|
|
Miercuri,
13 mai 2009 |
|
- Patrimoniul
are nevoie de 67 milioane lei
|
|
Incercarea
de salvare a cladirilor de patrimoniu se dovedeste
a fi o lupta cu morile de vant.
Municipalitatea anunta de cel putin zece ani ca va
intocmi o strategie si va face demersuri pentru a
salva de la autodemolare cladirile vechi, de patrimoniu.
Rezultatele se lasa, insa, asteptate, dupa ce una
dintre cele mai vechi cladiri din Arad, din Piata
Veche, a disparut, iar bucati din fatadele cladirilor
din zona centrala (inclusiv Palatul Cenad, unde se
afla si birourile Primariei) continua sa cada. La
obiectivul strategic „Pastrarea, conservarea
si punerea in valoare a patrimoniului cultural aradean",
trasat in Strategia culturala pe urmatorii cinci ani
a municipiului, pentru restaurarea si reabilitarea
valorilor emblematice de patrimoniu este nevoie de
67 milioane lei.
Legea
este de vina?
Executivul da vina, de ani de zile, pe legislatie.
„Au fost demolari nejustificate",
a declarat viceprimarul, subliniind ca in prezent
„legislatia nu are in vedere pastrarea imaginii
urbane. Avem nevoie de reglementari pentru patrimoniu".
In strategia amintita se prevede si „elaborarea
de reglementari pentru protejarea patrimoniului cultural
construit si urmarirea respectarii legii impotriva
interventiei negative, a distrugerii si demolarii
nejustificate".
Munca
platita prost
Unul dintre primii pasi facuti de administratia
locala, cu scopul de a pastra ce a mai ramas din patrimoniu,
a fost infiintarea Biroului Monumente in cadrul structurii
proprii a Primariei. „Nu am avut candidati,
probabil remuneratia care era oferita nu a fost suficienta
pentru arhitecti", a declarat Levente Bognar.
Discutii
cu furnizorii de servicii
Viceprimarul a mai precizat ca, de curand, s-au purtat
discutii si cu furnizorii de servicii, multitudinea
instalatiilor montate pe cladiri nefiind un „plus"
pentru patrimoniu. „Am purtat discutii cu
reprezentantii E.ON Gaz, pentru a gasi solutii. Toate
instalatiile lor sunt amplasate pe fatadele cladirilor",
spune Bognar.
Sensibilizare,
nu constrangere
Asa cum va informam in ziarul nostru, Primaria
a incercat sa ii sensibilizeze pe proprietarii care
locuiesc in cladirile istorice. Purtatorul de cuvant
al Primariei, Corina Draghici, sublinia la acea data
ca s-au trimis circa 60 de instiintari privind pericolul
pe care il reprezinta tencuiala si elementele decorative
desprinse de pe fatade. Primaria nu are insa parghiile
legale de a-i constrange pe proprietari sa isi repare
cladirile, cu atat mai putin cu cat fondurile necesare
sunt enorme (chiar daca pentru cladirile istorice
nu se plateste impozit).
S.
B. - Jurnal aradean
|
|
- Programul
„Rabla” nu are trecere la Arad
|
|
Foarte
putini aradeni s-au inscris anul acesta in programul
„Rabla”, criza afectand serios
bugetul celor care voiau sa-si schimbe masina.
Cele mai cautate masini raman totusi cele produse
de Dacia, cum tot Dacii sunt si rablele date la schimb.
Programul Rabla pe anul curent este impartit pe trei
etape: prima etapa este in prezent in desfasurare,
pana in data de 29 mai, a doua etapa incepe in data
de 1 iunie si se incheie in 31 august, iar ultima
etapa incepe din data de 1 septembrie si dureaza pana
in 11 decembrie.
„In prima etapa a Programului Rabla, care
a inceput in luna martie si se incheie in data de
29 luna aceasta, la Arad s-au cumparat 97 de autoturisme
folosind acest program, dintre care 62 de autoturisme
Dacia Logan, noua Renault, sase Skoda, sase Opel,
cinci Chevrolet, cinci Hyundai si patru autoturisme
Dacia Sandero, iar majoritatea masinilor care au fost
aduse la noi au fost modele mai vechi Dacia“,
ne-a declarat Ladislau Lenard, reprezentant al firmei
Metalcomp, firma care se ocupa cu preluarea autoturismelor
uzate, in cadrul Programului Rabla.
Pentru cei care vor sa se inscrie in acest Program
de inlocuire a Parcului auto din Romania, este de
mentionat faptul ca se pot aduce de aceeasi persoana
mai multe autoturisme care sa fie preluate de catre
firmele validate sa le preia, insa aceasta persoana
nu poate beneficia decat o singura data de Programul
Rabla, adica de reducerea de 3.800 de lei la achizitionarea
unui nou autoturism.
„Pentru a putea sa beneficieze de aceasta
reducere de 3.800 de lei la cumpararea unui nou autoturism,
persoanele interesate trebuie sa detina un autoturism
mai vechi de zece ani, cu care se pot prezenta la
Metalcomp sau Remat, centrele validate in judetul
Arad pentru preluarea acestor autoturisme, in cadrul
Programului Rabla. Numarul solicitarilor in acest
Program pana acum, in judetul nostru, este mai mic
decat in anul trecut“, ne-a mai declarat
Ladislau Lenard.
Conditii
de participare
Conform art 9 . 6 din Ordonanta de urgenta nr. 217/2008,
poate beneficia de o prima in cuantum de 3.800 lei
orice proprietar sau mostenitor al unui autoturism
uzat, care intruneste cumulativ urmatoarele conditii:
s-a inscris la un producator validat pentru achizitionarea
unui autoturism nou; a predat autoturismul uzat spre
casare unui operator economic autorizat, conform prevederilor
legale, sa desfasoare activitati de colectare a vehiculelor
scoase din uz, obtinand un certificat de distrugere;
a radiat din evidenta circulatiei autoturismul uzat;
achizitioneaza un autoturism nou de la un producator
validat.
In sensul Ordonantei de urgenta nr. 217/2008, proprietarul
autoturismului uzat este definit ca fiind ,,orice
persoana fizica avand domiciliul sau resedinta in
Romania, care detine in proprietate un autoturism
uzat inmatriculat pe numele sau, precum si mostenitorii
sai”. Potrivit art. 12 alin. (1) din Instructiunile
privind modalitatile de aplicare a Ordonantei de urgenta
nr. 217/2008, „Proprietarul unui autoturism
uzat avand o vechime de cel putin 10 ani de la anul
fabricatiei, aflat in stare de functionare si a carui
prima inmatriculare in Romania a avut loc pana la
data de 31 decembrie 2006 inclusiv, se inscrie in
Program la un singur producator validat”.
Producatorul validat elibereaza persoanei fizice o
nota de acceptare valabila 30 de zile calendaristice
de la eliberare.
Documente
necesare
Persoanele fizice inscrise in Program trebuie sa puna
la dispozitia producatorului validat, in termen de
30 zile de la eliberarea notei de acceptare, urmatoarele
documente: actul de identitate in copie; certificatul
de inmatriculare al autoturismului uzat, in copie
legalizata; certificatul de distrugere al autoturismului
uzat, in copie legalizata; certificatul de radiere
din evidenta circulatiei a autoturismului uzat, in
original; certificatul de mostenitor, in copie legalizata,
daca persoana fizica inscrisa este mostenitoarea proprietarului
(inclusiv, daca este cazul, certificatul de casatorie
sau un alt document care atesta schimbarea numelui
si/sau al prenumelui, in copie legalizata). Atunci
cand certificatul de mostenitor atesta existenta mai
multor mostenitori, este necesara o declaratie notariala
prin care acestia accepta ca un singur comostenitor,
nominalizat, sa beneficieze de facilitatile Programului,
in original; nota de acceptare eliberata de producatorul
validat, in original.
Alexandra
Nadaban - Glasul Aradului
|
|
- Targul
de mobila, MobilAR, isi asteapta vizitatorii in acest
weekend
|
|
Expo
Arad International organizeaza in perioada 15 - 17
mai, a V-a editie a targului MobilAR - targ de mobila,
mobila de gradina, accesorii pentru mobila si echipamente
pentru prelucrarea lemnului.
La eveniment, 30 de firme din Romania si Ungaria vor
veni in intampinarea vizitatorilor cu o gama variata
de produse expuse pe suprafata celor doua pavilioane
expozitionale, dar si in exterior, intre cele doua
pavilioane unde se va crea o gradina de vara de 1.300
de metri patrati.
„Editia acestui an aduce in fata publicului
ultimele tendinte in materie de mobila, cele mai inedite
si originale creatii si piese de mobilier care readuc
in prezent atmosfera de epoca”, ne spune
Nicolae Grosan, directorul Complexului Expo Arad International.
Mobila clasica, dar si moderna, mobila pentru bucatarie,
dormitor, sufragerie, baie, mobilier din lemn masiv,
canapele si fotolii din piele naturala, mobila stil,
mobilier de gradina din lemn masiv, bambus, salcie,
eucalipt, mobiler din metal si mobilier pentru spatii
comerciale, toate acestea si multe altele pot fi gasite
la MobilAr. Vizitatorii au posibilitatea de a alege
intre mobilier la preturi promotionale cu reduceri
de pana la 50% si mobilier la costuri mai ridicate.
Tot pentru ei organizatorii au pregatit surprize si
cadouri in fiecare zi de targ. „Pentru prima
data la Expo Arad International, pe spatiul dintre
cele doua pavilioane va fi amenajata o gradina cu
flori, arbori si arbusti, mobila pentru gradina, palmieri
si fantani arteziene”, mai spune Grosan.
Persoanele interesate de acest targ sunt asteptate
in acest weekend, la Expo, unde pe langa multitudinea
de modele de mobila pot servi si mici, bere si gratare
si asculta muzica. Targul poate fi vizitat dupa urmatorul
program: Vineri intre orele 11 si 21, sambata intre
10 si 21, iar duminica intre 10 si 16. Transportul
este gratuit pe traseul Podgoria - Expo Arad si retur,
biletul de intrare fiind de 2 lei.
Simina
Roz - Observator
|
|
- Compania
de Drumuri „omoara“ micii comercianti
|
|
CNADNR
vrea sa-i puna la plata pe cei care isi vand produsele
pe marginea drumului
Intentia mai marilor Companiei Nationale de Autostrazi
si Drumuri Nationale (CNADNR) de a-i taxa pe micii
comercianti ce-si vand produsele pe marginea drumurilor
nationale starneste revolta la Arad. Asta, cu atat
mai mult cu cat o societate de stat le inchiriaza
un spatiu, punandu-i astfel la plata, iar o institutie,
tot de stat, in speta Directia Sanitar-Veterinara
si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) le da amenzi
peste amenzi pentru simplul motiv ca nu este permis
comertul pe marginea drumului. „Activitati
comerciale de acest tip se pot desfasura doar in piete
autorizate. Produsele se pot vinde doar in locuri
protejate de praf, salubre, unde sa existe apa rece
si canalizare, marfa sa fie ferita de muste si departe
de gropi cu dejectii”, sustine doctorul
Viorel Agud, directorul executiv al DSVSA.
Traiesc
de pe o zi pe alta
Pe de alta parte, micii producatori care-si vand marfa
pe marginea DN 7 sustin ca nu fac decat sa traiasca
de pe azi pe maine si nu pot intelege de ce statul
nu-i lasa sa-si vanda linistiti produsele. „Nu
mi se pare normal sa ma taxeze. Eu oricum vand doar
cirese de la mine din gradina, ca mi-au cules copiii
cateva, duminica seara, cand am venit si eu de la
Arad, de la bloc. Pana acum nu am vandut nimic, desi
le dau cu 50 de bani legatura. As vrea sa mai castig
si eu un ban, ca pensia de 600 de lei nu imi ajunge
la oras. Noroc ca ma mai ajuta baiatul, ca altfel
nu m-as descurca”, spune cu lacrimi in
ochi Florica S.
Valeriu Stancu, un alt vanzator de fruncte intalnit
pe marginea DN 7, ar fi de acord sa plateasca o anumita
taxa la Compania de Drumuri, dar cu conditia sa nu
mai fie pus la plata si de Primarie. „Nu zic
ca-s contra, dar atunci sa nu mai trebuiasca sa platim
si la ei si la autoritatile locale. Oricum, nu vin
de placere aici, ci sa castig si eu un ban. Cat despre
faptul ca nu ne lasa sa vindem pe marginea drumului,
ce sa zic? In piete sunt mai bune conditiile? Iar
acolo te omoara angrosistii, carora trebuie sa le
vinzi marfa la ce preturi vor ei, ca altfel nu ai
loc”, afirma foarte suparat barbatul.
„Nu
fac decat sa dea in cap producatorilor”
Alti mici producatori cu care am stat ieri de vorba
sustin ca statul nu vrea decat sa ia sapte piei de
pe ei, impunand taxe peste taxe, asta in timp ce dispozitiile
autoritatilor se bat cap in cap. „Din start
vad ca dispozitiile DSV-ului contrazic normele celor
de la Drumuri Nationale, care vor sa ne inchirieze
spatiul. Pe de o parte e legal sa vindem aici, daca
platim, pe de alta parte nu. Vad ca in Romania suntem
mai catolici decat papa. Am fost la Monaco, unde am
vazut ca in macelarii normele nu sunt asa de stricte
ca la noi, am fost in Franta, in Italia, in Ungaria.
Peste tot, la capatul tarlalei, omul isi poate vinde
produsul. Romania vrea sa o ia inaintea Europei, dar
din alte puncte de vedere e la coada cozii. Avem o
cultura de capsuni de cativa ari in gradina, in care
am investit o gramada de bani. Pe 28 aprilie am avut
deja capsuni. Nu mergem la piata, pentru ca eu sunt
in serviciu, sotul e in serviciu, iar mama e batrana
si bolnava. Doar in fata casei putem face si noi un
ban”, povesteste Doina B.
„Ani de zile si-au batut joc de mine. Cu
tiganii nu a avut nimeni nimic. I-au lasat sa vanda
peste tot, in piete, pe marginea drumului, pe unde
au vrut ei. Acum, eu care am lucrat pentru capsunii
astia, sa nu mai am voie sa-mi vand marfa in fata
casei mele, fara sa fiu pusa la plata? Am fost in
Ungaria, unde am vazut cum taranii isi vindeau din
fata portilor ceapa, usturoiul si ce mai aveau ei.
Astia de la Bucuresti nu fac decat sa dea in cap la
producatori. Asta e dreptatea pe care o fac taranilor”,
spune plina de revolta Maria Bradin.
Vor
sa... repare drumurile
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale
intentioneaza sa puna la plata micii comercianti de
pe marginea soselelor pentru a face rost de bani sa…
repare drumurile. Dupa introducerea taxei, CNADNR
va efectua controale pentru a depista comerciantii
care folosesc zona drumului ilegal, fara sa fi incheiat,
in prealabil, contracte cu societatea. Mai mult, reprezentantii
companiei au precizat ca acelor comercianti care refuza
sa incheie contracte li se va bloca accesul la drumul
national prin montarea unor parapeti de beton. Intentia
conducerii societatii nu a fost adusa inca la cunostinta
reprezentantilor de la Arad ai CNADNR. „Deocamdata
nu pot sa va spun nimic despre asta. In momentul de
fata e interzisa orice activitate comerciala de-a
lungul drumurilor nationale. Avem protocoale semnate
cu Politia pentru a efectua controale in acest sens”,
ne-a declarat Ioan Gheorghe Balint, directorul Sectiei
Arad a CNADNR.
Lucian
Serban - Glasul Aradului
|
|
- Bata:
tratativele pentru infiintarea unei statii de biogaz
in localitate si reabilitarea drumurilor comunale
- in capul listei Primariei
|
|
Urmatoarea
perioada se anunta una foarte buna pentru Bata.
Comuna se afla pe lista unor investitori straini care
vor sa construiasca aici o statie de biogaz, Primaria
se pregateste sa asfalteze si sa pietruiasca mai multe
drumuri comunale iar localnicii nu vor duce lipsa
nici de evenimente culturale: Festivalul de Muzica
Veche, Festivalul Vanatorii si editia de debut a Festivalului
de Muzica Folk.
Posibilitatea
construirii unei statii de biogaz la Bata inseamna
aproape 400 de locuri de munca pentru localnici
Bata a fost luata in vizorul unor investitori
italieni care au fost in vizita in localitate si i-au
prezentat primarului Ion Micurescu un proiect cu privire
la gestionarea deseurilor, recuperarea acestora si
cogenerarea de energie termica, electrica sau biogaz.
Desi exista deja un proiect integrat de gestionare
a deseurilor la nivelul judetului, nu este la fel
de prolific ca si cel propus de italieni. Proiectul
presupune colectarea si depozitarea deseurilor, dar
investitorii italieni doresc sa preia o anumita parte
din aceste deseuri, care ulterior sa fie transformate
in energie electrica. Aceiasi investitori care au
fost la Bata mai au proiecte identice in derulare
si in alte tari, unde le merge foarte bine.
Colaborarea cu investitorii italieni ar fi de foarte
bun augur pentru localitate, avand in vedere ca, pana
in luna iunie, rampa de gunoi din Bata va trebui inchisa.
Proiectul pe care oamenii de afaceri vor sa-l realizeze
la Bata se bazeaza pe accesarea unor fonduri europene.
Rolul primariei in acest proiect este punerea la dispozitia
italienilor a unei suprafete de teren unde sa se construiasca
statia. Acest proiect inseamna foarte mult, atat pentru
localnici, care vor avea parte de locuri de munca,
cat si pentru localitate, avand in vedere ca firma
respectiva va produce gratuit pentru Bata energia
electrica necesara iluminatului stradal, dar si pentru
incalzirea unitatilor de invatamant de pe raza comunei.
Concretizarea proiectului ar reprezenta un inceput
pentru dezvoltarea unor sisteme similare si pentru
alte localitati de pe Valea Muresului. Proiectul este
in concordanta cu unele norme ale Uniunii Europene,
conform carora, incepand din anul 2010, un procent
de 10% din energia electrica sa provina din sisteme
alternative. „Daca s-ar concretiza acest
parteneriat ar fi de foarte bun augur pentru comuna.
Ar exista aproape 400 de locuri de munca noi, atat
pentru oamenii din localitate, cat si pentru cei din
satele vecine”, a spus Ladislau Heleport,
viceprimarul comunei Bata.
Asfaltarea
drumurilor, reabilitarea Caminului Cultural si proiecte
culturale de mare anvergura, in acest an
La inceputul mandatului actualului primar
a fost reabilitat drumul comunal de la Bulci, au fost
pietruite drumurile care duc la cimitire, pentru ca
cimitrele sunt situate in deal si cand ploua drumul
devine impracticabil din cauza noroiului. Tot referitor
la drumuri, trebuie mentionat ca, in cadrul proiectului
integrat intre Bata, Barzava, Conop, Ususau, in momentul
de fata se lucreaza la studiul pentru asfaltarea drumului
de la Bata pana la Ususau. De asemenea, in viitorul
apropiat va fi asfaltat drumul judetean de la Ostrov
la Bata, pe o portiune de 7 kilometri.
In ceea ce priveste salubritatea, comuna este inclusa
intr-un proiect la nivel judetean, prin care, pana
la sfarsitul anului, fiecare familie va primi cate
o pubela pentru gunoiul menajer, care va fi colectat
si transportat la o groapa de gunoi.
Referitor la scoala, Primaria a reabilitat-o si acum
exista si incalzire, la clasele V-VIII iar pe viitor,
se doreste reabilitarea Caminului Cultural din Bata,
pentru care s-au primit deja banii. „Primaria
mai asteapta bani pentru a pietrui ulitele din sat
unde este nevoie, pentru a oferi cele mai bune conditii
localnicilor. Se doreste asfaltarea drumului pana
la Bulci, dar nu am obtinut punctajul necesar pentru
a beneficia de banii de pe masura 3.2.2. oricum, speram
sa reusim pana la urma sa finalizam ce ne-am propus”,
a explicat viceprimarul.
Proiectele culturale aflate pe lista primariei se
doresc a fi, conform spuselor viceprimarului, pe placul
oamenilor din localitate, amintindu-le cateva dintre
ele: a doua editie a Festivalului de Muzica Veche,
in colaborare cu Filarmonica de Stat Arad, care se
va desfasurala Bulci Festivalul de Muzica Folk care
va debuta in acest an, tot la Bulci si Festivalul
Vanatorii din toamna acestui an. „La Bulci
este o zona mai retrasa, mai deosebita, numai buna
pentru astfel de festivaluri. Speram ca proiectele
culturale pe care le-am pregatit in acest an sa aiba
efect asupra localnicilor”, a incheiat
viceprimarul.
C.
H. - Observator
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|