiesti si barbatesti difera de la sat la sat, acestea fiind lucrate odinioara de subarii bihoreni din Sarbesti, dar care  respectau specificul local .

In urma cu 50-60 de ani au luat fiinta si la Ineu si Buteni subari cu frumoase traditii. Caracteristic in portul barbatilor este camasa cu motive florale pe guler, piepti si pe manecile cu pumnari in aceeasi compozitie cromatica. Izmenele albe, largi si lungi in timp de vara, sau itarii cu gaitane negre la buzunare si la cingatoare completeaza portul ce poarta amprenta trairilor spirituale ale neamului romanesc.

Una din cele mai frumoase produse ale artei populare din partile locului, este stergarul. Ornamentat la capete cu alesaturi in culori vii, are diferite intrebuintari. Ca podoaba el intra in ornamentarea interiorului camerelor (sobelor), este purtat pe mana sau inveleste uneori capul femeii. Motivele de pe stergare sunt preluate si de ornamentatia altor tesaturi ca: lipidee, masarite si altele.