|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Luni,
10 martie 2008 |
|
- Ziarul
Observator va descrie cum va arata Strandul "Neptun"...
peste ani si ani!
|
|
Primaria
spune ca mai are nevoie de 19 milioane de euro sa
transforme strandul intr-o baza de agrement de top,
cu bazinele delimitate de discoteci si de casute,
cu trenulet de agrement, tobogane uriase, pod de pontoane,
apa calda, supraveghere video.
Nu e o noutate: Strandul "Neptun"
este in reabilitare. Aceasta etapa a modernizarii
sale va costa trei milioane de euro.
Conform studiului de fezabilitate, intregul proiect
consta in trei etape, costul final al lucrarilor fiind
de 22 de milioane de euro.
Daca lucrarile avanseaza, peste doua luni bazinele
vor fi reabilitate, vor fi instalate tobogane, iar
apa va avea o temperatura constanta. Daca...
Ineditul proiectului de dezvoltare a bazei de agrement
se refera la delimitarea zonelor comerciale, de zona
de agrement, strandul propriu-zis.
In urma acestor delimitari, tariful de intrare va
fi diferit, biletul cel mai scump fiind vandut pentru
zona acvatica. Urmeaza sa fie mai mult decat un strand,
un loc de agrement unde sa-si gaseasca locul toate
categoriile de varsta.
O interventie importanta va fi introducerea sistemului
de incalzire a apei pe baza de energie alternativa,
prin panouri solare, putandu-se realiza economii foarte
importante de combustibil necesar preparararii apei
calde pentru dusuri si bazine, solutie tot mai des
utilizata in Comunitatea Europeana.
La intrarea dinspre Podul "Decebal",
va fi amplasat un sens giratoriu, urmand ca si panta
drumului sa se atenueze.
Parcarea publica va fi regandita, urmand sa creasca
in dimensiune.
Va fi asigurata o banda speciala pentru biciclisti,
iar pasarela actuala pe pontoane se va inlocui cu
una pietonala pe piloni.
Vor fi asigurate patru fluxuri pentru pietoni si unul
pentru persoanele cu handicap locomotor, precum si
doua fluxuri de circulatie pentru biciclisti.
Gardul cu care se delimiteaza sectoarele va fi din
materiale transparente, imbracat in verdeata si mascat
cu vegetatie plantata pe ambele parti.
Se doreste obtinerea unui ecran verde pe toata perioada
anului (se vor alege atat specii de arbusti foiosi
cu frunzis persistent, cat si specii de rasinoase).
Vor exista doua incinte clare ale strandului: una
pentru adulti si tineret, iar cealalta va fi destinata
copiilor si varstei a treia.
Incinta strandului pentru adulti-tineret se va organiza
in jurul treflei bazinelor mari.
Aceasta incinta va avea trei intrari, amplasate in
zonele cu aflux maxim de vizitatori.
Suprafata acestei incinte va fi de 40.750 mp. Suprafata
libera destinata publicului pentru plaja, este de
cca. 29.050 mp.
S-a luat in calcul o suprafata de 6,5 mp/ persoana
la plaja (rezulta un numar maxim de cca. 4.470 persoane
pe plaja cu iarba).
Avand in vedere ca dintre cele trei bazine, unul este
destinat copiilor, in strand vor avea acces si acestia,
dar ponderea o detin adultii.
Un alt sector va fi cel al casutelor din lemn, care
vor fi securizate.
Se propune de asemenea diversificarea serviciilor
precum si a modului de cazare a turistilor / vizitatorilor
zonei de agrement, si anume: crearea unei zone pentru
camparea rulotelor si a unei incinte de campare a
corturilor, dotate cu toate serviciile sanitar-sociale
necesare.
Sectorul terenurilor de joc va fi imprejmuit in totalitate,
in aceeasi solutie unitara (gard transparent dublat
si mascat de vegetatie abundenta).
Tot in zona casutelor se va recurge la majorarea latimii
soselei, la doua benzi de circulatie (dublu sens),
de asemenea se va asigura un trotuar de un metru latime,
pe toata lungimea tronsonului.
Casutelor li se vor face finisaje si vor fi luate
masuri de protectie fata de umezeala, foc, insecte
si ciuperci, astfel ca durata de viata a casutelor
sa fie semnificativ majorata, cu pastrarea aspectului
initial, fara degradari.
In timpul sezonului cald va circula de-a lungul strandului
un "titi-car".
Vor fi create parcaje longitudinale pentru un numar
relativ mare de autoturisme ale ocupantilor casutelor.
Parcarea publica va fi creata pentru un numar de cca.
350 autoturisme, aici putand sa aiba loc si spectacole
de divertisment de mare anvergura, asa cum s-a mai
intamplat.
Intrarea principala se va restructura si reorganiza
astfel incat sa devina emblematica, cu punct de informatii
si controlul accesului.
Proiectul prevede amplasarea de spatii pentru inchirierea
articolelor de plaja si inot, amplasarea de spatii
destinate administratiei, intretinerii tehnice, precum
si amplasarea de functiuni pentru servicii si divertisment,
compatibile cu sectorul respectiv si anume: intretinere
corporala, styling etc.
Se vor infiinta grupuri sanitare cu dus si vestiare
cu dulapuri individuale, grupate la intrarile in incintele
celor doua stranduri sau in apropiere, iar acelea
din zona casutelor din lemn vor fi reabilitate si
indesite.
Turistii/vizitatorii cazati in casute, corturi sau
rulote vor beneficia si de spatii si dotari necesare
pentru prepararea hranei si luarea mesei, petreceri
comune, spalarea lenjeriei etc.
Terenurile de sport pot fi folosite tot timpul anului,
datorita faptului ca vor fi termoizolate si dotate
cu instalatii interioare de incalzire.
O masura importanta va fi si alimentarea cu apa termala
a bazinelor, de la mare adancime, in zona unde acum
exista un put forat.
Ar trebui insa sa se coboare la aproximativ 2000 de
metri, ceea ce e foarte neplauzibil, in acest moment.
Vor fi amplasate circuite de supraveghere video a
perimetrelor sensibile din zona de agrement, cum ar
fi accesele sau zona bazinelor, dar si panouri publicitare
de dimensiuni ceva mai mari.
Mobilierul urban va fi asigurat de o singura firma,
pentru a crea un tot unitar.
"Nu se stie cand va fi pus in aplicare acest
proiect, care a fost totusi realizat ca sa existe
un plan coerent, pe termen lung" – Corina Draghici,
purtator de cuvant Primarie
Dana
Mirea - Observator
|
|
- Senatorul
Ungureanu sare in ajutorul invatamantului
|
|
Senatorul
PSD Dan Ungureanu l-a interpelat pe ministrului Educatiei
si Cercetarii.
El a ridicat problema decontarii abonamentelor pe
mijloacele de transport public pentru elevi si a lucrarilor
la scolile din Pecica si Seitin, sistate din lipsa
de fonduri.
Senatorul Dan Ungureanu l-a interpelat pe ministrul
invatamantului in cazul scolilor de la Pecica si Seitin.
Aici exista studii de fezabilitate si proiecte aprobate
pentru ridicarea de cladiri noi, iar lucrarile au
fost demarate inca de anul trecut.
La un moment dat, din lipsa finantarii, totul s-a
oprit si autoritatile se confrunta in continuare cu
lipsa banilor.
"Una din marile promisiuni ale actualei Guvernari
pe domeniul educatiei a fost reabilitarea unitatilor
scolare, activitate ce ar fi trebuit sa fie realizata
concomitent cu cea de ridicare de noi unitati. Din
pacate, constatam pe zi ce trece ca de la promisiune
la fapta este o cale pe atat de lunga pe cat este
de la bune intentii la promisiuni desarte si populism.
In conditiile in care autoritatile locale se confrunta
nu numai cu lipsa spatiilor, dar si cu plata unor
chirii exorbitante pentru cladirile unitatilor scolare
ce au fost retrocedate, l-am intrebat pe ministru
cand se vor debloca fondurile necesare",
a declarat senatorul PSD Dan Ungureanu.
Apoi, el a ridicat problema decontarii abonamentelor
de calatorie in scoli.
Sistemul este pus la punct, dar extrem de greoi.
"Din pacate, in ciuda reglementarii cat se
poate de explicite, se intarzie nejustificat momentul
platii. Asta chiar daca toate scolile au documentatii
complete. De exemplu, la Liceul Aurel Vlaicu nu s-a
facut decontarea acestor abonamente din luna noiembrie
2007. In plus, din datele culese in diversele dezbateri
sau audiente pe care le-am avut cu cadrele didactice,
elevii sau parintii acestora, am constatat ca aceste
intarzieri se produc cu precadere la scolile unde
sumele ce trebuie acordate pentru deconturi sunt mai
mari", a mai declarat senatorul PSD.
Sorin
Trocan - Glasul Aradului
|
|
- AHNR
a demonstrat ca se poate
|
|
Persoanele
cu handicap au castigat multe drepturi si facilitati
prin contributia asociatiei - Interviu cu Ecateria
Ani Jäger
Adevarul: De curand, AHNR a implinit 18
ani de la infiintare. Care a fost, in tot acest timp,
rolul asociatiei in viata persoanelor cu handicap
neuromotor?
Ecaterina Ani Jäger: Intr-
adevar, la 13 februarie, Asociatia Persoanelor cu
Handicap Neuromotor din Romania - AHNR, asociatie
nationala de tip federatie cu sediul central la Arad
- a implinit majoratul. In perioada 1990-
1992, AHNR a desfasurat un lobby extrem de intens
pentru recunoasterea persoanelor cu handicap (neuro)motor
din Romania ca cetateni cu drepturi la educatie, incadrare
in munca, recuperare, viata sociala - la sanse
egale cu ceilalti cetateni. Aceste drepturi au fost
propuse de AHNR sub forma unui articol, pentru a fi
introduse in Constitutia Romaniei. Odata aparute in
legea fundamentala a statului roman, s- a impus
crearea unui suport legal pentru sustinerea acestor
drepturi. Astfel, au aparut Legea 53/1992 privind
protectia speciala a persoanelor handicapate si Legea
57/1992 privind incadrarea in munca a persoanelor
handicapate. Ulterior, am prezentat comisiilor de
specialitate din Parlamentul Romaniei nu mai putin
de 67 de amendamente care au adus imbunatatiri semnificative
acestor legi. Sunt convinsa ca fara contributia si
propunerile facute de AHNR, persoanele cu handicap
din Romania nu ar avea multe din drepturile de care
se bucura azi. Au fost primele acte normative care
au prevazut drepturi si facilitati pentru persoanele
cu handicap din Romania.
Adevarul: Pana in urma cu putin timp, AHNR aproape
ca s- a confundat cu regretata Monica Antoci.
Desigur, asociatia merge mai departe si fara ea. Dar
va reusi sa se impuna la fel ca pana acum?
Ecaterina Ani Jäger: Prin
pierderea doamnei Monica Antoci - "sefa",
cum ii spuneam eu - persoanele cu handicap din
tara au pierdut un sprijin real, o persoana dispusa
sa faca orice pentru integrarea si sprijinirea lor,
un lider, promotor si aparator al drepturilor acestora.
Dar nu numai persoanele cu handicap au pierdut, ci
si personalitatile vietii politice din Romania pentru
ca Doamna Antoci a fost un adevarat "adversar"
- pozitiv, benefic, respectat. Noi incercam sa
continuam munca ei, dar "ea" a fost
unica.
Adevarul: Ati initiat si derulat nenumarate programe,
proiecte si campanii in favoarea persoanelor cu handicap
neuromotor si familiilor acestora. Sunt suficiente
aceste actiuni pentru integrarea reala a persoanelor
cu handicap in comunitate, pentru eliminarea
discriminarii de care sufera?
Ecaterina Ani Jäger: Programele
si proiectele derulate doar de AHNR nu sunt suficiente
pentru integrarea lor in comunitate. Aceste proiecte
si programe sunt exemple si practici pozitive ca "se
poate". Noi nu putem crea conditiile necesare,
dar putem face lobby pentru asta. Nu exista societate
fara organizatii neguvernamentale. ONG- urile
sunt necesare tocmai pentru ca ele identifica problemele,
ba, mai mult, cauta si gasesc solutii pentru rezolvarea
partiala sau totala a acestor probleme. Dar educatia,
asigurarea locurilor de munca, accesibilizarea mediului
inconjurator, a cladirilor publice, a locuintelor,
a sistemului de transport public, accesul la informatii,
la viata politica etc. - noi, ONG- urile,
nu le putem asigura. Discriminarea acestor persoane
incepe cu excluderea lor de la viata comunitatii,
prin lipsa de acces. Dar
si comunitatea trebuie sa intinda o mana catre aceste
persoane.
Adevarul: Care e statutul unei persoane cu handicap
neuromotor din Romania in comparatie cu cel al uneia
din tarile Europei Occidentale?
Ecaterina Ani Jäger: Din pacate, la noi, majoritatea
persoanelor cu handicap neuromotor grav si accentuat
au statut de asistat social. Persoanele cu handicap
neuromotor care sunt adulte si ar putea lucra, nu
au beneficiat de educatie la timpul potrivit, deci
posibilitatile lor de a "lucra" si
a face parte din randul "contribuabililor"
sunt relativ limitate. Am cunoscut persoane ca
si mine - cu paraplegie in urma unui accident
- , dar care au beneficiat de reconversie profesionala,
de locuinta adaptata, de masina proprie adaptata si,
ce e cel mai important, de "locuri de munca"
adaptate, unde isi pot pune in valoare "calitatile",
aptitudinile. Astfel, din asistati sociali, inutili
comunitatii in care traiesc, aceste persoane pot deveni
80- 100% independente financiar, isi pot intemeia
propria lor familie, daca asta doresc.
Adevarul: Ce sanse sunt sa se ajunga si la noi
la acest nivel? Cine, ce ar trebui sa faca in acest
sens?
Ecaterina Ani Jäger: Desi Legea 448/2006 privind
protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu
handicap sprijina ocuparea fortei de munca pe piata
libera a muncii, la domiciliu sau in forme protejate,
ba, mai mult, obliga autoritatile si institutiile
publice, persoanele juridice, publice sau private,
care au cel putin 50 de angajati, sa angajeze persoane
cu handicap ntr- un procent de cel putin 4% din
numarul total de angajati, acest lucru nu se intampla.
Potentialii angajatori nu sunt pregatiti sa se confrunte
cu nevoile speciale ale persoanelor cu handicap la
locul de munca. Mai avem cativa ani de parcurs pe
drumul democratiei ca sa putem asigura conditii de
viata si de munca persoanelor cu handicap.
Adevarul: Ce proiecte are AHNR pentru viitorul
mai mult si mai putin indepartat?
Ecaterina Ani Jäger: AHNR va continua monitorizarea
aplicarii legii si va trage semnale de alarma, intervenind
direct in interesul membrilor sai din cele opt judete
unde are filiale - Arad, Arges, Caras- Severin,
Cluj, Hunedoara, Ialomita, Mehedinti si Salaj. Fiecare
din aceste filiale ofera servicii persoanelor cu handicap
si familiilor acestora. Un proiect de nivel national,
pe care il avem in vedere, este legat de "femeia
cu handicap" in Romania.
Ecaterina Ani Jäger
S- a nascut la 19 februarie 1957. Pe
cand se afla in al treilea an de liceu, in 1975, a
fost victima unui accident de circulatie, in urma
caruia a ramas dependenta de scaunul rulant.
A absolvit Liceul "Elena Ghiba Birta"
din Arad in 1978.
Este presedinta filialei judetene a Asociatiei Handicapatilor
Neuromotor din Romania.
Vorbeste fluent germana, engleza si maghiara.
A participat la numeroase congrese, conferinte si
seminarii nationale si internationale despre persoanele
cu handicap.
D.D.-
Adevarul
|
|
- Drumuri
si mii de hectare, inundate
|
|
Peste
100 de hectare de teren de pe raza comunei Vata de
Jos, din Hunedoara, au fost inundate ieri de Crisul
Alb si afluentii acestuia.
De asemenea si DN 76 a fost acoperit de ape pe o jumatate
de kilometru.
Ieri-dimineata, nivelul Crisului Alb depasise cu 42
de centimetri cota de inundatie, insa ieri-dupa-amiaza
cotele raului amintit erau in scadere.
Peste 1.000 de hectare de teren arabil, fanete si
pasuni au fost inundate si in Mures.
Apa a mai afectat o serie de drumuri judetene si comunale,
care au fost inundate pe portiuni cuprinse intre 0,2
si un kilometru.
Probleme au fost si la Arad, pe drumurile judetene
708, pe o portiune de doi kilometri, 793B si 792E.
Mara
Popescu - Evenimentul Zilei
|
|
- Spitalul
social din Ineu se extinde
|
|
Unitatea
de Asistenta Medico-Sociala din Ineu
vrea sa isi mareasca numarul de locuri si sa se modernizeze.
Si asta deoarece numarul de aproximativ 30 de locuri
de cazare de care dispune unitatea in acest moment
este mult prea mic fata de cererile cu care se confrunta
spitalul.
In acest sens s-a inceput lucrul la un nou corp de
cladire.
Acest nou corp va fi compus dintr-un spatiu locativ,
si anume un numar de opt camere a cate doua locuri,
cu baie proprie, si o sala de recuperare pentru batranii
din centru.
In aceasta sala se va face masaj si fizioterapie pentru
oamenii care sufera de boli care necesita astfel de
tratament.
Directorul unitatii, Sergiu Havasi, ne-a spus ca acesta
este un proiect foarte important si care va inghiti
multi bani.
Insa, pe langa satisfactia batranilor care vor avea
un nou camin, banii sunt putini.
"Vrem sa incepem lucrul la extinderea cladirii
deoarece locurile de care dispunem nu sunt suficiente.
Avem tot mai multe cereri de la oameni care vor sa
isi petreaca batranetile intr-un loc linistit, unde
sa aiba parte de o masa calda si supraveghere medicala
non-stop. Odata cu extinderea cladirii vom construi
si o sala de recuperare pentru oamenii bolnavi"
ne-a declarat Sergiu Havasi.
In alta ordine de idei, directorul unitatii din Ineu
incearca formarea unui parteneriat pentru servicii
sociale la domiciliu.
In acest parteneriat a incercat sa atraga peste 10
comune insa primarii respectivelor localitati sunt
cam reticenti.
Acest serviciu la domiciliu ar trebui sa livreze zilnic
oamenilor cu o pozitie sociala precara o masa calda
la domiciliu dar si asistenta medicala gratuita.
"Vrem neaparat sa infiintam acest parteneriat
social. Toata lumea stie ca populatia din aceste zone
este in proces de imbatranire, tinand cont ca oamenii
tineri au plecat in strainatate sau la oras. Astfel
raman oameni batrani de care nu le pasa nimanui si
pe care noi vrem sa ii ajutam. Vrem sa facem acest
serviciu social care sa le duca oamenilor o mancare
calda zilnic si sa le asigure si asistenta medicala.
Dupa ce ne-am facut calculele am ajuns la concluzia
ca fiecare primarie ar trebui sa dea 2.000 de lei
lunar, bani din care noi sa asiguram benzina pentru
transport si salariile asistentilor care vor face
deplasarile. Insa primarii din comunele cu care noi
vrem sa realizam acest parteneriat nu au prea multa
incredere in ce vrem noi sa facem. Astfel, inca nu
am reusit sa convingem pe toata lumea sa ni se alature
in acest proiect. Dar noi speram ca o sa reusim, spre
binele batranilor care vor beneficia gratuit de serviciile
noastre" a mai spus Sergiu Havasi, directorul
Unitatii de Asistenta Medico-Sociala din Ineu.
Alin
Gherasim - Observator
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|