Sambata, 31 ianuarie 2004

• Romanii care muncesc in strainatate suporta sclavia si umilinta

Din 1991, economia romaneasca a inceput sa se cutremure din temelii. Renuntarea la pietele externe traditionale, impusa de organismele financiare internationale, a facut ca marile intreprinderi, indiferent de domeniul de activitate, sa devina colosi cu picioare de lut. Politica economica a Romaniei, dictata din cancelariile vestice, trebuia sa se orienteze spre spargerea marilor intreprinderi in unele mai mici, in vederea privatizarii lor. Au inceput restructurarea-privatizarea marilor intreprinderi si asteptarea investitorilor strategici care, majoritatea, s-au dovedit a fi niste impostori. Rezultatele nu s-au lasat asteptate - declinul dramatic al economiei, insotit de o rata a somajului foarte ridicata. Multi dintre someri, fiind tineri si neavand nici o perspectiva intr-o economie aflata in degringolada, au plecat la manca peste hotare.  Distrusi, dar cu bani  Siliti sa plece dintr-o tara care i-a aruncat pe drumuri, nevoiti sa suporte mojiciile strainilor, trecand peste umilinte si lipsuri pentru a aduna cat mai multi bani pe care sa-i trimita familiei, romanii care au muncit in strainatate se hotarasc cu greu sa vorbeasca despre suferintele pe care le-au indurat, chiar si cateva luni, pentru a-si face un ban in plus.  Majoritatea au plecat deoarece acumulasera datorii aici si nu mai aveau nici o speranta ca le vor putea achita dintr-un salariu de mizerie. Altii au visat ca vor aduna bani si vor reusi sa-si cumpere o garsoniera cat de mica, unde sa poata convietui omeneste o vreme.  Majoritatea au lasat orice sentiment deoparte si au ales sa se sacrifice doar pentru bani.  "Ar trebui sa fiti in Bucuresti cand soseste un autocar cu romani veniti de la munca din Spania. V-ati ingrozi pur si simplu. Sunt garboviti, au dureri de oase, au dureri de cap. Nu mai au nici un sentiment. Doar bani in buzunar. E ingrozitor sa-i vezi pe toti morti de oboseala". E greu de imaginat asa ceva, ne-a declarat Ana S., o aradeanca proaspat intoarsa din Israel.  Fara nici o exceptie, cei cu care am reusit sa stam de vorba, aradeni care au muncit in strainatate, au recunoscut ca au fost umiliti, tratati ca niste sclavi, cateodata batuti sau certati pentru lucruri banale.  Acolo se munceste pe rupte, nu exista zi, nu exista noapte, iar cei care solicita serviciile romanilor au pretentii ca acestia sa execute ordiaele intocmai, fara nici o scuza.  Nimic nu conteaza  "Am plecat in Israel, cu contract de munca legal. Nu mai puteam sa rezist in Arad. Munceam opt ore ca si confectionera, pentru italieni, si nu aveam voie sa miscam pe scaune. Nu aveam pauza de masa, nimic. Luam patru milioane de lei cu care ma inglodam in datorii luna de luna.  Nu imi permiteam sa imi cumpar un iaurt de fructe. Totul s-a petrecut intr-o secunda. Am hotarat sa plec. Si am plecat. M-am intors dupa o luna pentru ca nu am rezistat" ne-a declarat Ana S.  Desi a plecat cu contract de munca legal in Israel, Ana avea sa fie repede dezamagita. Acolo se munceste pe rupte, timpul de lucru este la majoritatea slujbelor nenormat, iar cerintele sunt peste puterile unui om normal, crescut si obisnuit cu munca din Romania.  "Am lucrat la un atelier de confectii, ca si cetecista. Intr-o zi lucram zece ore, in alta zi lucram 12 ore, cand sau cum existau comenzi. Nu conta ca picam din picioare de oboseala, ca acuzam dureri de cap. Patronul urla sa ne dam demisia daca nu ne convine" isi aminteste Ana.  Femeia a racit pe strada, intr-una din noptile in care s-a grabit spre casa, deoarece a lucrat peste program si doua zile nu a mai putut sa mearga la munca. A fost data afara, desi a adus certificat medical. Atunci a hotarat sa se intoarca in tara. Spune ca nu ar mai incerca o astfel de experienta, indiferent cat de greu i-ar fi in Romania.  Umilita pe nedrept  Codruta P. a auzit de la prietene ca in Italia se castiga bine si nu se munceste chiar pe branci. Desi a absolvit doua facultati la Arad, nu a reusit sa-si gaseasca de lucru, asa ca a plecat, cu niste cunostinte, in Italia.  Aici a vazut si a experimentat pe propria-i piele ce insemna umilinta si suferinta pentru niste bani.  "Am lucrat la Verona, fara contract de munca. Prima data am lucrat la o familie, unde am ingrijit un batran de 85 de ani. Trebuia sa fac tot. Sa-l supraveghez ziua, sa-i fac de mancare, sa-l scot la plimbare, sa-l spal, sa-l imbrac, sa-l dezbrac. Dupa o zi de lucru, desi batranul nu era dificil, cadeam rupta de oboseala. Nu mai eram buna de nimic. Si a doua zi o luam de la capat. Nu am avut probleme, dar a trebuit sa renunt pentru ca familia batranului a gasit o poloneza care s-a oferit sa aiba grija de el la jumatate de pret. Pe mine nici nu m-au intrebat daca nu sunt de acord sa primesc mai putini bani. Pur si simplu mi-au spus sa plec" ne-a declarat Codruta.  In cateva zile, tanara si- a gasit de lucru in casa altei familii, de data aceasta trebuind sa ingrijeasca o batrana. Si aici, acelasi program, aceleasi cerinte, insa umilinte duble.  "Batrana era cam sclerozata si ma intelegeam foarte rau cu ea. Avea tot felul de pretentii. Foarte greu m-am obisnuit cu ea. Erau zile cand voia sa faca dus si din zece in zece minute. In noaptea de Revelion nu m-au lasat sa stau cu alti prieteni din Romania decat doua ore; desi batrana a dormit toata noaptea. Intr-o zi, cei care m-au angajat, copiii ei, m-au batut pe motiv ca m-au prins pe balcon vorbind cu o cunostinta din Romania. Motivul a fost ca am lasat-o pe batrana nesupravegheata. Atunci m-am simtit ca un sclav. Si, m-am intors acasa" si-a incheiat Codruta, destainuirea.  Desi sunt cunoscuti ca avand firi rabdatoare si tolerante, putini romani pot indura pana la capat umilintele la care sunt supusi de occidentali.  Odata ce au luat contact cu cerintele pietei muncii din tarile straine, putini sunt cei care rezista sa munceasca si sa-si duca la bun sfarsit contractul.  Cei care totusi fac un scarificiu se intorc in tara imbatraniti de sclavie si distrusi din punct de vedere al sanatatii.  Visul lor se transforma in cosmar iar amintirile nu sunt dintre cele mai placute...  P.B., F.T.- Agenda zilei

• Strategia de dezvoltare durabila va costa Aradul zeci de milioane de euro

La mijlocul acestei saptamani, la Bucuresti, s-a desfasurat prima sesiune a Comisiei Nationale de Elaborare a Strategiei de Dezvoltare Durabila a Romaniei.  Aradul a fost reprezentat de vicepresedintele CJA Gheorghe Falca, seful Agentiei de Protectia Mediului, Cristian Ispravnic, si seful Sistemului de Gospodarire a Apelor (Bazinul Mures), Spiridon Ursu.  Trebuie spus, inca de la inceput, faptul ca programul de dezvoltare durabila vizeaza dezvoltarea economica a tarii noastre, tinand cont de factorii de protectia mediului, demografic sau social.  Proiectul are trei etape, care se vor intinde pana in anul 2025 si care vizeaza, in principal, realizarea intregii infrastructuri la nivel de tara, in special in mediul rural, unde la ora actuala exista mari probleme la alimentarea cu apa sau canalizari.  "Romania are un capitol deosebit de important, in procesul de aderare, este vorba despre protectia mediului, probabil cel mai important dupa agricultura. Legislativ, capitolul se inchide in acest an, insa, urmeaza un efort urias in realizarea retelelor de apa, a canalizarilor, statiilor de epurare, gropilor ecologice. Va fi un proces greu, care va necesita fonduri numeroase", sustine Cristian Ispravnic, seful Agentiei de Protectia Mediului Arad.  In total, la nivelul tarii, doar infrastructura va inghiti in jur de 23 de miliarde de euro, Aradul urmand sa cheltuiasca si el zeci de milioane de euro pentru acest proiect.  "Agentia de Protectia Mediului, impreuna cu Consiliul Judetean, in principal presedintele Caius Parpala, a elaborat un plan de gestiune a deseurilor pe termen lung, esalonat pe etape, care va conduce la inchiderea actualelor gropi de gunoi, neautorizate, si la realizarea a trei gropi ecologice zonale si a altor cinci de tranzit. De asemenea, tot impreuna cu Consiliul Judetean, lucram la elaborarea planului de alimentare cu apa a localitatilor, precum si la realizarea retelelor de canalizare si a statiilor de epurare. Toate acestea se vor integra in programul de dezvoltare durabila. Noi, cum se vede, suntem cu un pas inainte, avand in vedere faptul ca CJA a demarat lucrari importante la RAAC, pentru reabilitarea statiei de epurare, prin fonduri PHARE, iar Primaria a executat prima groapa ecologica din Romania, printr-un parteneriat cu austriecii de la ASA. La nivel de tara, din acest punct de vedere, pot sa spun ca ne situam peste medie", sustine Cristian Ispravnic.  Toate aceste proiecte vor costa, fara indoiala, mult prea mult pentru posibilitatile bugetului judetean.  Tocmai de aceea, Guvernul a stabilit un plan de finantare a lucrarilor, urmand ca, in principal, investitiile sa se realizeze prin fondurile Uniunii Europene, imprumuturi sau parteneriate Publice Private, doar 10 la suta din totalul pe tara urmand a fi suportat de bugetul de stat sau de bugetele locale.  In viitorul apropiat, va trebui elaborata propria strategie de dezvoltare durabila si modernizarea infrastructurii serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare in fiecare judet. Cosmin Mihuta - Adevarul

• Sprijin italian pentru agricultura

Centru de consultanta pentru industria alimentara, deschis la Arad Aradul gazduieste un work-shop international destinat sa ajute la dezvoltarea agriculturii in Regiunea de Dezvoltare V Vest.  Initiatorii sint Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad si Universitatea Udine, din Italia, alaturi de mai multi parteneri.  Universitatea aradeana a infiintat un centru de consultanta si transfer tehnologic pentru agricultura si industrie alimentara, care va beneficia de fonduri europene. Primul centru de consultanta si transfer tehnologic pentru agricultura si industria alimentara a inceput, ieri, sa functioneze la Arad.  Centrul va fi coordonat de reprezentantii Universitatii "Aurel Vlaicu" din Arad si cei ai Universitatii din Udine.  In proiect au fost intrat Consiliul Judetean Arad, Consiliul Judetean Hunedoara, Agentia de Consultanta Agricola Arad si mai multi agenti economici cu profil agricol din Arad si Hunedoara.  Centrul beneficiaza de sprijinul Bancii San Paoli Imi Bank Romania, al Bancii Ion Tiriac si al altor opt grupuri financiare italiene.  Centrul de Consultanta si Transfer Tehnologic de la Arad este primul de acest gen, realizat conform standardelor UE, in Regiunea de Dezvoltare V Vest.  El va fi orientat spre cerintele reale ale mediului economic din zona si, nu in ultimul rind, ale agricultirii din vestul Romaniei.  Partea italiana s-a implicat pentru a ajuta la dezvoltartea agriculturii romanesti, avind in vedere si experienta proprie de dezvoltare a agriculturii italiene, cu sprijin european, in ultimele decenii.  Prezenta bancilor in acest consortiu este necesara tocmai pentru a fi gasite resursele pentru finantarea proiectelor ce vor fi realizate in cadrul acestui centru.  Centrul de Consultanta si Transfer Tehnologic pentru Agricultura si Industria Alimentara functioneaza in paralel cu un incubator de afaceri, realizat de Universitatea "Aurel Vlaicu" tot cu sprijin italian. Sorin Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)

• Angajatorii primesc bani daca angajeaza absolventi

Potrivit Legii 76/2002, angajatorii beneficiaza de o serie de facilitati la incadrarea in munca a absolventilor si al somerilor cu varsta de peste 45 de ani. Conform prevederilor legale, angajatorii care incadreaza in munca absolventi pe perioada nedeterminata primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, o suma echivalenta cu un salariu minim brut pe tara. "Ca urmare a acestei legi, in anul 2003, au fost anaajati prin subventionarea locului de munca un numar de 547 de absolventi" a declarat Alexandra Lincar, purtator de cuvant la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad.  De asemenea, angajatorii care incadreaza in munca absolventi din randul persoanelor cu handicap beneficiaza pe o perioada de 18 lunii de plata a 1,5 salarii minime brute pe tara.  Legea mai prevede ca raporturile de munca intre angajator si absolventi sa fie de minim 3 ani de zile.  "In cazul in care raporturile de munca inceteaza din initiativa angajatorului inainte de termenul de minim 3 ani de zile, angajatorul este obligat sa restituie in totalitate AJOFM Arad sumele incasate pentru fiecare absolvent" a mai spus Alexandra Lincar.  Tot in temeiul Legii 76/2002, urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de facilitati: cele care in perioada in care primesc indemnizatia de somaj se incadreaza in munca intr-o localitate situata la o distanta mai mare de 50 de km de localitatea de domiciliu sau care care dupa incadrarea in munca isi schimba domiciliul.  "Aceste persoane beneficiaza in functie de categoria in care se incadreaza de un ajutor banesc cuprins intre doua si sapte salarii minime brute pe tara" a adaugat Alexandra Lincar. Maria Mot - Ziarul Transilvania

• Ieftine si frumose. Peste 2.000 de inele… galbene, confiscate la vama

Dumitru F. din Sibiu a fost prins, ieri, la vama Turnu incercand sa scoata 2.200 de verighete si ghiuluri de arama, fara a le declara.  Omul vroia sa castige "bani frumosi" in Spatiul Schengen, urmand a le valorifica in schimbul sumei de un euro bucata. Intrebat de lucratorii vamali daca are ceva de declarat, omul a raspuns negativ, insa l-a dat de gol… nelinistea.  Comportamentul sau agitat a fost cel care a declansat un control amanuntit al masinii Ford pe care o conducea.  Descoperind podoabele galbene, au fost demarate cercetarile.  Sibianul a avut, de aceasta data, de declarat ca a cumparat inelele de pe raza judetului Valcea si ca pretul lor de vanzare in strainatate ar fi fost de… un euro. Calatoria sa a fost intrerupta, marfurile nedeclarate au fost confiscate, iar barbatul a fost trimis acasa. Simona Mazare - Observator

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.