Stirile Zilei
Miercuri, 13 mai 2009
Stirile TVA aici
  • Patrimoniul are nevoie de 67 milioane lei

Pentru reabilitarea cladirilor de patrimoniu municipalitatea are nevoie de 67 milioane de leiIncercarea de salvare a cladirilor de patrimoniu se dovedeste a fi o lupta cu morile de vant.
Municipalitatea anunta de cel putin zece ani ca va intocmi o strategie si va face demersuri pentru a salva de la autodemolare cladirile vechi, de patrimoniu. Rezultatele se lasa, insa, asteptate, dupa ce una dintre cele mai vechi cladiri din Arad, din Piata Veche, a disparut, iar bucati din fatadele cladirilor din zona centrala (inclusiv Palatul Cenad, unde se afla si birourile Primariei) continua sa cada. La obiectivul strategic „Pastrarea, conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural aradean", trasat in Strategia culturala pe urmatorii cinci ani a municipiului, pentru restaurarea si reabilitarea valorilor emblematice de patrimoniu este nevoie de 67 milioane lei.

Legea este de vina?
Executivul da vina, de ani de zile, pe legislatie. „Au fost demolari nejustificate", a declarat viceprimarul, subliniind ca in prezent „legislatia nu are in vedere pastrarea imaginii urbane. Avem nevoie de reglementari pentru patrimoniu". In strategia amintita se prevede si „elaborarea de reglementari pentru protejarea patrimoniului cultural construit si urmarirea respectarii legii impotriva interventiei negative, a distrugerii si demolarii nejustificate".

Munca platita prost
Unul dintre primii pasi facuti de administratia locala, cu scopul de a pastra ce a mai ramas din patrimoniu, a fost infiintarea Biroului Monumente in cadrul structurii proprii a Primariei. „Nu am avut candidati, probabil remuneratia care era oferita nu a fost suficienta pentru arhitecti", a declarat Levente Bognar.

Discutii cu furnizorii de servicii
Viceprimarul a mai precizat ca, de curand, s-au purtat discutii si cu furnizorii de servicii, multitudinea instalatiilor montate pe cladiri nefiind un „plus" pentru patrimoniu. „Am purtat discutii cu reprezentantii E.ON Gaz, pentru a gasi solutii. Toate instalatiile lor sunt amplasate pe fatadele cladirilor", spune Bognar.

Sensibilizare, nu constrangere
Asa cum va informam in ziarul nostru, Primaria a incercat sa ii sensibilizeze pe proprietarii care locuiesc in cladirile istorice. Purtatorul de cuvant al Primariei, Corina Draghici, sublinia la acea data ca s-au trimis circa 60 de instiintari privind pericolul pe care il reprezinta tencuiala si elementele decorative desprinse de pe fatade. Primaria nu are insa parghiile legale de a-i constrange pe proprietari sa isi repare cladirile, cu atat mai putin cu cat fondurile necesare sunt enorme (chiar daca pentru cladirile istorice nu se plateste impozit).

S. B. - Jurnal aradean

  • Programul „Rabla” nu are trecere la Arad

Numarul aradenilor care isi dau masinile la fier vechi pentru a cumpara alta noua prin Programul Rabla este mai redus decat in anii trecutiFoarte putini aradeni s-au inscris anul acesta in programul „Rabla”, criza afectand serios bugetul celor care voiau sa-si schimbe masina.
Cele mai cautate masini raman totusi cele produse de Dacia, cum tot Dacii sunt si rablele date la schimb. Programul Rabla pe anul curent este impartit pe trei etape: prima etapa este in prezent in desfasurare, pana in data de 29 mai, a doua etapa incepe in data de 1 iunie si se incheie in 31 august, iar ultima etapa incepe din data de 1 septembrie si dureaza pana in 11 decembrie.
„In prima etapa a Programului Rabla, care a inceput in luna martie si se incheie in data de 29 luna aceasta, la Arad s-au cumparat 97 de autoturisme folosind acest program, dintre care 62 de autoturisme Dacia Logan, noua Renault, sase Skoda, sase Opel, cinci Chevrolet, cinci Hyundai si patru autoturisme Dacia Sandero, iar majoritatea masinilor care au fost aduse la noi au fost modele mai vechi Dacia“, ne-a declarat Ladislau Lenard, reprezentant al firmei Metalcomp, firma care se ocupa cu preluarea autoturismelor uzate, in cadrul Programului Rabla.
Pentru cei care vor sa se inscrie in acest Program de inlocuire a Parcului auto din Romania, este de mentionat faptul ca se pot aduce de aceeasi persoana mai multe autoturisme care sa fie preluate de catre firmele validate sa le preia, insa aceasta persoana nu poate beneficia decat o singura data de Programul Rabla, adica de reducerea de 3.800 de lei la achizitionarea unui nou autoturism.
„Pentru a putea sa beneficieze de aceasta reducere de 3.800 de lei la cumpararea unui nou autoturism, persoanele interesate trebuie sa detina un autoturism mai vechi de zece ani, cu care se pot prezenta la Metalcomp sau Remat, centrele validate in judetul Arad pentru preluarea acestor autoturisme, in cadrul Programului Rabla. Numarul solicitarilor in acest Program pana acum, in judetul nostru, este mai mic decat in anul trecut“, ne-a mai declarat Ladislau Lenard.

Conditii de participare
Conform art 9 . 6 din Ordonanta de urgenta nr. 217/2008, poate beneficia de o prima in cuantum de 3.800 lei orice proprietar sau mostenitor al unui autoturism uzat, care intruneste cumulativ urmatoarele conditii: s-a inscris la un producator validat pentru achizitionarea unui autoturism nou; a predat autoturismul uzat spre casare unui operator economic autorizat, conform prevederilor legale, sa desfasoare activitati de colectare a vehiculelor scoase din uz, obtinand un certificat de distrugere; a radiat din evidenta circulatiei autoturismul uzat; achizitioneaza un autoturism nou de la un producator validat.
In sensul Ordonantei de urgenta nr. 217/2008, proprietarul autoturismului uzat este definit ca fiind ,,orice persoana fizica avand domiciliul sau resedinta in Romania, care detine in proprietate un autoturism uzat inmatriculat pe numele sau, precum si mostenitorii sai”. Potrivit art. 12 alin. (1) din Instructiunile privind modalitatile de aplicare a Ordonantei de urgenta nr. 217/2008, „Proprietarul unui autoturism uzat avand o vechime de cel putin 10 ani de la anul fabricatiei, aflat in stare de functionare si a carui prima inmatriculare in Romania a avut loc pana la data de 31 decembrie 2006 inclusiv, se inscrie in Program la un singur producator validat”. Producatorul validat elibereaza persoanei fizice o nota de acceptare valabila 30 de zile calendaristice de la eliberare.

Documente necesare
Persoanele fizice inscrise in Program trebuie sa puna la dispozitia producatorului validat, in termen de 30 zile de la eliberarea notei de acceptare, urmatoarele documente: actul de identitate in copie; certificatul de inmatriculare al autoturismului uzat, in copie legalizata; certificatul de distrugere al autoturismului uzat, in copie legalizata; certificatul de radiere din evidenta circulatiei a autoturismului uzat, in original; certificatul de mostenitor, in copie legalizata, daca persoana fizica inscrisa este mostenitoarea proprietarului (inclusiv, daca este cazul, certificatul de casatorie sau un alt document care atesta schimbarea numelui si/sau al prenumelui, in copie legalizata). Atunci cand certificatul de mostenitor atesta existenta mai multor mostenitori, este necesara o declaratie notariala prin care acestia accepta ca un singur comostenitor, nominalizat, sa beneficieze de facilitatile Programului, in original; nota de acceptare eliberata de producatorul validat, in original.

Alexandra Nadaban - Glasul Aradului

  • Targul de mobila, MobilAR, isi asteapta vizitatorii in acest weekend

Directorul Expo Arad - Nicolae Grosan anunta noutatile din acest an de la Targul de mobila MobilARExpo Arad International organizeaza in perioada 15 - 17 mai, a V-a editie a targului MobilAR - targ de mobila, mobila de gradina, accesorii pentru mobila si echipamente pentru prelucrarea lemnului.
La eveniment, 30 de firme din Romania si Ungaria vor veni in intampinarea vizitatorilor cu o gama variata de produse expuse pe suprafata celor doua pavilioane expozitionale, dar si in exterior, intre cele doua pavilioane unde se va crea o gradina de vara de 1.300 de metri patrati.
„Editia acestui an aduce in fata publicului ultimele tendinte in materie de mobila, cele mai inedite si originale creatii si piese de mobilier care readuc in prezent atmosfera de epoca”, ne spune Nicolae Grosan, directorul Complexului Expo Arad International. Mobila clasica, dar si moderna, mobila pentru bucatarie, dormitor, sufragerie, baie, mobilier din lemn masiv, canapele si fotolii din piele naturala, mobila stil, mobilier de gradina din lemn masiv, bambus, salcie, eucalipt, mobiler din metal si mobilier pentru spatii comerciale, toate acestea si multe altele pot fi gasite la MobilAr. Vizitatorii au posibilitatea de a alege intre mobilier la preturi promotionale cu reduceri de pana la 50% si mobilier la costuri mai ridicate. Tot pentru ei organizatorii au pregatit surprize si cadouri in fiecare zi de targ. „Pentru prima data la Expo Arad International, pe spatiul dintre cele doua pavilioane va fi amenajata o gradina cu flori, arbori si arbusti, mobila pentru gradina, palmieri si fantani arteziene”, mai spune Grosan.
Persoanele interesate de acest targ sunt asteptate in acest weekend, la Expo, unde pe langa multitudinea de modele de mobila pot servi si mici, bere si gratare si asculta muzica. Targul poate fi vizitat dupa urmatorul program: Vineri intre orele 11 si 21, sambata intre 10 si 21, iar duminica intre 10 si 16. Transportul este gratuit pe traseul Podgoria - Expo Arad si retur, biletul de intrare fiind de 2 lei.

Simina Roz - Observator

  • Compania de Drumuri „omoara“ micii comercianti

Micii comercianti care isi vand produsele la marginea drumurilor vor trebui sa plateasca o taxaCNADNR vrea sa-i puna la plata pe cei care isi vand produsele pe marginea drumului
Intentia mai marilor Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) de a-i taxa pe micii comercianti ce-si vand produsele pe marginea drumurilor nationale starneste revolta la Arad. Asta, cu atat mai mult cu cat o societate de stat le inchiriaza un spatiu, punandu-i astfel la plata, iar o institutie, tot de stat, in speta Directia Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) le da amenzi peste amenzi pentru simplul motiv ca nu este permis comertul pe marginea drumului. „Activitati comerciale de acest tip se pot desfasura doar in piete autorizate. Produsele se pot vinde doar in locuri protejate de praf, salubre, unde sa existe apa rece si canalizare, marfa sa fie ferita de muste si departe de gropi cu dejectii”, sustine doctorul Viorel Agud, directorul executiv al DSVSA.

Traiesc de pe o zi pe alta
Pe de alta parte, micii producatori care-si vand marfa pe marginea DN 7 sustin ca nu fac decat sa traiasca de pe azi pe maine si nu pot intelege de ce statul nu-i lasa sa-si vanda linistiti produsele. „Nu mi se pare normal sa ma taxeze. Eu oricum vand doar cirese de la mine din gradina, ca mi-au cules copiii cateva, duminica seara, cand am venit si eu de la Arad, de la bloc. Pana acum nu am vandut nimic, desi le dau cu 50 de bani legatura. As vrea sa mai castig si eu un ban, ca pensia de 600 de lei nu imi ajunge la oras. Noroc ca ma mai ajuta baiatul, ca altfel nu m-as descurca”, spune cu lacrimi in ochi Florica S.
Valeriu Stancu, un alt vanzator de fruncte intalnit pe marginea DN 7, ar fi de acord sa plateasca o anumita taxa la Compania de Drumuri, dar cu conditia sa nu mai fie pus la plata si de Primarie. „Nu zic ca-s contra, dar atunci sa nu mai trebuiasca sa platim si la ei si la autoritatile locale. Oricum, nu vin de placere aici, ci sa castig si eu un ban. Cat despre faptul ca nu ne lasa sa vindem pe marginea drumului, ce sa zic? In piete sunt mai bune conditiile? Iar acolo te omoara angrosistii, carora trebuie sa le vinzi marfa la ce preturi vor ei, ca altfel nu ai loc”, afirma foarte suparat barbatul.

„Nu fac decat sa dea in cap producatorilor”
Alti mici producatori cu care am stat ieri de vorba sustin ca statul nu vrea decat sa ia sapte piei de pe ei, impunand taxe peste taxe, asta in timp ce dispozitiile autoritatilor se bat cap in cap. „Din start vad ca dispozitiile DSV-ului contrazic normele celor de la Drumuri Nationale, care vor sa ne inchirieze spatiul. Pe de o parte e legal sa vindem aici, daca platim, pe de alta parte nu. Vad ca in Romania suntem mai catolici decat papa. Am fost la Monaco, unde am vazut ca in macelarii normele nu sunt asa de stricte ca la noi, am fost in Franta, in Italia, in Ungaria. Peste tot, la capatul tarlalei, omul isi poate vinde produsul. Romania vrea sa o ia inaintea Europei, dar din alte puncte de vedere e la coada cozii. Avem o cultura de capsuni de cativa ari in gradina, in care am investit o gramada de bani. Pe 28 aprilie am avut deja capsuni. Nu mergem la piata, pentru ca eu sunt in serviciu, sotul e in serviciu, iar mama e batrana si bolnava. Doar in fata casei putem face si noi un ban”, povesteste Doina B.
„Ani de zile si-au batut joc de mine. Cu tiganii nu a avut nimeni nimic. I-au lasat sa vanda peste tot, in piete, pe marginea drumului, pe unde au vrut ei. Acum, eu care am lucrat pentru capsunii astia, sa nu mai am voie sa-mi vand marfa in fata casei mele, fara sa fiu pusa la plata? Am fost in Ungaria, unde am vazut cum taranii isi vindeau din fata portilor ceapa, usturoiul si ce mai aveau ei. Astia de la Bucuresti nu fac decat sa dea in cap la producatori. Asta e dreptatea pe care o fac taranilor”, spune plina de revolta Maria Bradin.

Vor sa... repare drumurile
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale intentioneaza sa puna la plata micii comercianti de pe marginea soselelor pentru a face rost de bani sa… repare drumurile. Dupa introducerea taxei, CNADNR va efectua controale pentru a depista comerciantii care folosesc zona drumului ilegal, fara sa fi incheiat, in prealabil, contracte cu societatea. Mai mult, reprezentantii companiei au precizat ca acelor comercianti care refuza sa incheie contracte li se va bloca accesul la drumul national prin montarea unor parapeti de beton. Intentia conducerii societatii nu a fost adusa inca la cunostinta reprezentantilor de la Arad ai CNADNR. „Deocamdata nu pot sa va spun nimic despre asta. In momentul de fata e interzisa orice activitate comerciala de-a lungul drumurilor nationale. Avem protocoale semnate cu Politia pentru a efectua controale in acest sens”, ne-a declarat Ioan Gheorghe Balint, directorul Sectiei Arad a CNADNR.

Lucian Serban - Glasul Aradului

  • Bata: tratativele pentru infiintarea unei statii de biogaz in localitate si reabilitarea drumurilor comunale - in capul listei Primariei

Locuitorii din Bata vor avea parte atat de lucrari de modernizare a comunei cat si de evenimente culturaleUrmatoarea perioada se anunta una foarte buna pentru Bata. Comuna se afla pe lista unor investitori straini care vor sa construiasca aici o statie de biogaz, Primaria se pregateste sa asfalteze si sa pietruiasca mai multe drumuri comunale iar localnicii nu vor duce lipsa nici de evenimente culturale: Festivalul de Muzica Veche, Festivalul Vanatorii si editia de debut a Festivalului de Muzica Folk.

Posibilitatea construirii unei statii de biogaz la Bata inseamna aproape 400 de locuri de munca pentru localnici
Bata a fost luata in vizorul unor investitori italieni care au fost in vizita in localitate si i-au prezentat primarului Ion Micurescu un proiect cu privire la gestionarea deseurilor, recuperarea acestora si cogenerarea de energie termica, electrica sau biogaz. Desi exista deja un proiect integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului, nu este la fel de prolific ca si cel propus de italieni. Proiectul presupune colectarea si depozitarea deseurilor, dar investitorii italieni doresc sa preia o anumita parte din aceste deseuri, care ulterior sa fie transformate in energie electrica. Aceiasi investitori care au fost la Bata mai au proiecte identice in derulare si in alte tari, unde le merge foarte bine.
Colaborarea cu investitorii italieni ar fi de foarte bun augur pentru localitate, avand in vedere ca, pana in luna iunie, rampa de gunoi din Bata va trebui inchisa. Proiectul pe care oamenii de afaceri vor sa-l realizeze la Bata se bazeaza pe accesarea unor fonduri europene. Rolul primariei in acest proiect este punerea la dispozitia italienilor a unei suprafete de teren unde sa se construiasca statia. Acest proiect inseamna foarte mult, atat pentru localnici, care vor avea parte de locuri de munca, cat si pentru localitate, avand in vedere ca firma respectiva va produce gratuit pentru Bata energia electrica necesara iluminatului stradal, dar si pentru incalzirea unitatilor de invatamant de pe raza comunei. Concretizarea proiectului ar reprezenta un inceput pentru dezvoltarea unor sisteme similare si pentru alte localitati de pe Valea Muresului. Proiectul este in concordanta cu unele norme ale Uniunii Europene, conform carora, incepand din anul 2010, un procent de 10% din energia electrica sa provina din sisteme alternative. „Daca s-ar concretiza acest parteneriat ar fi de foarte bun augur pentru comuna. Ar exista aproape 400 de locuri de munca noi, atat pentru oamenii din localitate, cat si pentru cei din satele vecine”, a spus Ladislau Heleport, viceprimarul comunei Bata.

Asfaltarea drumurilor, reabilitarea Caminului Cultural si proiecte culturale de mare anvergura, in acest an
La inceputul mandatului actualului primar a fost reabilitat drumul comunal de la Bulci, au fost pietruite drumurile care duc la cimitire, pentru ca cimitrele sunt situate in deal si cand ploua drumul devine impracticabil din cauza noroiului. Tot referitor la drumuri, trebuie mentionat ca, in cadrul proiectului integrat intre Bata, Barzava, Conop, Ususau, in momentul de fata se lucreaza la studiul pentru asfaltarea drumului de la Bata pana la Ususau. De asemenea, in viitorul apropiat va fi asfaltat drumul judetean de la Ostrov la Bata, pe o portiune de 7 kilometri.
In ceea ce priveste salubritatea, comuna este inclusa intr-un proiect la nivel judetean, prin care, pana la sfarsitul anului, fiecare familie va primi cate o pubela pentru gunoiul menajer, care va fi colectat si transportat la o groapa de gunoi.
Referitor la scoala, Primaria a reabilitat-o si acum exista si incalzire, la clasele V-VIII iar pe viitor, se doreste reabilitarea Caminului Cultural din Bata, pentru care s-au primit deja banii. „Primaria mai asteapta bani pentru a pietrui ulitele din sat unde este nevoie, pentru a oferi cele mai bune conditii localnicilor. Se doreste asfaltarea drumului pana la Bulci, dar nu am obtinut punctajul necesar pentru a beneficia de banii de pe masura 3.2.2. oricum, speram sa reusim pana la urma sa finalizam ce ne-am propus”, a explicat viceprimarul.
Proiectele culturale aflate pe lista primariei se doresc a fi, conform spuselor viceprimarului, pe placul oamenilor din localitate, amintindu-le cateva dintre ele: a doua editie a Festivalului de Muzica Veche, in colaborare cu Filarmonica de Stat Arad, care se va desfasurala Bulci Festivalul de Muzica Folk care va debuta in acest an, tot la Bulci si Festivalul Vanatorii din toamna acestui an. „La Bulci este o zona mai retrasa, mai deosebita, numai buna pentru astfel de festivaluri. Speram ca proiectele culturale pe care le-am pregatit in acest an sa aiba efect asupra localnicilor”, a incheiat viceprimarul.

C. H. - Observator


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Jurnal aradean, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia de Vest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Ziarul Glasul Aradului, Informatia Aradului,TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]