„(...) In afara de materialele deja trimise – privind pe Gavriliu, Coles, Gabrian, Lazarescu – va mai trimit un material si despre cel ce a fost comandorul aviator DEICA DUMITRU, incetat din viata la 16.06.2002 si inmormantat in Cimitirul militar Ghencea in aceeasi zi cu generalul Gavriliu, adica 18 iunie 2002. (...) Desigur ca si acest material este deja cu mult depasit, ca data. Totusi... aceste randuri se vor un omagiu dupa trecerea catorva luni de la disparitia sa”. (...)

In constelatia aviatorilor veterani de razboi, pe buna-dreptate, Comandorul (r) DEICA DUMITRU era considerat ca fiind una dintre stelele de prima marime.

Aproape nonagerar, la 15 iunie 2002, Deica Dumitru ne-a parasit mergand sa completeze pleiada de aviatori ai Flotilei din ceruri.

DEICA D. DUMITRU s-a nascut la 25.11.1912, in municipiul Iasi.

In anul 1930 a absolvit Liceul militar „Stefan cel Mare” din Cernauti, optand pentru Scoala militara pregatitoare si speciala a aeronauticii de la Cotroceni pe care, la 01.07.1932, a promovat-o cu gradul de sublocotenent si cu brevetul de observator aerian din avion si balon.

In anul 1933, Deica a urmat cursurile Scolii de pilotaj de la Tecuci si ale Scolii de Perfectionare de pilotaj de la Buzau, obtinand atat brevetul de pilot elementar cat si brevetul de pilot de razboi.
Urmand si Scoala de pilotaj pe avioane bimotoare de la Zilistea – Buzau, Deica a obtinut si brevetul de pilot de bimotoare.

In anul 1937, cu un avion romanesc SET K-7, Deica a efectuat un raid de instructie in Polonia, imprejurare in care i s-a acordat brevetul de pilot „Honoris Causa” al aviatiei poloneze.

Si tot in 1937, Deica a obtinut diploma de licentiat in Stiinte fizico-chimice a Universitatii din Iasi pentru ca, in 1942, sa obtina si diploma de inginer al Scolii Politehnice „Gh. Asachi” din acelasi oras.

In anii 1941-1943, Deica Dumitru a urmat si cursurile Scolii Superioare de Razboi din Bucuresti, fiind atestat ca ofiter de stat major.

Deica Dumitru a parcurs intreaga ierarhie militara, obtinand succesiv gradele, de la sublocotenent la gradul de Comandor aviator.

In actiunile aviatiei romane pe Frontul de Est, Deica Dumitru a participat in calitate de comandant al Escadrilei 73 Bombardament „Karas” din Grupul 6 Bombardament. La 20.10.1941, Escadrila 73 „Karas” a fost restrasa in tara, revenind la baza Flotilei 3 Bombardament de la Craiova.

In calitatea de comandant, Deica a participat la cele mai importante misiuni incredintate escadrilei. Astfel, la 06.08.1941, pe frontul de la Odessa, cu intreaga escadrila, Deica a participat la bombardarea unui depozit de carburanti si a unei coloane de toate armele, lunga de circa 3 kilometri.

La 17.08.1941, a distrus un tren blindat rusesc aflat la 5 km. nord-vest de gara Vigoda.

La 30.09.1941 a bombardat aglomerarile de tancuri de la Kobacenco. La inapoierea din aceasta misiune, avionul pilotat de Deica desi a avut o pana de motor, acesta a reusit a-l aduce pana in propriile noastre linii si a-l ateriza in bune conditii.

Dupa revenirea escadrilei in tara, Capitanul aviator Deica Dumitru a fost numit ofiter de stat major la Biroul Operatii din Comandamentul Fortelor Aeriene pentru ca, la scurt timp, sa fie mutat la Regiunea Aeriana, iar apoi la Statul Major al Aerului.

In calitate de ofiter de stat major al Aerului, in anul 1945, Deica Dumitru s-a ocupat de organizarea revenirii in tara, de pe frontul de Vest, a Corpului Aerian Roman, misiune pe care a indeplinit-o exemplar.

Dupa razboi, Deica Dumitru a fost profesor si sef al Sectiei Aero din Scoala Superioara de Razboi, precum si sef al Biroului Operatii din Comandamentul Apararii Antiaeriene a Teritoriului.

Deica Dumitru a zburat 20 tipuri de avioane, totalizand peste 1.000 ore de zbor dintre care, cele mai multe pe front.

Pentru meritele sale, Deica Dumitru a fost distins cu mai multe ordine si medalii, intre care:
- Ordinul „Virtutea Aeronautica” cu spade, clasa Crucea de Aur, cu doua brevete;
- Ordinul „Virtutea Aeronautica” cu spade, clasa Cavaler;
- Ordinul cehoslovac „Crucea de razboi”.
- In anul 1950, Comandorul aviator Deica Dumitru a fost trecut in rezerva.

Dupa trecerea in rezerva, Deica s-a incadrat ca inginer in Directia Tehnica din Ministerul Industriei Usoare, apoi ca inginer proiectant si consilier la Ministerul Industriei Chimice unde, a inventat si brevetat „procedeul de obtinerea silicei active”.

Deica Dumitru a desfasurat insa si o bogata activitate publicistica, colaborand cu studii si materiale la diferite reviste. Totodata a elaborat si publicat lucrarile:
- „Arma aeriana in batalia terestra”
- „Aviatia de asalt”
- „Cinemateca Aeriana”, distinsa in anul 1948, cu premiul „General Scarlat Panaitescu”.

In anul 1972, Deica Dumitru a fost pensionat, stabilindu-se cu domiciliul in municipiul Bucuresti.

La 15 iunie 2002, Comandorul (r) aviator DEICA DUMITRU a incetat din viata, fiind inmormantat la Cimitirul Ghencea militar.

In amintirea camarazilor si a subordonatilor pe care i-a avut dar si a mai tinerilor aviatori, Comandorul (r) aviator DEICA DUMITRU va dainui, constituind exemplu de daruire si profesionalism, de bun camarad si comandant.

Comandor (r) aviator,
Iordache Constantin