Functionarii publici au intrat in aceasta dimineata in greva de avertisment.  Timp de doua ore activitatea din mai multe institutii ale statului (Finante, Garda Financiara, Inspectia Muncii, Vama, Garda de Mediu, Protectia Consumatorilor, Statistica, Administratie Locala, Munca si Protectie Sociala) a fost blocata.  Functionarii protesteaza fata de salariile mici pe care le au si ameninta ca din 20 noiembrie vor intra in greva generala daca nu li se vor majora salariile. Aradenii n-au avut acces in institutiile amintite decat dupa terminarea celor doua ore de protest.  Portile cladirilor in care functioneaza Administratia Finantelor Publice a municipiului Arad si Directia Generala a Finantelor Publice s-au deschis abia la ora 10.  Din aceasta cauza, cateva zeci de persoane asteptau in strada sa poata intra sa-si rezolve problemele.  Pe unii aradeni, protestul functionarilor i-a luat prin surprindere, altii au stiut de actiunea lor. "Revendicarile noastre sunt: redactarea legii salarizarii, acordarea unui salariu mediu net de 1.225 RON, acordarea primelor de vacanta, restante din 2001, a unui spor de confidentialitate de 15%, spor de fidelitate. Ne vom continua actiunile de protest in functie de rezultatele negocierilor dintre Comitetul Director al Aliantei si Guvern. Daca negocierile esueaza, pe 20 intram in greva generala", spune Tudor Gabor, liderul Sindicatului din Finante si presedintele filialei aradene a Aliantei Federative a Sindicatelor Functionarilor Publici SED LEX.  In prezent, functionarii publici au un salariu mediu net de 610 RON, cu 310 RON sub media pe economia nationala. Gerlinde Knap - Adevarul

Pentru a rezolva problema apelor uzate si a canalizarii in cartierul Aradul Nou si viitoarea zona industriala de sud-vest a orasului Primaria a optat pentru o solutie ultramoderna- subtraversarea raului Mures!  Echipamentele si tehnologia au fost aduse in Romania, de putin timp si apartin unei firme germane, specializate in foraje.  Toata lucrarea costa 150 de miliarde de lei din care numai valoarea celor 2 subtraversari se ridica la 10 de miliarde de lei.  Cele 2 subtraversari vor face posibila transportarea apelor uzate din cartierul Aradul Nou si viitoarea zona industriala la statia de epurare de la Ceala. Fiecare subtraversare are aproape 300 de metri si se realizeaza la o adancime de peste 14 metri. Tehnologia moderna  aleasa de administratia locala este o premiera in zona, care inlocuieste  metoda clasica de excavare.   Primele foraje au inceput vineri.  Remorci, autoutilitare, buldozere, compresoare, utilaje de forat, accesorii de foraj, sisteme de radiodetectie-toate au fost aduse la Arad, unde au inceput lucrarile de subtraversare a raului Mures.  Lucrarile trebuie inchiate pana in vara anului viitor. Vasile Obsitos - Televiziunea Arad

- Statistic, in ultimii doi ani, Sebisul a ajuns de pe ultimul loc dintre cele noua orase ale judetului, pe locul doi, din punct de vedere al dezvoltarii economice. Cum s-a ajuns la aceasta "explozie" teribila? - Prin politica dusa de administratia locala si de consiliul local al orasului, de valorificare a potentei locale, de dezvoltare economica prin atragerea de investitori. Am reusit sa valorificam tot terenul din zona industriala (deja prima fabrica s-a construit, urmand ca anul viitor sa mai apara inca alte cinci-sase). Lega-tura apropiata cu mediul de afaceri este foarte importanta; am redus birocrajia din administratia locala. Daca vine omul, stam de vorba cu el, il ajutam sa isi faca actele mai repede, sa primeasca urgent autorizatiile necesare. - Care este rata somajului in Sebis? - E scazuta, dar sa nu uitam ca orasul nostru polarizeaza aproape o treime din judet si este cel mai indepartat oras fata de resedinta de judet. Normal ca exista aceasta migrare spre locurile de munca de la noi, dinspre comunele si satele invecinate. La ora actuala, societati comerciale de toate tipurile, precum si asociatii familiale, avem undeva la 400. Anul viitor preconizam sa se mai creeze aproximativ 2000 de locuri de munca.. - Nu vor fi probleme, pana la urma, ca la Arad, legate chiar de deficitul de personal? Are Sebisul capacitatea sa asigure atatia angajati pentru firmele private? - Are, pentru ca asa cum am aratat mai devreme, Sebisul polarizeaza o zona cu 60 000 de locuitori si este necesar ca la noi, ca centru de zona, sa se creeze noi locuri de munca. "O localitate care nu are sport si cultura este ca o mancare fara sare si piper" - Dezvoltarea economica nu inseamna, insa, numai firme noi. Aveti in derulare proiecte referitoare la infrastructura, la cresterea gradului de confort urban al populatiei? - Pornind de la dezvoltarea economica, alte trei activitati stau pe primul plan, in viziunea Consiliului Local. Una ar fi ridicarea gradului de urbanism, prin realizarea infrastructurii orasului. Vom extinde canalizarea pe 26 de kilometri - lucrarea este realizata in propose de 60%. Modernizam strazile din oras, trotuarele, parcarile. Este in lucru drumul catre satul Salajeni. Continuam amenajarea centrului civic al orasului si facem reparatii capitale la cladirile publice. Prin programele pe care le avem, cu sprijinul inspectoratului scolar si al parlamentarilor PD, am reusit sa obtinem fonduri care stau la baza modernizarii imobilelor de la gradinita cu program prelungit, Scoala Generala din Prunisor, cea din Prajesti, Scoala Generala clasele V-VIII Sebis Liceul. Apoi, avem in vedere cresterea calitatii invatamantu-lui (la ora actuala, la noi exista toate gradele de invatamant, de la cel primar pana la cel universitar) si asigurarea conditiilor de studiu pentru elevi si studenti la nivelul parametrilor impusi de comunitatea europeana; dezvoltarea sportului si culturii, mergand pe considerentul ca o localitate care nu are sport si cultura este ca o mancare fara sare si piper - aceste activitati dau viata orasului. Am pus accent pe realizarea muzeului, avem in constructie o noua casa de cultura cu peste 400 de locuri, la fel si o biblioteca pe masura. Pe linie de sport avem doua sali de sport moderne, avem o baza sportiva in plina modernizare, doua echipe de fotbal, doua de karate, avem handbal. Ne mandrim cu faptul ca echipa de handbal a Liceului din Sebis a fost vicecampioana nationala, in semifinala invingand echipa Bucurestiului. Prin politica primarului si a Consiliului Local al orasului se aloca, in fiecare an, din bugetul local, sume importante de bani pentru a asigura participarea echipelor noastre la competitiile sportive, asigurarea de echipament sportiv si investitii in domeniu. - Domnule primar, pentru dezvolatarea comunitatii, o relatie buna intre primar si Consiliul Local e esentiala. Cum va intelegati cu "legislativul" local? - In general, cu majoritatea consilierilor am relatii bune si ma bucura ca au inteles sa fie alaturi de primar si de administratia locala prin hotararile care se promoveaza in consiliu, contribuind prin aceasta la tot ceea ce se realizeaza in orasul Sebis. Desigur ca sistemul democratic creeaza si sustinerea diferitelor pareri, o adevarata dezbatere in cadrul sedintelor, dar si acestea isi au rostul lor pentru a gasi cea mai buna solutie intr-un domeniu sau altul. - Ati avut proiecte respinse de catre consilieri? - Nu am avut astfel de proiecte, sau chiar daca au fost cateva, s-au amanat, in sensul reanalizarii lor. "Nu puteam astepta inca 30-40 de ani" - De-a lungul anului acesta si a anilor precedenti, ati avut mai multe diferende cu Consiliul Judetean. Mai precis, legate de distribuirea bugetului de catre aceasta institutie. - Da, este adevarat acest lucru. Era de datoria mea, in calitate de primar al orasului Sebis, sa fac cunoscute la nivelul Consiliului Judetean nevoile si oportunitatile comunitatii pe care o conduc, sa sustin in acest sens cu tarie realizarea lor si sa solicit fonduri in acest sens. Sustin si acum ca nu intotdeauna, in ultimii doi ani, sumele provenite de la Consiliul Judetean pentru a sprijini activitati intr-o localitate sau alta au fost repartizate in mod obiectiv. In schimb, de pe pozitia in care sunt acum, din interiorul celui mai important partid, vreau sa va spun ca am satisfactia ca la PD se discuta cu toata seriozitatea, in peste 90% din sedintele de birou permanent al partidului, doar despre proiecte de dezvoltare si modul de accesare a lor. O instruire permanenta a celor care conduc administratii locale, in vederea cunoasterii modului de realizare a programelor de dezvoltare a localitatilor, de accesare de fonduri structurale, intr-un cuvant de pregatire pentru ceea ce va urma, respectiv integrarea in comunitatea europeana, este foarte importanta. Vreau sa va spun ca la intalnirile noastre sunt invitati si sunt sprijiniti si primari de la alte partide: PSD, PNL, PC, UDMR. - Stiu ca Sebisul a luat un imprumut pentru realizarea canalizarii. Nu va va impiedica asta sa accesati si alte fonduri? - Am fost anul trecut in Statele Unite ale Americii cu o delegatie de primari din Romania, o perioada de aproximativ doua saptamani. M-am interesat in mod deosebit de problema administratiei locale americane. Am constatat ca, in SUA, localitatile sau regiunile, de multa vreme recurg la imprumuturi pentru realizarea unor obiective de anvergura. Pentru orasul Sebis extinderea canalizarii si realizarea casei de cultura sunt lucrari cu caracter istoric; comunitatea nu putea astepta 30 sau 40 de ani pana cand ar fi avut, probabil, acele fonduri. Populatia si institutiile orasului trebuie acum, in acesti ani, sa foloseasca aceste utilitati, iar asta nu se putea realiza decat prin apelarea la forme moderne de finantare, cum ar fi creditele. Este foarte adevarat ca accesarea implica si mult curaj, responsabilitate din partea unui primar, dar eu consider ca la baza trebuie sa stea juramantul de credinta depus odata cu inceperea mandatului si nicidecum o stare de suficienta. La Sebis pretul apei e la jumatate - De ce ati iesit din programul Samtid? Nu regretati acum ca nu ati avut suficienta rabdare pentru a astepta inceperea si flnalizarea lui? - Acel program nu a fost respins numai de Sebis, ci si de alte orase, cum ar fi Ineu sau Chisineu Cris, pentru faptul ca nu corespundea intereselor comunitatii. La Sebis, in acest moment, consiliul local face politica pretului la apa, sistcmul existent este dezvoltat cu fonduri de la consiliul local. Ori, prin programul Samtid, eram obligati sa predam tot sistemul de alimentare cu apa la RAAC Arad. Vreau sa va spun ca in pretul apei, fata de localitatile din jur (in jur de 12 mii de lei metrul cub), este la jumatate si eu zic ca acest lucru este benefic si pentru firme, si pentru populatie. Asta, in conditiile in care uzina de apa din Sebis foloseste apa de suprafata, ccea ce presupune cheltuieli mai mari de energie electrica, sulfat de aluminiu in vederea tratarii. - O intrebare la ordinea zilei: cat de pregatit este Sebisul, sebiseanul, pentru data de 1 ianuarie 2007 - aderarea/la Uniunea Europeana? - Eu zic ca Sebisul, ca oras, ca si comunitate, este pregatit sa se integreze in comunitatca europeana. Exista, in mare, asigurate conditii in acest sens. Noi, administratia, vom avea grija, in ceea ce tine de noi, sa facem ca si cetatenii sa suporte cat mai usor acest lucru. De altfel, am demarat actiuni de integrare si chiar de realizare a unor programe comune cu localitati din unele state ale comunitatii europene, cum ar fi Franta, Italia, Ungaria, Slovacia. Au existat in ultimii ani schimburi de experienta intre scoli, intre administratiile locale, punandu-se bazele unor programe comune, regionale. De exemplu, acum gandim un program cu doua orase, din Ungaria si Slovacia, in ceea ce prive$te invatamantul, avem creionate deja programe care vizeaza schimburile culturale, sportive, am facut deja simpozioane in cadrul carora am discutat probleme legate de legis-latia europeana. Ele au fost bune, pentru ca vecinii nostri din Ungaria si Slovacia sunt deja membri UE, au trecut deja prin incercarile intcgrarii. Anul viitor se amenajeaza strandul - Care a fost bugetul orasului anul acesta si spre ce directii au fost cheltuiti, investiti, banii? - In 2006, bugetul atinge undeva suma de 80 de miliarde de lei vechi. Mai mult de jumatate s-au indreptat spre invatamant: salariile profesorilor, intretinerea unitatilor de invatamant. De asemenea, am investit in activitatile care vizeaza reabilitarea infrastructurii orasului, in sport si cultura, care inseamna dotarea noii sali de sport cu utilitati pentru practicarea unui numar mai mare de discipline sportive, unele dotari la uzina de apa, chiar unele extinderi ale retelelor de apa, amenajarea unui parc al copiilor, pavarea pietei agroalimentare si a parcarilor din oras. Am schimbat tot sistemul de iluminat public, printr-un contract cu Elba. - Ce preconizati pentru 2007? - Continuarea investitiilor deja demarate - lucrarile la casa de cultura si biblioteca continua, modernizam baza sportiva a orasului, finalizam lucrarile spre Salajeni si drumul spre satul de vacanta Salajeni-Babuteasca. Strandul orasului l-am privatizat si urmeaza sa fie amenajat anul viitor de o societate comerciala din Timisoara. - Majoritatea primarilor discuta numai despre lucrurile pozitive. Dar aspecte care sa va nemultumeasca, nu aveti? - Avem. Sistemul sanitar din oras, respectiv Spitalul de boli cronice din Sebis, noi, Consiliul Local, consideram ca nu raspunde intrutotul necesitatilor orasului. Dorim o schimbare a structurii de specialitati a acestuia, respectiv infiintarea unor sectii de obstetrica-ginecologie. oftalmologie, chiar chirurgie. Din pacate, nu gasim intelegerea corespunzatoare si sprijin din partea organelor abilitate, aceasta creand o stare de nemultumire din partea consiliului local, respectiv a comunitatii. Speram ca in cursul anului viitor sa reusim sa dezamorsam aceasta situatie. De asemenea, trebuie sa ducem o munca mai sustinuta in ceea ce priveste ridicarea gradului de educatie civica a tuturor cetatenilor orasului, avand in vedere faptul ca integrarea in comunitatea europeana nu face casa buna cu materialele depozitate in fata locuintelor, cu santuri necuratate, cu cocini si cotete in zona blocurilor, cateodata cu animale lasate libere pe strazi. Andrei Ando - Observator

In 5 octombrie, cu ocazia primului concert oficial al stagiunii 2006-2007 a Filarmonicii aradene, cand Vlad Conta a dirijat "Missa da Requiem" de Giuseppe Verdi, melomanii l-au recunoscut printre spectatori pe Iosif Conta. Dupa unii, parea mai palid decat de obicei. Se pare ca aceasta a fost ultima vizita pe meleagurile natale ale marelui dirijor. La concertul de sapatamana trecuta, dupa cinci saptamani, in aceeasi minunata sala a Palatului Cultural, pe care maestrul o iubea asa de mult, aradenii intristati au tinut un moment de reculegere in memoria celui ce ne-a parasit. Cei mai in varsta si-au adus aminte de salile arhipline pe care le facea Iosif Conta, de atmosfera de sarbatoare pe care o imprima prezenta celui ce era considerat fiu al locului. Spre exemplu, deschiderea stagiunii 1970-71, in 26 septembrie, cand s-a cantat "Scherzo-ul" lui Ion Dumitrescu, "Concertul de vioara" a lui Ceaikovski, cu Ivry Gitlis, “Simfonia fantastica” a lui Berlioz s-a imprimat in memoria multora ca un eveniement. Auditorii actuali isi pot aminti de concertul din 11.10.01 cu "Sapte dansuri romanesti" de Bartok, "Concertul 1 pentru pian" de Liszt si "Simfonia a IX-a" de Dvorak sau mai recentul "Medalion Mozart" din 01.07.03, cu arii din opere, "Kroenungsmesse" si prelucrarea mozartiana a lui Hallelujah din "Messiah" de Haendel, cand venerabilul dirijor a multumit cu gentilete celor patru solisti si dirijoarei de atunci a corului pentru colaborare, gentilete care l-a caracterizat totdeauna. Colectionarii de LP-uri, pastreaza si azi discul cu "Miniaturi simfonice" pe care l-a realizat I.Conta in anii 60, sau cel cu "Simfonia a IX-a" de Beethoven de mai tarziu. Vor fi mereu mandri cei ce au in fonoteca lor “Concertul nr. 2 pentru vioara si orchestra” de Wieniawski, cu Ion Voicu drept solist si Iosif Conta la pupitru, "Trei dansuri romanesti" de Theodor Rogalski, "Poema romana" de George Enescu, intr-o varianta fara finalul in care s-ar auzi Imnul Romaniei Regale, s.a. Iosif Conta va fi langa noi cand vom avea ocazia de a asculta inregistrarile Radio ale lui cu muzica lui Enescu: "Simfonia I", "Simfonia concertanta", "Uvertura de concert", Suitele I si a II-a pentru orchestra, Suita a III-a "Sateasca", "Suite chatelaine op. 17" (1911), cele doua rapsodii si iarasi Poema. Iosif Conta s-a nascut la Barzava jud. Arad, in 14 septembrie 1924. Si-a inceput invatatura muzicala la o varsta frageda ca instrumentist la Barzava si la Arad in fanfara militara a unitatii militare din Cetate, urmand apoi Conservatorul local (infiintat in 1834, inaintea calor din Bucuresti, Cluj, Iasi sau Budapesta) in anii 1937-38, institutie care de ani buni poarta numele de "Scoala Populara de Arta". A urmat apoi cursurile conservatoarelor din Cluj-Timisoara intre 1941-44, Institutul de Arta din Timisoara intre 1948-50, Conservatorul din Bucuresti (1950-54), Londra. (1954-55). Intre 1952-54, in timpul studentiei a fost redactor la revista "Contemporanul". In 1954 a devenit dirijor al Orchestrei Radio, apoi prim dirijor si director artistic al Radiodifuziunii cu care a facut si turnee in strainatate. A fost o vreme si asistentul lui Constantin Silvestri. In 1982 s-a dedicat si profesoratului in cadrul Conservatorului bucurestean, ca intre 1988 si 1992 sa opteze pentru postul de dirijor al Orchestrei din Izmir – Turcia. Iosif Conta a participat la toate editiile Festivalului "George Enescu", intre 1961 si 2001. In 2004, a mai dirijat la Bucuresti un concert ce a cuprins doua lucrari beethoveniene; "Fantezia pentru pian, cor si orchestra", avandu-l ca solist pe fiul sau Vlad Conta si "Simfonia a IX-a". Cu acesta ocazie i s-a inmanat Diploma Uniunii Compozitorilor pentru promovarea muzicii romanesti si Diploma Uniunii Interpretilor. Lista distinctiilor acumulate de-a lungul anilor este impresionanta: de la cele italiene, franceze la cele americane, "Legion d’Oro" – ONU, pentru ca cele romanesti sa se numeasca: Meritul Cultural, Premium magnum, Medalia "George Enescu", Premiul de excelenta, Diploma de onoare a Radiodifuziunii, Steaua Romaniei in grad de Cavaler s.a. Este cetatean de onoare a patru orase din Italia, Russe din Bulgaria, Izmir din Turcia, Vance- Franta si Arad – Romania. A fost membru in "Academia Tiberiana" – Italia si cofondator al Centrului International de Studii Muzicale (CISM). Cel caruia Bartok (in 1930) si Enescu (1937) ii prezisesera un frumos viitor, a activat ca dirijor pe o larga arie, de la Moscova, Riga si Kiev, la Roma si Paris, facandus-se cunoscut in Peru, Mexic, Uruguai, SUA si in cealalta parte a lumii, la Tokio. Odihneasca-se in pace acela care a fost domn si stapan al sunetelor, a carui atitudine demna si gestica asbsolut personala nu le vom uita. Hugo Hauptmann – Virtual Arad

Fotbalistul echipei UTA, Sabin Ilie, a fost implicat intr-un scandal, in noaptea ce a urmat meciului castigat de echipa sa cu Jiul Petrosani. Ilie, insotit de un prieten, a decis sa sarbatoreasca victoria cum se cuvine, la un club de strip-tease. Dupa ce au colindat mai multe localuri din Arad, cei doi s-au oprit in jurul orei trei dimineata la Cleopatra, in plin centru, vizavi de Hotel Continental. Conform unor martori, fotbalistul s-a legat de cateva fete din local, pe care a incercat sa le convinga sa mearga cu el si cu prietenul sau. Fetele erau insa insotite de alti tineri si l-au refuzat. De aici a pornit scandalul. Sabin Ilie nu s-a mai putut controla, a iesit din bar, a luat un bolovan dintre liniile de tramvai si l-a aruncat in vitrina localului. Apoi, bucuros ca le-a dat o lectie tuturor, s-a urcat intr-un Audi A6 si a plecat, desi se afla sub influenta alcoolului.  A ramas fara carnet Sabin Ilie a fost oprit de o patrula a Politiei, in cartierul Aradul Nou. Dupa ce i-au pus fiola, oamenii legii i-au suspendat permisul de conducere pentru o perioada de trei luni. Politistii aradeni continua insa cercetarile pentru scandalul si distrugerile de la "Cleopatra". Martorii spun ca Sabin Ilie s-a comportat mizerabil si a facut scandal in bar, incercand sa le ia pe fete cu forta.  "A venit aici in bar s-a certat, a luat piatra si a dat cu ea in geam. Sabin Ilie ne-a injurat pe mine si pe seful de sala, a zis ca suntem niste maimute", spune una dintre fete. "A zis ca pe el il doare in cot de Politie, ca el aranjeaza maine totul si nu este nicio problema, a spart un pahar jos, nu au vrut fetele sa mearga cu el, a iesit afara si a aruncat cu pietre in geam, ameninta pe toata lumea, ne-a injurat", a declarat o alta martora. Camelia Tuduce, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Arad, spune ca cercetarile vor continua in cazul lui Sabin Ilie. "Deocamdata, forbalistului Sabin Ilie i-a fost suspendat permisul de conducere pe o perioada de trei luni pentru conducere sub influenta alcoolului. Cercetarile continua pentru a se stabili cu exactitate ce s-a intamplat in scandalul din bar", a declarat Tuduce. Caz sensibil Conducatorii clubului aradean au primit consternati vestea escapadei nocturne terminate prost pentru Sabin Ilie. "El este un caz sensibil, care face deliciul presei. Este clar ca a condus sub influenta bauturilor alcoolice si, la ora doua noaptea, i-a fost luat permisul de conducere. Continutul de alcool a fost de 40 la suta din limita penalului. Cat priveste scandalul in care a fost implicat, el spune ca a incercat sa il opreasca, nu sa il provoace. De la Politie am primit informatii ca scandalul ar fi avut loc la ora 4", a spus Nicolae Bara, presedintele Clubului UTA. Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)