Ieri dimineata, conducerea Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta (IJSU), impreuna cu prefectul judetului Arad, Cristian Stragea, au organizat o intalnire cu presa in cadrul careia a fost analizat modul in care a izbucnit incendiul si modul in care a fost purtata lupta cu flacrile la fosta groapa de gunoi a orasului. Zeci de oameni aruncati in lupta Inspectorul sef IJSU, col. Marcel Lucaciu a prezentat, pentru inceput, situatia operativa din teren.  Astfel, incendiul a fost anuntat de un angajat al Penitenciarului Arad, in jurul orei 14.00, iar in scurt timp la groapa de gunoi au ajuns doua autospeciale de interventie.  La lupta cu flacarile au participat aproximativ 60 de oameni si sapte masini.  Alte utilaje au fost puse la dispozitia inspectoratului de diferiti agenti economici.  Mai precis, este vorba despre buldozere, excavatoare, vidanje si fadrome.  Dificultatea interventie a constat in aria mare incendiata (aproximativ sase hectare) si modul de ardere.  "Focul a ars in profunzime si a fost alimentat de biogazul emanat de deseuri, astfel incat am actionat cu apa doar acolo unde erau flacari. In rest am incercat izolarea si stingerea incendiului prin astupare cu pamant. De aceea am avut nevoie de utilajele agentilor economici" - sustine Marcel Lucaciu. Pe fir au intrat si politistii Primele concluzii legate de modul de izbucnire al incendiului le-a prezentat, cu titlul de ipoteza, tot colonelul Lucaciu:  "Se pare ca focul a izbucnit in trei locuri deodata. Inca nu stim cu siguranta daca este vorba despre un efect al caldurii de afara sau daca este vorba despre un incendiu aprins intentionat sau din greseala de persoanele din jurul gropii".  Cert este faptul ca inclusiv angajatii Politiei Judiciare au pornit o investigate pentru a afla cu certitudine modul in care s-a ajuns la aceasta situatie. Acestia au adunat declaratii de la cei care isi duc zilele in apropierea gropii de gunoi, urmand ca in cel mai scurt timp sa fie prezentate concluziile la care au ajuns.  De asemenea, Garda de Mediu efectueaza si ea o investigate pentru a vedea cum s-a putut ajunge aici, din punct de vedere al protectiei mediului. Cine e vinovat? Prefectul judetului, Cristian Stragea, sustine ca asteapta inca rezultatele cercetarilor efectuate de Garda de Mediu, pentru a depista vinovatii.  "Eu va pot spune doar ca administratii succesive ar fi trebuit sa rezolve problema pana acum, dar sub diferite pretexte, nu s-au implicat. Nu cred ca putem arunca vina pe actuala administratie".  Intr-adevar, groapa a functionat legal doar un an de zile, in perioada 1999-2000, cand primar al Aradului era Valentin Paul Neamt.  De atunci si pana nu demult, groapa a functionat ilegal, fara insa ca reprezentantii administratiei sa se implice serios si sa o dezafecteze.  In alts ordine de idei, la urmatoarea sedinta a CLM Arad, primarul Gheorghe Falca va prezenta spre aprobarea consilierilor un studiu de fezabilitate si un proiect de construire a unui teren de sport la o aruncatura de bat de aceasta groapa.  Proiectul include, spune prefectul, si o solutie de dezafectare a gropii.  "Ii rog pe consilierii locali sa stea deoparte de orice tentatie politicianista si sa nu puna bete in roate administratiei in ceea ce priveste zona respectiva" - a declarat Stragea.  Marti seara, in timp ce se afla la locul incendiului, prefectul judetului a trebuit sa prezinte telefonic un raport ministrului mediului, Sulfina Barbu. Cristian Titca - Informatia Aradului

In cursul zilei de marti, directorul Complexului Muzeal Arad, dr. Peter Hugel, s-a intalnit cu reprezentantii beneficiarului si executantului lucrarii de ridicare a viitorului complex comercial de pe fostul stadion Vagonul CFR.  Intalnirea se impunea ca o necesitate, din cauza mormintelor de inhumatie, din secolele XVIII – XIX, descoperite pe terenul fostului stadion. Dr. Peter Hugel ne-a precizat ca in cadrul discutiilor purtate s-a stabilit ca in aceste zile sa se incheie un contract de supraveghere arheologica, intre Complexul Muzeal Arad si beneficiarul lucrarii, in baza caruia o echipa de experti arheologi va supraveghea in permanenta lucrarile de sapaturi ce vor fi efectuate pe acest teren.  Acest contract va fi incheiat in baza Legii nr. 462 din 2003, privind protectia patrimoniului arheologic, iar pentru serviciile efectuate, Complexul Muzeal Arad va fi platit de catre beneficiar.  De mentionat este si faptul ca, in baza legii mentionate si a Legii patrimoniului, orice firma care incepe astfel de lucrari trebuie sa aibe prevazuti in buget si bani pentru o eventuala astfel de supraveghere arheologica. Reprezentantii muzeului si ai partilor implicate, de comun acord cu Primaria municipiului Arad, au mai convenit ca eventualele morminte ce vor fi descoperite in terenul deasupra caruia se va ridica cladirea propriu-zisa sa fie stramutate in alta parte, cel mai probabil in cimitirul "Eternitatea".  In plus, directorul Complexului Muzeal Arad s-a deplasat la Timisoara, pentru a vedea care au fost solutiile adoptate de muzeul banatean in cazul problemelor de aceeasi natura, care au intervenit in cazul efectuarii unor constructii in orasul de pe Bega. Mihaela Cerna - Observator

Doua ONG-uri solicita Ministerului Mediului suspendarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul minier de la Rosia Montana, dupa ce noul certificat de urbanism primit de investitor acrediteaza ideea ca proiectul s-ar fi schimbat in partile sale esentiale.  Aradenii pot studia documentele in holul Primariei Municipiului Arad, unde RMGC a instalat un stand care cuprinde cateva mii de pagini, structurate pe capitole, in mai multe volume, al caror rol este de a convinge opinia publica de utilitatea si avantajele proiectului.  De asemenea, compania se pregateste intens pentru dezbaterile publice care vor avea loc pana la sfarsitul lunii august in localitatile Rosia Montana, Abrud, Campeni, Alba Iulia, Zlatna, Brad, Cluj-Napoca, Turda, Bistra, Baia de Aries, Lupsa, Bucuresti, Deva si Arad. Liderii organizatiilor Alburnus Maior si Greenpeace sustin ca certificatul de urbanism primit de Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) in luna aprilie infatiseaza un alt proiect, atat timp cat in documentul citat nu mai exista, de exemplu, referiri la constructia iazului de decantare.  Potrivit unor documente prezentate pe site-ul investitorului, cele mai semnificative obiective ale proiectului minier Rosia Montana sunt carierele, stiva de minereu sarac si bazinul de captare a apelor si iazul de decantare a sterilelor de procesare. Vechiul certificat de urbanism, eliberat in 20 august 2004, indispensabil in procesul de autorizare a investitiei din punct de vedere al protectiei mediului, ii permitea investitorului sa construiasca un iaz de decantare. Documentul a expirat insa, asa ca investitorul a fost obligat de procedurile legale sa obtina un altul.  Cel nou, eliberat in 26 aprilie 2006 ca parte a documentatiei supuse dezbaterii publice in vederea obtinerii acordului integrat de mediu, nu mai pomeneste nimic de iazul de decantare, ci doar de cariere, halde si depozite de deseuri si alte lucrari ce au legatura cu investitia. Activistii Organizatiilor non-guvernamentale care lupta impotriva proiectului sustin ca procesul de consultare publica este ilegal, pentru ca in proiect nu se precizeaza nimic despre iazurile de decantare.  Potrivit legii, certificatul de urbanism se obtine in baza unui proiect al investitorului, pe care autoritatile il aproba si in care sunt descrise, detaliat, investitiile componente ale proiectului final si amplasarea lor exacta. De asemenea, pe langa lipsa oricarei mentiuni privind constructia iazului de decantare pentru cianuri, noul certificat dc urbanism contine inca alte cateva abateri de la planul initial. Cristian Videscu - Agenda zilei

Aflati in documentare in zona Sebis - Dezna - Moneasa, sa consemnam ultimele noutati ivite in scandalul padurilor din acea zona, am ajuns in posesia unui document interesant din mai multe puncte de vedere. In primul rand, acest act, de fapt o adresa "catre" mai multe foruri din Romania, Ministerul Agriculturii, Romsilva, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Oradea etc., si chiar ziarului nostru, este nesemnat. In al doilea rand, este vorba despre semnalarea unor aspecte negative privind activitatea Ocolului Silvic Sebis - Moneasa, apartinand Directiei Silvice Arad, deci ocolul silvic "de stat", cum mai este cunoscut in zona. In al treilea rand, ni s-a parut interesant faptul ca actul respectiv este intocmit de catre "Asociatia primarilor de pe Valea Deznei" si "Asociatia Societatilor Comerciale care exploateaza masa lemnoasa in raza OS Sebis - Moneasa", asociatii despre care nimeni nu stie nimic. Titlul adresei - "Ce se mai fura la Ocolul Silvic Sebis - Moneasa? Si piatra de pe drumuri!" ni s-a parut, de asemenea, captivant si ne-a determinat sa parcurgem "actul" respectiv.  Astfel, cel sau cei care au redactat reclamatia (ca asta este de fapt), se leaga de activitatea silvicultorilor de la stat si anume faptul ca acestia muncesc dupa sintagma "eu marchez, eu exploatez".  Si asta, dupa cum se spune, mai ales sambata, cand se "exploateaza arborii frumosi", si duminica, atunci cand se "marcheaza". Se mai reclama faptul ca drumurile forestiere sunt, pe zi ce trece, tot mai proaste, pentru ca nu le mai repara nimeni ("silvicultorii justifica nerepararea acestora, spunand ca le vor repara viitorii proprietari ai padurilor").  Si alte astfel de aspecte negative, asa cum spuneam, semnate "anonim". Asociatiile "fantoma" Dorind sa aflam cine sunt cei din spatele asociatiilor care-si atribuie reclamatia, intocmita in 29 mai 2006, am ajuns la concluzia ca acestea (asociatiile) nu exista.  Primarii din zona, cei cu care am discutat, nu stiu sa existe vreo "asociatie" a primarilor de pe Valea Deznei, si nici sa fi reclamat asa ceva.  La randul lor, cativa dintre patronii de gatere cu care am reusit sa luam legatura, s-au aratat nedumeriti de intrebarea noastra, negand existenta unei forme de asociere intre ei. Din discutiile cu mai multi localnici am ajuns la concluzia ca, totusi, parte dintre cele semnalate sunt adevarate, si ca reclamatia ar putea fi raspunsul silvicultorilor privati si al unor exploatatori si prelucratori de masa lemnoasa, care s-au simtit jigniti si zgandariti de articolele aparute in ziar, referitoare la "jaful" din padurile Deznei.  Cu alte cuvinte, daca ipoteza s-ar dovedi a fi adevarata, s-ar confirma sintagma "daca tot a murit capra mea (sau, ma rog, e pe moarte), sa moara si a vecinului". "E absurd sa intorci un ocol pe dos, din cauza unei anonime" "Nu exista nici o asociatie a primarilor. Este urat ca se face asa ceva, ca se apeleaza la tot felul de reclamatii anonime" - ne-a declarat Gheorghe Feies, primarul de la Sebis.  "Habar nu am sa fie pe aici o asociatie a Primariilor sau a primarilor. Cate Primarii sunt pe Valea Deznei, ca eu stiu ca sunt numai doua? Apai, cine a facut reclamatia a facut-o numai asa ... " - ne-a spus Gheorghe Neagu, primarul Deznei.  "Ce asociatie? Ca suntem doar doua Primarii pe valea Deznei. Ar fi ridicol ca doi insi sa facem o asociatie" - ne-a spus, la randul sau, Terentie Condea, primarul Monesei. Ioan Jurca, seful Ocolului Silvic Sebis - Moneasa, ne-a declarat ca a auzit, zilele trecute, de la Directia Silvica Arad, ca ar fi o reclamatie.  Dumnealui considera ca este o diversiune facuta de catre "colegii, vecinii si prietenii" de la ocolul silvic privat, pentru ca "suntem in competitie". Ioan Jurca ne-a mai spus ca banuieste cine este autorul, dar prefera sa nu-i faca public numele, si ca este deschis oricarui control:  "Este absurd sa intorci un ocol pe dos, din cauza unei anonime. Eu stiu ce am in ocol, si va spun ca nu sunt probleme majore, iar ceea ce se reclama sunt simple speculatii. Suntem ocol de stat si sunt la dispozitia oricui doreste sa verifice activitatea noastra". Ultima ora In cursul zilei de joi, la Ocolul Silvic Privat "Codrii Zarandului" din Sebis este asteptata sa soseasca o echipa de control din cadrul Directiei de Inspectii Silvice de la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.  Informatia ne-a fost confirmata de catre Mircea Vasile, directorul Directiei, care se va afla in fruntea echipei de control. Romulus Dubat - Adevarul

Abonamentele pentru turul editiei de campionat 2006-2007, la care se adauga un meci acasa din primele doua etape ale returului, programate in luna decembrie, se vor pune in vanzare la UTA luni, 17 iulie. Sambata, Viorel Duru ar trebui sa soseasca la Arad, din partea FRF, pentru ca stadionul sa primeasca licenta pentru Liga 1.   Momentan, in tribune sunt 4.000 de scaune, suficient pentru primul sezon in esalonul intai. "Vom pune toate scaunele pe care le avem, in jur de 7.700, pana la inceperea campionatului", a declarat Marin Dugasescu, cel care se ocupa cu administrarea bazelor sportive din partea Primariei Arad.  Ceea ce ii ingrijoreaza insa, pe aradeni este pretul la abonamente, care pana la iarna, vor costa intre 3 milioane de lei, la peluza si 5 milioane la tribuna intai. "Nu s-a luat inca decizia definitiva privind abonamentele, dar preturile vor fi putin mai mari, nu exagerate, pentru Liga 1", a spus Adrian Alexandrescu, directorul excecutiv de la UTA. Alexandru Fugata  "Vor sa scoata bani fara sa investeasca. Cele 20 de miliarde de lei vechi investiti in stadion sunt bani publici, din banii nostri, ai aradenilor. Conducatorii de la UTA vor sa scoata banii din investitiile pe jucatori, care nu sunt spectaculoase, din abonamente, la preturi prohibitive." Robert Ardelean  "Cine este fan adevarat, da 3 milioane pentru UTA. Asta nu inseamna ca eu imi fac abonament, din simplul motiv ca nu am timp sa merg la meciuri. Fiecare va cumpara abonamente, in functie de cat il tine buzunarul. Eu merg la meciul cu Dinamo, dar tin si cu UTA." Ioan Darau  "Salariile sunt foarte mici, iar comparativ cu ele, preturile sunt foarte mari. Cele mai ieftine abonamente pe jumatate de sezon ar trebui sa fie maxim de 1 milion de lei. Si in Bucuresti sunt mai ieftine, iar aici e Arad si nu mi se pare corect sa fie atat de scumpe." Ioan Rasnita  "In conditiile in care nu a avut rezultate, am cam abandonat UTA. S-ar putea ca, in Divizia A, sa merg la meciuri, dar fara abonament. Daca consideram ca au cheltuit bani pentru achizitionarea unui loc in Liga 1, e normal ca preturile sa fie mari." Paul Cristian Rusu   "Sunt cam piperate preturile, dat fiind faptul ca sunt pe jumatate de sezon. Mi se pare normal sa fie 500.000 de lei vechi, cum e la Steaua, cu care tin eu. Suma de 3 milioane de lei pentru un abonament la UTA este exagerata. Eu sper ca Lacatus sa faca treaba cu echipa." Bogdan Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)