Nu auzim in ultima perioada decat de scumpiri la alimente, gaze, combustibili…toate acestea in timp ce salariile raman aceleasi.  Se vor majora si ele in lunile ce urmeaza, insa o data concreta nu exista pana la aceasta ora.  "Credeti ca marirea veniturilor anuntate, compenseaza cresterea preturilor? Ce preferati: stabilitatea preturilor sau mariri de salarii?", acestea au fost intrebarile pe care le-am adresat trecatorilor Elena, pensionara: "Nu compenseaza cu nimic, nici vorba. Nu ne ajung salariile si pensiile nici de paine. Unde sa mai punem caldura care ne va arde buzunarele in aceasta iarna si restul cheltuielilor de bloc." T.R., sef serviciu: "Depinde. Daca lucram in domeniu privat si daca nu ni se maresc salariile prin contract, atunci nu va compensa nimic. Din pacate, patronii nu maresc salariile, decat foarte rar. Preturile e drept ca se majoreaza de la o zi la alta, insa nu ne ajung banii castigati sa acoperim cheltuielile cotidiene." Victor Micluta, pensionar: "La unii da, la altii nu. Pentru ca preturile sa stagneze e nevoie de productivitate, iar la noi aceasta lipseste. Am ajuns sa dam 6 lei pe un litru de ulei? Exagerat de mult. Nu ne ajung pensiile, nici salariile. Sunt mult prea mici, si nici nu prea cred ca se vor majora curand." Filipescu Angela, muncitoare: "Nu, deloc. Preturile cresc in fiecare zi, iar salariile se majoreaza o data la an, nici atunci. As prefera ca preturile sa ramana cele de acum dar automat sa ne creasca salariile, altfel nu vad cat si cum vom mai rezista." Nemete Eva, pensionara: "Nu cred. Mai ales noi pensionarii suntem pe nicaieri. Daca vom scapa cu bine si de aceasta iarna, atunci cred ca o sa mai traim inca o suta de ani, la generatia mea ma refer. Nu se mai poate in halul acesta. Preturile ar trebui sa scada iar salariile si pensiile sa se majoreze." Ovidiu Prudean, montator: "Nu, in nici un caz. In Romania nu va exista niciodata un echilibru normal intre salarii si preturi. Intotdeauna va exista aceasta diferenta enorma care ne va impiedica sa progresam." A.S. - Informatia Aradului

Sambata, in Parcul Reconcilierii, care a fost arhiplin, s-au incheiat manifestarile organizate de catre UDMR Arad pentru comemorarea zilei de 16 octombrie. Discursurile rostite de Marko Bela, Kiraly Andras sau ministrul Apararii din Ungaria, axate pe spiritul european de libertate, egalitate, fraternitate nu au fost intrerupte nicio clipa de catre nimeni, dupa cum nimeni nu a avut ceva de obiectat la aparitia numeroasei delegatii a PRM Arad, in frunte cu senatorul Aurel Ardelean, care a depus coroane la monumentul pasoptistilor romani. Pe scurt, aradenii au demonstrat ca sunt cu adevarat europeni, dupa cum si Aradul incepe sa se bucure de recunoasterea pe care o merita.  Dealtfel, toti cei care au luat cuvantul au inceput prin a cataloga orasul nostru ca pe un reper european. S.T. - Adevarul

Cea mai mare comunitate de slovaci din Romania este la granita cu Ungaria, iar tot aici se face un salam dupa o reteta veche, transmisa din generatie in generatie. Nadlacul este un paradox. Aici este cea mai mare comunitate de slovaci din tara, intr-o localitate aflata la granita Romaniei cu Ungaria. Oamenii de aici isi pastreaza inca vii traditiile si obiceiurile din strabuni, ei isi vorbesc limba si nu au renuntat la mandria de a fi nadlacan.  Pana la Nadlac sunt 100 de kilometri, din Timisoara, iar Aradul se afla la jumatatea drumului. Soseaua este insa extrem de circulata, iar pana acolo se fac aproape doua ore, asta pentru ca este plin de tiruri pe ambele sensuri.  Cea mai mare inghesuiala este chiar pe soseaua de centura a Aradului, insa daca sunteti cu o masina mica, o puteti evita. Nadlacul este un oras curat, insa foarte circulat.  Totusi, nu are niciun fel de semnalizare, asadar ca sa ajungeti la biserica slovaca, la muzeu sau daca  vreti sa gasiti locul unde se poate gusta un salam bun, de Nadlac, trebuie sa intrebati localnicii. Chiar daca aproape jumatate din populatie este de origine slovaca, si pe strada se aude mai ales graiul lor, pe oricine intrebati, va raspunde intr-o limba romana fara accent.  Macelarul zice ca azi nu mai sunt meseriasi Unul dintre cei mai cunoscuti macelari din Nadlac este un slovac, Ioan Filo.  Batranul face meserie de nu mai putin de 61 de ani, iar prima data a intrat ucenic atunci cand avea 15 ani, la un macelar din Nadlac. Trei ani a stat dupa el, a invatat sau a prins tot ce a putut, apoi a dat un examen la Camera Meseriasilor.  Necazul batranului este ca astazi nu mai sunt meseriasi buni, iar tinerii nu au de unde sa invete meserie. "Eu sunt de 14 ani in pensie, dar daca ar fi zis statul sa iau un uncenic, in fiecare an, de cand sunt in pensie erau 14 baieti care stiau meserie. Grave greseli s-au facut, tara asta duce mare nevoie de mesteri, de oameni calificati", crede batranul macelar.  El povesteste ca a invatat de la mesterul pe care l-a avut, nu numai meserie, ci si cum sa se poarte cu clientii. "Pe vremea aia nu era frigider, toata marfa se vindea proaspata. Ce se taia seara, se vindea pana a doua zi, la ora 10, nu am avut nici macar o suta de grame de carne alterata. Erau 18 macelarii in Nadlac, si toate mergeau. La Arad erau 99", spune batranul. El isi aminteste ca doamnele care intrau in pravalie erau intrebate "Cu ce va pot servi?", nu "Ce doriti?", asa cum se intreaba astazi.  Batranul slovac spune ca nu a vrut sa plece dincolo, in Slovacia, asta pentru ca toata gospodaria lui este aici.  Unii dintre prieteni au plecat dincolo, insa multi au fost ca si el si au preferat sa ramana acasa. Salamul special de Nadlac Batranul mai face si astazi un salam special, de casa, un salam uscat ce tine si peste vara.  Reteta este veche si s-a transmis din generatie in generatie, iar secretul pastrarii si a gustului il stie numai fiecare macelar in parte.  Cu multa boia iute si dulce, cu chimen, sare, piper si numai carne curata de porc, salamul de Nadlac se face de prin noiembrie pana in februarie si se tine un an intreg. El se afuma asa cum trebuie, apoi, pe timp de vara, se tine in "cenusar", unde este mai racoare.  Chiar daca e slovac, el spune ca reteta salamului de Nadlac este o combinatie. "Bucataria maghiara e foarte rafinata, noi am asimilat-o, dar si o parte din bucataria austriaca", spune Ioan Filo.  El spune ca salamul slovac tine foarte bine, era taiat de Pasti, iar gustul optim il prinde prin iunie.  Acum, in octombrie, salamul este mai uscat, insa tot parfumat, si se tine foarte bine. Convietuire Slovacii au o comunitate puternica Slovacii s-au asezat pe actualul teritoriu al Romaniei in mai multe valuri.  In zona Aradului si a Banatului primii slovaci au sosit in anul 1747, infiintand localitatea Mocrea.  In anul 1803, un grup masiv de slovaci de rit evanghelic colonizeaza Nadlacul. Cele doua comunitati, cea romana si cea slovaca, au trait impreuna, oamenii invatand unii de la ceilalti.  Romanii au invatat slovaca, iar slovacii au invatat romaneste.  Imediat dupa Al Doilea Razboi Mondial, o parte din populatia slovaca se intoarce in Cehoslovacia din cauza politicii comuniste de a desfiinta comunitatile existente.  Cultura slovaca Primii autori de manuale de limba si literatura slovaca Totusi, la Nadlac se infiinteaza, in 1945, un liceu slovac care functioneaza pana in 1956 ca liceu pedagogic si pregatind multi profesori si invatatori de limba slovaca.  Astfel, apar si primii autori de manuale de limba si literatura slovaca, traducatori si multe cadre didactice.  Tot la Nadlac de infiinteaza primul cenaclu literar, "Ivan Krasko". Totusi, dupa Revolutia din decembrie, Nadlacul se dezvolta din ce in ce mai mult.  Se organizeaza un partid politic, infiintand Uniunea Democrata a Slovacilor si Cehilor din Romania, apoi se reinfiinteaza protopopiatul evanghelic slovac si apar patru reviste in limba slovaca. Fisa localitatii O plimbare la biserici, in parc si la muzeu ACCES: La Nadlac se ajunge pe soseaua Timisoara - Arad, apoi spre granita cu Ungaria.  Cu masina sunt o suta de kilometri.  Cu trenul se poate merge numai cu legatura, prin Arad, iar pretul este de sapte lei. CAZARE: In Nadlac sunt mai multe pensiuni sau hoteluri, Hotel Jackson, Motel Aral, Pensiunea Petrom, Pensiunea Labai Eurocenter. MASA: Exista restaurante si fast-food-uri. OBIECTIVE TURISTICE:  Biserica evanghelica slovaca (din 1812), biserica romano-catolica din localitate, muzeul slovacilor. Nicoleta Trifan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

De mai bine de 30 de ani, localitatea Bodrogul Vechi este grav afectata de inundatiile produse in defileul Muresului. Anual, mai mult de doi metri din faleza se prabuseste din cauza debitului mare din curbura raului, in zona neexistand dig sau lucrari de consolidare a malului. Ce s-a facut... In urma inundatiilor din anii ’70, localitatea Bodrogul Vechi a fost complet dezafectata (locuitorii sai fiind stramutati in Bodrogul Nou si despagubiti), iar pana in 1990 satul a fost depopulat. Momentan, dintre cele 29 de case din Bodrogul Vechi, una singura are statutul de domiciliu stabil al proprietarului. Conform Hotararii de Guvern numarul 2222, din 9 decembrie 2004, au fost distribuite fonduri in valoare de 30 de miliarde de lei vechi, pentru indiguirea Muresului pe o portiune de patru kilometri si consolidarea malului, inca un kilometru, in zona Bodrog. In prezent, cu bugetul aprobat de trei ani, realizarile reprezentantilor locali ai Directiei Apelor Mures sunt urmatoarele: 2,1 kilometri de suprainaltare dig (aproape finalizat) in zona Manastirii Bodrogul Nou si un kilometru consolidare mal. Undeva, pe parcurs s-au pierdut din calcul aproape doi kilometri de indiguire, probabil suficienti pentru reabilitarea totala a Bodrogului, dar SGA Arad asteapta in continuare, finantare de la Ministerul Mediului. Situatia celor doi kilometri de mal a ramas nerezolvata pana in prezent, nu din motive de reavointa, ci din cauza faptului ca fondurile alocate in 2004 nu erau nici pe departe suficiente pentru reabilitarea totala a falezei Muresului. ... si ce se face Dupa o serie de verificari in zona, in luna iulie anul curent, SGA Arad impreuna cu reprezentantii primariei orasului Pecica (de care apartine si Bodrogul), au constatat faptul ca dintre cei 29 de proprietari, doar unul mai locuieste permanent in sat, restul caselor fiind considerate... de vacanta. La un numar de sapte case nu se cunoaste exact anul constructiei, iar alte trei case sunt construite dupa 1990. Satul fiind depopulat, conform legii, nu se pot elibera Certificate de Urbanism si nici Autorizatii de Constructie, datorita amplasamentului. In schimb, niciun localnic nu a renuntat sa isi consolideze locuinta, ba mai mult, ultima constructie, inceputa anul trecut si nefinalizata inca, apartine chiar sefului politiei din Pecica. Tot in luna iulie, dupa un raport complet a situatiei din Bodrog, aproape toti localnicii (60 de persoane), si-au pus semnatura in vederea solutionarii problemei. La apelul lor disperat a raspuns deputatul Constantin Traian Igas, care, la randul lui, dupa o vizita efectuata la fata locului, a inaintat o cerere de finantare pentru consolidarea falezei Muresului, dar fara nicio sansa de reusita actuala. Dupa ultimima verificare a "Apelor Romane", in urma cu doua zile, din localitatea Bodrog, la care a participat atat administratia locala cat si cea prezidentiala alaturi de reprezentanti ai Ministerului Mediului s-au constatat urmatoarele: "Rolul comisiei a fost sa verifice daca in Bodrog se mai pot face investitii; dupa ce localnicii au demonstrat ca au CF-uri, s-a ajuns la concluzia ca localitatea merita salvata si speram ca in curand sa inceapa constructiile la consolidarea malului" - ne-a lamurit Iustin Cionca, primarul orasului Pecica. Ultimele investitii ale "Apelor Romane" SGA Arad, a fost acuzata, in repetate randuri, de catre proprietarii din Bodrog, de faptul ca nu doreste sa reabiliteze malul Muresului si ca foloseste fondurile special alocate in interes propriu. Lucrurile nu stau chiar asa, de exemplu, sediul administratiei "Apelor Romane", de pe strada "Gen. Dragalina", s-a mutat pe strada "Liviu Rebreanu", din cauza litigiului dintre Primaria Arad si proprietarul imobilului revendicat, inceput in urma cu doi ani. Noul sediu inaugurat in 20 septembrie, o investitie de 3 400 000 lei, a fost construit din fonduri proprii, intr-un spatiu al atelierului de reparatii a utilajelor folosite de institutie, in conformitate cu normele de functionare, impuse de Legea Apelor din Romania si Uniunea Europeana. "Dupa cum vedeti, sediul nostru nu este un lux desavarsit, asa cum spun unii, este exact ceea ce aveam nevoie pentru a ne putea desfasura activitatea. Pana anul acesta, noi am fost singura sucursala din tara care nu aveau un sediu propriu, iar in fostul sediu, pe care plateam chirie in baza unor contracte limitate tot la sase luni, nu aveam suficient spatiu sa primim acreditare pentru un laborator." – ne-a declarat Spiridon Ursu, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Arad. Sorin Szabo - Observator

Primul "extemporal" pentru bobocii de liceu: Cine a fost patronul spiritual al scolii pe care ati ales-o? In memoria afectiva a fiecaruia dintre noi exista amintiri legate de anii petrecuti in liceu. Si unul din momentele cele mai incarcate de emotie este acela cand, dupa incheierea ciclului gimnazial,  pasesti pentru prima data – cu un bagaj plin de vise, ambitii si sperante – portile unui liceu. Un liceu pe care l-ai ales sau la care ai ajuns din intamplare, prin  "repartizare computerizata" dar, in final, tot pe baza optiunilor tale. Un liceu la care ai visat cu ochii deschisi si care poate constitui o rampa de lansare pentru o cariera de succes… Asa a fost si in acest an prima zi de scoala; cu deschideri festive, cu discursuri  emotionante si incurajatoare, cu "boboci" pe care ii distingeai usor dupa sfiala si emotiile ce li se citeau pe fete … Liceenii proaspat intrati in clasa a IX-a si-au pus tot felul de intreabari: cum vor fi noii profesori, care vor fi exigentele, ce materii vor studia … Dar oare pe cati dintre ei i-a interesat cine a fost persoana al carui nume il poarta liceul la care au visat atat? Cati dintre acesti elevi stiu cine au fost Moise Nicoara, Dimitrie Tichindeal, Elena Ghiba Birta, Aurel Vlaicu ... ? Raspunsul la aceasta intrebare am incercat sa-l aflam de la cativa boboci din liceele de traditie ale orasului nostru. Nu am dorit sa facem un test de cultura generala ci doar sa vedem daca au avut curiozitatea sa stie ca, dincolo de renume, scoala lor poarta un nume. Se pare, insa, ca fost un "extemporal" cam greu pentru un inceput de an scolar dar, suntem siguri, nu va ramane o lectie neinvatata... Dar sa vedem ce ne-au raspuns bobocii de la Grupul Scolar Industrial "Aurel Vlaicu"... Aurel Vlaicu (1882 - 1913) A fost inginer, inventator si pionier al aviatiei romane si mondiale. In cinstea lui, comuna natala Bintinti (jud. Hunedoara) se numeste astazi Aurel Vlaicu. A terminat Colegiul Reformat al Liceului Calvin din Orastie. Si-a continuat studiile ingineresti la Universitatea din Budapesta si Ludwig-Maximilians-Universität München, in Germania, obtinandu-si diploma de inginer in 1907.  In 1908 se intoarce la Bintinti unde construieste un planor cu care efectueaza  zboruri in 1909. In toamna aceluiasi an se muta in Bucuresti si incepe constructia primului sau avion, Vlaicu I, la Arsenalul Armatei. Avionul zboara fara modificari (lucru unic pentru inceputurile aviatiei mondiale) in iunie 1910. In anul 1911 construieste un al doilea avion, Vlaicu II, cu care in 1912 a castigat doua premii  la mitingul aerian de la Aspern, Austria. La 13 septembrie 1913, in timpul unei incercari de a traversa Muntii Carpati cu avionul sau Vlaicu II, s-a prabusit in apropiere de Campina. V.F.- Adevarul