La sediul Inspectoratului de Jandarmi Judetean Arad a avut loc, joi, festivitatea inaintarii in gradul urmator a cadrelor care au implinit stagiul minim in grad.  Astfel, in conformitate cu ordinul ministrului Internelor si Reformei Administrative, un ofiter a fost avansat de la gradul de locotenent colonel la gradul de colonel, cinci ofiteri au fost avansati de la gradul de capitan la gradul de maior, patru au fost avansati de la gradul de locotenent la gradul de capitan. De asemenea, un plutonier adjutant a fost avansat la gradul de plutonier adjutant sef si 63 de sergenti majori au fost avansati la gradul de plutonier.  La finalul festivitatii, inspectorul sef, colonel Biclesanu Adrian i- a felicitat pe toti cei care au fost avansati in grad si le- a urat succes in activitate. C.M. - Jurnal aradean

Amprenta unei barci impotmolite in mortar a fost descoperita in santierul arheologic de la Frumuseni. Descoperirea a fost facuta in urma cu cateva zile, insa specialistii care lucreaza pe santier nu au inca niste concluzii certe cu privire la modul in care barca ar fi putut ajunge in acel loc de pe uscat.  Una dintre presupuneri este ca ar fi putut fi trasa pe uscat si folosita ca varnita de catre muncitorii care lucrau la manastirea benedictina.  In interiorul barcii au fost gasite fragmente din vase de lut si monede emise in perioada lui Stefan al IV-lea.  Obiectele gasite dateaza din secolul al XII-lea, cam cu 20 de ani mai devreme decat prima atestare documentara a Manastirii Bizere (1183).  Barca descoperita are o lungime de 12,50 metri si reprezinta o descoperire unica prin importanta si localizare despre care Adrian Rusu, doctor in istorie medievala la Institutul de Arheologie si Istorie din Cluj-Napoca, coordonatorul santierului afirma: "trebuie sa gasim o modalitate cat mai propice de conservare a descoperirii. Este destul de greu din cauza dimensiunilor pe care le are barca. Ar trebui cat mai repede solutionata problema pentru a nu suferi avarii prea mari din cauza contactului cu razele solare sau din cauza intemperiilor." Va reamintim ca in campaniile trecute, pe acelasi santier au fost descoperite biserica manastirii (cu mozaicuri), o capela si cimitirul din interiorul manastirii, situl arheologic de la Frumuseni fiind astfel unul din cele mai importante in ce priveste studiul Evului Mediu la noi in tara. C.L. - Glasul aradului

Din aceasta luna, examenul pentru obtinerea permisului de conducere in Arad se va face pe computer cu monitor tip touche-screen.  Si aceasta nu este singura noutate – fiecare monitor va avea incorporat o camera web pentru a impiedica fraudarea examenului.  Pentru a afla mai multe informatii despre acest sistem proprietarul Scolii de soferii "Vartaci" - jurist, profesor, Florentin Livius Vartaci Aconi ne-a explicat cum se va sustine examenul dupa noul sistem exprimandu-si pe aceasta cale si nemultumirile legate de acesta  "Introducerea sistemului de examinare computerizat pare a fi benefic. Dar, motivatia, unica motivatie, pentru introducerea acestui sistem ma nemultumeste.  O consider jignitoare si rusinoasa. Este aceea, de altfel „la moda” – eradicarea coruptiei. In opinia mea, masuri concrete se impun doar impotriva celor care savarsesc acte de coruptie si nu dupa sistemul unul pentru toti si toti pentru unul. Ma nemultumeste si modul de  introducere a acestui sistem. Normal ar fi, pentru inceput sa se foloseasca in mod optional, urmand ca vechea metoda sa se elimine in mod treptat." Cea mai mare nemultumire a profesorului este faptul ca monitoarele sunt dotate cu camere video – "Mai mult, in sala de examen, pe fiecare monitor "troneaza" o minuscula camera video care urmareste orice miscare a "mpricinatului" si, daca face una gresita... aut, examenul s-a terminat. Miscarea gresita poate fi chiar a supraveghetorului, precum a fost si la bacalaureat. Potrivit Docimologiei moderne,  aprecierea  cunostintelor cu ocazia oricarui examen se face in conditii care sa creeze linistirea celui  examinat si nu cu camera video care iti lasa impresia ca esti interogat, nu examinat."  De asemenea, el vine cu propunerea sa se faca publice variantele de intrebari, gratuit iar permisul se va plati din aceasta luna in avans, odata cu depunerea dosarului  "Intrebarile, din care se aleg, aleatoriu, cate 26 pentru fiecare candidat, contrar Legii Nr.544/2001 sunt SECRETE. De ce? Solicit sa fie desecretizate, sa fie la indemana oricarui candidat, care doreste sa simuleze acest examen, in mod gratuit. In sprijinul ideii mele, aduc si nelipsitul argument: asa se practica in celelalte state ale Uniunii Europene si nu numai. Iar plata anticipata a imprimatului, denumit Permis de conducere, in suma de 50 lei mi se pare inoportuna, chiar abuziva. Ce face acela care, pe parcurs renunta sau nu reuseste sa promoveze acest examen? Ramane cu banii dati?"  S.R. - Observator

In Muntii Apuseni se afla cel mai impresionant fenomen carstic din Europa de Sud-Est: un abis in piatra inalt cat doua catedrale, cu o apa de clestar la baza. In inima Transilvaniei, rupta in piatra de o forta verticala, ogiva gotica perfecta a Cetatilor Ponorului deschide ochiului minuni nestiute.  Cetatile sunt cel mai grandios fenomen carstic al Romaniei si al Europei de Sud-Est: un abis in piatra inalt cat doua catedrale, iar la baza celor 76 de metri, o apa de clestar.  In adancul canionului din Tara Motilor, coborand 200-300 de metri, lumea s-a oprit din evolutie, astfel ca in ceea ce oamenii muntelui numesc "fund de sac" viata e ca acum 10.000 de ani, in era glaciara. Asta am gasit la fata locului.  Pana acolo insa, au fost emotii, cale lunga si obligatia de a invata ad-hoc orientare turistica.  Ce stiam de acasa era ca Cetatile Ponorului se gasesc in Padis (partea nordica a Muntilor Bihorului din Parcul Natural Apuseni), la o altitudine de 1.100 de metri, si ca sunt vedeta acestor munti calcarosi. Fara antrenament, am plecat cu inima mica si bocanci de imprumut.  Toti cei care au auzit unde urma sa ajungem spuneau ca suntem de invidiat.  Am inteles abia pe urma de ce. 30 de metri pe lanturi Punctul terminus al "lumii civilizate" l-am lasat in comuna Pietroasa, la 15 kilometri distanta de minunatia Apusenilor.  In mijlocul comunei, o harta turistica pictata pe o tabla mai mult ne-a incurcat.  Asa ca am intrebat un batran care ne-a indemnat sa tinem cursul apei.  Drumul principal care strabate Parcul Natural Apuseni, asfaltat pe primii sai kilometri, s-a facut praf imediat ce am lasat in urma ultima localitate, Boga, si am inceput suisul pe munte.  Cu cateva sute de metri inainte de Cetatile Ponorului, drumul ne-a lasat intr-o poiana preferata de turistii cu cortul. Oficial, traseul turistic te duce in 45 de minute pana in dreptul minunii naturale de o grandoare greu de exprimat in cuvinte.  In realitate, turistul de ocazie va avea parte de cele mai tari senzatii din viata lui si de cel putin o ora de mers chinuit.  Drumul e alunecos, coboara abrupt printre radacini amestecate cu bucati de stanca umede si noroi.  Ai nevoie de doua maini, de doua picioare si talpi cat mai antiderapante ca sa ajungi teafar la destinatie. Nu trebuie sa-ti fie frica la gandul ca din pamantul vascos in care te sprijini pot iesi animale.  Si nici sa te uiti prea des in dreapta, spre prapastia bolovanoasa.  Aproape de finalul traseului care va scoate valuri de transpiratie din orice novice, urmeaza o zona de 30 de metri in care cine nu a cedat nervos pe zigzagul muntelui va avea parte de fiori reci pe sira spinarii: continuarea e cu pumnii stransi in jurul unor lanturi fixate in stanca si picioarele atarnand deasupra haului. Si aici, gata. Tremurand de epuizare, ridici privirea si amutesti.  Ai plange de efort, ai rade de bucurie ca esti acolo!  Ai raiul pe pamant in fata ochilor, din stanca alba, apa si clorofila. Cele trei doline Cetatile Ponorului, ne explica un ghid care organizase o drumetie pentru un grup de bucuresteni, inseamna de fapt trei circuri mari de stanca.  Li se mai spun doline si rasar intr-o imensa depresiune impadurita, adanca de 300 de metri.  Culmile care inchid in cerc depresiunea sunt sectionate intr-un singur loc de canionul Vaii Cetatilor.  Peretele lateral de vest, inalt de peste 150 de metri, e perforat de portalul ogival inalt de 76 de metri. Peisajul, de o salbaticie si frumusete rar intalnite, e intregit de cativa molizi care par lipiti in peretii de piatra.  Copacii sunt singurul termen de comparatie pentru portalul-gigant; desi sunt molizi falnici, par minusculi.  In stanga se vede partea superioara a unui perete mai inalt ce strajuieste a treia dolina, cu doua balcoane de barne suspendate chiar deasupra prapastiei, iar in dreapta portalului, o limba de grohotis urca pe sub o arcada in dolina a doua, in fapt un aven circular inalt de 200 de metri.  Toate acestea fac din Cetatile Ponorului un loc unic in Europa. Temerarii au nevoie de corzi si echipament special pentru a intra in galerii.  Odata ajunsi in interior, se simt in rai: de-a lungul raului care traverseaza pestera mai lunga de un kilometru se gasesc nu mai putin de 19 lacuri si cascade. Roua-cerului, planta carnivora Inca nu au fost descoperite toate pesterile din zona, atat de multe sunt.  "Oficial, se cunosc peste 1.500, iar Valea Sighistelului este zona cu cele mai multe dintre ele - 300. Tot aici se gasesc cei mai vechi ghetari din Europa, cu gheata fosila de acum 4.500 de ani. Acestia au fost datati de specialisti italieni. E vorba despre ghetarii Focul viu, Scarisoara, Bortig", explica Alin Mos, directorul parcului. Iar la Molhasurile de la Izbuce, una dintre primele 10 turbarii ca importanta de pe continent, creste o planta carnivora, "rouacerului", una dintre putinele de la noi si care se hraneste cu insecte.  La intoarcere, aflam de la padurarul locului ca pe varfurile golase apar deseori capre negre.  In rest, locurile mai putin umblate, trasee preferate de ursi, lupi si mistreti. Georgeta Petrovici - Evenimentul Zilei

Bolnavii sunt amenintati cu evacuarea In satul Bulci, care apartine de comuna Bata, inca mai functioneaza, de zeci de ani, un preventoriu TBC, care numara nici mai mult, nici mai putin decat 40  de pacienti. Daca initial, cladirea sectiei era oarecum potrivita acestei destinatii, cu trecerea anilor, conditiile vitrege ale ruperii de civilizatie a facut ca acest loc sa fie lasat uitarii. Odata cu trecerea anilor, au fost necesare reparatii capitale ale castelului in care functioneaza preventoriul, insa acest lucru a fost imposibil din cauza faptului ca aceasta cladire nu este proprietatea Spitalului Clinic Municipal (de care apartine preventoriul din Bulci). Acest fapt a facut ca bolnavii sa fie evacuati dintr-o parte a cladirii, acolo unde acoperisul distrus lasa ploaia sa patrunda. In prezent, mai sunt paturi doar pentru 40 de pacienti, paturi care mereu sunt ocupate de cei veniti la tratament. Sef de sectie bucurestean Dar ceea ce este mai ciudat este ca medicii specialisti se feresc de aceasta zona, chiar daca ar primi un spor de 100% la salariul initial. Motivul, este unul cat se poate de serios: "La Bulci avem 19 angajati, dintre care un medic, sase asistente, patru infirmiere, si muncitori care pregatesc masa si asigura curatenia. Medicul specialist a venit din Bucuresti, datorita faptului ca aici nu avem prea multi specialisti. Doamna doctor  si-a cumparat un apartament in Arad si sta la sectia TBC in majoritatea timpului", declara dr. Teodora Olariu, director medical al Spitalului Clinic Municipal. Cu un medic specialist originar din Bucuresti, si o sectie de spital care arata mai degraba cu o ruina a unui fost castel decat ca spatiu de tratament, bolnavii internati aici sunt supusi unui alt risc, acela al evacuarii.  In anul 2006, cand a fost data Legea Retrocedarilor, singurul mostenitor de drept al castelului si al terenurilor, in persoana lui Michael Eduard Starcea de Mocioni a revendicat cladirea si terenurile invecinate.  Terenurile i-au fost restituite de drept, insa castelul familiei sale nu i-a fost retrocedat.  In prezent, baronul doreste sa primeasca imobilul cuvenit, si a apelat la justitie pentru aceasta. Evacuarea - o posibilitate In cazul in care i se va da castig de cauza, baronul doreste sa puna cladirea in circuitul turistic, ne informeaza Ioan Micurescu, primar al Comunei Bata: "Baronul este legat emotional de acest loc, de aceea doreste ca acest castel sa fie reconditionat. Am incredere ca oricine va intra in posesia acestuia, va sti sa pretuiasca acest monument istoric. Si va trebui sa li se gaseasca bolnavilor un nou spital, dar probabil ca dupa construirea noului spital va fi loc si pentru acesti bolnavi." Andreea Dorotovics - Glasul aradului