Revarsare
de credinta in Arad. Mii de Aradeni au atins moastele Sfantului
Anton
Vestea
sosirii moastelor Sfantului Anton, Sfantul Minunilor
a adunat, ieri, in fata primariei, mii de credinciosi
de toate confesiunile, care au asteptat cu credinta
si speranta venirea marelui Facator de Minuni din
Padova, sfantul cel mai popular din lume. Un alai
imens a condus in procesiune intrarea sfantului Anton
in Biserica Minoritilor. Marele sfant a binecuvantat Aradul Platoul din fata Primariei s-a umplut pana la
refuz de credinciosi de toate confesiunile si varstele.
Mii de oameni au asteptat plini de evlavie si credinta
sosirea Sfantului Minunilor, care nu s-a lasat prea
mult asteptat.
A sosit modest, dar, odata dezvelit in toata stralucirea
sa, credinciosii au izbucnit in aplauze.
Autoritatile bisericesti au rostit un mesaj de bun
venit relicvei: " Bine ai venit in mijlocul
aradenilor, Sfinte Antoane!".
S-a accentuat faptul ca scopul acestui pelerinaj in
toata lumea a relicvei sfantului este unirea, pacea
si intelegerea tuturor oamenilor de pe pamant impreuna
cu Dumnezeu.
Aceasta relicva a fost scoasa in anul 1981 din mormantul
sfantului Anton din Padova si a fost supusa examinarii
unei comisii medicale, constatandu-se sfintenia si
nestricaciunea trupului facatorului de minuni.
Relicva se numeste ex massa corporis si este pastrata
intr-un felinar aurit, alaturi de bustul, de asemenea,
aurit al sfantului.
Ultimul cuvant apartin autoritatilor locale, primarul
Gheorghe Falca, multumind pelerinilor pentru aceasta
vizita minunata, aducatoare de pace si armonie, precum
si viceprimarului Bognar.
Apoi, mii de oameni au condus, in procesiune, moastele
sfantului la Biserica Minoritilor. Santul
Anton a obtinut votul sufletesc al aradenilor Politia si jandarmii nu au putut face fata multimii
dezlantuite in credinta, dorind arzator sa atinga
moastele.
Cu foarte mare greutate s-a ajuns in fata portilor
Bisericii Minorite, unde lumea s-a inghesuit pana
la lesin.
La iesirea din biserica am intrebat credinciosii despre
importanta prezentei sfantului Anton si a ceea ce
se asteapta de la el. Viorica – " Sunt ortodoxa, dar, dupa
ce am fost la slujba sfintilor apostoli Petru si Pavel
la noi la catedrala am venit si aici: nu se putea
sa lipsesc de la acest mare eveniment! Cred cu tarie
in sfantul Anton ca este un mare facator de minuni
si m-am rugat pentru intreaga familie, pentru pace
si bunastare. Sfantul Anton are mare trecere in fata
lui Dumnezeu!" Maria Cociuba, pensionara din Ineu: "
Desi sunt batrana, m-am ostenit cu placere sa
vin pana aici pentru binele familiei mele si a pamantului
romanesc. Am mare incredere in minunile lui Anton
care m-a ajutat toata viata!" Otilia, eleva – "Am venit cu prietena
mea sa ne rugam sfantului Anton pentru parinti nostri,
pentru sanatate, fericire si reusita la examene!". Maria – "Am fost in primul rand
la venirea sfantului Anton in fata primariei. Din
momentul dezvelirii bustului am simtit un miros de
mir inconfundabil! Chiar si eu, pacatoasa, m-am impregnat
de acest sfant miros! Traiesc o fericire fara seaman,
e un semn de gratie divina venirea sfantului in orasului
nostru!" Rodica , handicapata locomotor: "
Am mare incredere ca Sfantul Anton ma va vindeca si
ma va scula din acest carucior!" Viorel Dascalu – "Sunt operat pe
cord si am nevoie mare de ajutorul sfantului Anton
de care sunt sigur, dar ma rog pentru toti!" Mii de scrisori pentru indeplinirea dorintelor Biserica a pus la dispozitia credinciosilor carti,
icoane, pliante, portrete ale sfantului Anton , alaturi
de un formular pe care credinciosii l-au completat,
scriindu-si durerile si dorintele.
Miile de plicuri cu dorintele aradenilor au fost introduse
in niste urne mari, care vor fi transportate la Padova,
la mormantul sfantului Anton. Opt
sute de ani de minuni Sfantul Anton este de origine portugheza si s-a
nascut in anul 1195 la Lisabona.
La 15 ani intra deja in manastirea franciscana, fiind
convins de misiunea sa in viata.
Ajunge in Italia si devine ucenic al marelui Francisc
de Asissi, care-i descopera credinta si harul.
Ajunge sa se desavarseasca in credinta si incepe sa
faca primele minuni.
Devine repede cunoscut ca sfantul minunilor,
reusind sa induplece spre credinta sufletele pierdute.
La varsta de 36 de ani se intoarce fericit la ceruri,
cu misiunea implinita.
A fost recunoscut ca sfant la un an dupa mutarea sa
la Domnul, si, timp de opt sute de ani, face minuni,
indeplinind rugaciunilor miilor de generatii.
Intrarea in biserica a sfantului a fost precedata
de "Rugaciunea de primire in biserica"
oficiata in limbile maghiara, romana si germana,
urmata de Liturghia in limba maghiara in cinstea sfintilor
apostoli Petru si Pavel.
Cei care au dorit sa atinga sfintele moaste au format
un rand imens care s-a terminat pe soseaua rutiera.
Mii de oameni s-au perindat in fata relicvei, atingand
cu credinta si speranta bustul aurit.
Din cauza aglomeratiei si lipsei de aer, mai ales
la intrarea relicvei in biserica, n-au lipsit nici
cazurile de lesin.
Totusi, nimeni nu a renuntat, biserica fiind neincapatoare
de ieri dimineata de la deschiderea portilor.
Felicia
R.Gheorghe - Observator
Fotografii
pentru ingeri
A
scrie la moartea unui artist este un lucru greu de
facut pentru orice ziarist. Dar atunci cand Artistul
ii este si prieten, cuvintele par a se incapatana
sa ramana in universul lor, inchis parca de un zid
ce cu greu te lasa sa faci o bresa pentru a reusi
sa le smulgi, unul cate unul... Si chiar si asa, nimeni
nu iti poate da garantia ca le alegi pe cele mai bune... In nefericita zi de luni, la orele serii, Artistul,
Omul si Prietenul Nicolae Eberlein - Tubi pentru toti
prietenii lui - a trecut in lumea cealalta.
Cel mai important artist - fotograf al Aradului a
plecat dintre noi, la fel de cuminte ca oricare dintre
aparitiile sale de pana acum.
Invaluit in suferinta, sufletul sau s-a ridicat la
Cer, chemat, poate, de ingerii care - si ei - au nevoie
de frumos.
Tubi Eberlein este cunoscut in lumea artistica aradeana
datorita impresionantei sale activitati, datorita
numeroaselor sale expozitii de arta fotografica.
Dar numele sau a trecut - cu foarte multi ani inainte
- si de granitele tarii, arta sa fiind nu doar recunoscuta,
ci si premiata si recompensata in urma multor concursuri
si expozitii internationale.
Intr-o lume care incearca tot mai mult sa se delimiteze
intre alb si negru, Tubi este artistul care a ales
alb-negrul.
Fotografiile sale raman pentru totdeauna un punct
de reper pentru toti cei care vin din urma si incearca
sa se afirme in lumea artei fotografice.
Tubi este cel care a stiut cel mai bine cum sa surprinda
clipa, indiferent daca era vorba despre clipa traita
de un trup de femeie, de un fir de floare sau de un
joc actoricesc.
Tubi si-a legat numele pentru totdeauna si de teatrul
aradean, el fiind artistul - fotograf care a stiut
cel mai bine sa surprinda lacrima din coltul ochiului
unui actor, broboana de sudoare sau zambetul unui
actor ce joaca pe scena din scandura uscata.
Pentru cei care intra in teatrul din Arad, de acum
holurile acestuia sunt o adevarata expozitie Tubi
Eberlein...
Dar ochiul sau de artist nu s-a oprit doar asupra
aparatului de fotografiat.
In urma cu ani buni, imediat dupa ce presa din Romania
a devenit libera, Tubi a devenit cameraman, lucrand,
de-a lungul anilor, pentru ambele televiziuni locale.
Iar
cei care au avut sansa de a lucra cu el au trait,
alaturi de Tubi, clipe de neuitat, presarate cu tot
ceea ce stie viata sa ne dea: lacrimi, tristete, bucurii,
zambete si hohote de ras, dar, mai ales, cu Prietenie.
Dupa cum spuneam la inceput, sa scrii in aceste momente
despre un Artist si un Prieten este extrem de greu.
Cuvintele imi par banale, reci, ridicole si fara sens.
Nu stiu ce ar putea fi mai elocvent acum decat imaginea
lui Tubi, cu aparatul foto agatat de gat, cu pipa
fumegand si cu un zambet cald pentru cei din jur.
Si, din nefericire, aceasta imagine o vom putea revedea
doar in amintire.
Pentru ca Tubis-a dus printre ingeri,
intr-o lume ce, cu siguranta, are nevoie de un suflet
indragostit de frumos si, mai ales, de viata.
Pentru ca Tubi iubeste viata, indiferent de lumea
sau dimensiunile in care isi conjuga parcursul.
Tubi Eberlein a plecat dintre noi.
Atunci cand ne va fi dor, ne vom uita pe fotografiile
sale, ii vom rasfoi albumul sau vom intra in teatru.
Sunt convinsa ca undeva, printre fotografii, pagini
de carte sau pe holurile teatrului, spiritul sau ne
va insoti si ne va trage cu ochiul...
Mihaela
Cerna - Agenda zilei
Am
incercat sa-mi joc sansa pana la capat...
Interviu
cu dl. Caius Parpala, presedintele Consiliului Judetean
Arad - Ce faceti, mai continuati boicotul si joi? - Ce boicot? N-a fost nici un boicot, ci a fost
vorba de un joc politic, de o ultima incercare de
a pastra puterea in viitorul Consiliu
Judetean. Culmea este ca, cei care ma acuza acum,
au procedat exact la fel, dupa alegerile din 2000,
si atunci Consiliul Judetean constituindu-se dupa
a treia incercare.
As vrea sa nu fiu inteles gresit: nu am nimic nici
cu Gheorghe Seculici si nici cu ceilalti, doar ca
eu am incercat sa-mi joc sansa pana la capat, asa
cum s-a intamplat si se intampla peste tot. Si am
incercat pentru ca sunt presedintele executiv al Organizatiei
PSD
si, ca atare, am obligatia sa folosesc toate mijloacele
legale pentru a-mi promova partidul.
Partid, care, nefiresc, desi a obtinut cel mai mare
numar de consilieri in Consiliul Judetean - 9- si
pe cale de consecinta, cea mai mare incredere din
partea electoratului, iata, datorita jocurilor politice
ramane pe dinafara. - Exact cum s-a intamplat in 2000 cu fostul PDSR,
acum PSD, doar ca atunci dv. ati fost cel care ati
scos in "afara legii" partidul castigator...
Considerati asta o razbunare a sortii? - Nu, nu consider, totul reducandu-se, repet,
la jocurile politice care urmeaza fiecarei alegeri,
chestiunea fiind sa accepti aceste jocuri, inclusiv
consecintele lor, treaba mai grea, pentru unii, dar
nu pentru mine. - Deci, in concluzie, joi veti fi in sala si veti
vota noul Consiliu Judetean? - Da, voi fi prezent in sala, ceea ce nu inseamna
insa ca voi si vota viitorul Consiliu. - Multa lume se intreaba ce miere se gaseste la
Consiliul Judetean sau cu ce este unsa functia de
presedinte ca este atat de ravnita? - Nu stiu, dar cred ca i se cam exagereaza importanta. - Apropo! Ce salariu are presedintele Consiliului
Judetean Arad? - 20 de milioane de lei in mana, dar dupa parerea
mea, nu salariul tenteaza, cat functia politica. - Sau puterea politica - E si nu e, pentru ca in pofida a ceea ce se
vehiculeaza, presedintele Consiliului Judetean nu
intoarce banii publici cu lopata. Si nu-i intoarce
pentru ca nu-i prea are, iata, bugetul Consiliului
Judetean pe anul 2004 fiind de circa 1.200 de miliarde
de lei. - Deci, bugetul este mai mic decat bugetul Primariei
Arad? - Exact, si ceea ce trebuie retinut este faptul
ca mai mult de jumatate din acesti bani reprezinta
salariile pentru invatamant, altfel spus bani care
nu mai trec pe la noi si de care, evident, nu te poti
atinge, la care se mai adauga fondurile pentru functionarea
Consiliului Judetean, astfel ca ceea ce ramane pentru
primariile din judet - sub numele de fonduri de reechilibrare
- se ridica la circa 200-300 de miliarde de lei. - Tot e ceva... - Este, dar nu asa cum se discuta pe la colturi. - Ca veni vorba despre discutii mai pe la colturi,
multi socotesc nefiresc - ca sa nu zicem altfel -
ca in vreme ce Gheorghe Falca este primar al Aradului,
socrul lui, Gheorghe Seculici, sa fie presedintele
Consiliului Judetean. -
Este adevarat, dar din ceea ce v-am spus mai inainte
va puteti da seama ca Gheorghe Seculici nu prea poate
sa-si favorizeze ginerele si nici primarii Aliantei.
Oricum insa noi vom fi cu ochii pe el! - Ce veti face de vineri incolo? - Ma intorc la vechiul loc de munca, respectiv
director la Societatea de drumuri municipale. - Ce se va intampla cu ceilalti directori de societati
majoritatea membii PSD? - Greu de spus, dar eu sper ca nu se va porni
o vanatoare de vrajitoare. - Dl. Gheorghe Falca a cerut, firesc, un audit
la fiecare societate, tot el, avansand insa si ideea
unor examene de confirmare pe functii a directorilor,
examene care dupa fiecare schimbare de Putere s-au
cam lasat cu schimbari... - In aceasta privinta, dl. Falca v-ar putea spune
mai multe. - V-am intrebat si intreb pentru ca prin oras se
vorbeste despre tot felul de directori, precum cel
de la Recons, de la Arterm, de la Targuri, Oboare
si Piete, de la Aeroport sau de la Societatea Cargo,
care ar fi in colimatorul noii Puteri?! - Nu stiu, nu ma pronunt, dar eu zic ca ar fi
pacat ca unii directori cu certe realizari profesionale
sa pice datorita culorii politice. - Nu va intreb cine castiga alegerile la toamna... - PSD-ul, bineinteles. Fireste, la o diferenta
nu prea mare, dar dupa 4 ani de guvernare eu zic ca
este totusi ceva. Nu va amintiti ce "sifonata"
a iesit de la guvernare in 2000 CDR-ul, respectiv
PNL-ul si PD-ul, o situatie total diferita de cea
de acum, cand PSD-ul nu numai ca a pierdut alegerile
locale, dar pe ansamblu chiar le-a castigat. - Asta zice PSD-ul, dar Alianta are alta parere... - Dreptul ei, dar aceasta nu schimba cu nimic
lucrurile si in mod sigur nu le va schimba nici la
toamna. Evident, iata, ca pentru aceasta trebuie luate
niste masuri, exact ceea ce face in acest moment conducerea
partidului nostru. Dar, sper ca la toamna sa mai vorbim
despre acest lucru. - Nu mai este mult pana atunci. - Nu mai este si de aceea cred ca unii se bucura
cam devreme. - Altii insemnand, cine? - Se stiu ei! - In alta ordine de idei, ce se mai aude in legatura
cu postul de presedinte al organizatiei judetene PSD? - Ce sa se auda? Nu avem un presedinte, Dorel
Popa? - Sa lasam glumele, toata lumea stie ca dl. Popa
si-a trimis demisia la Bucuresti prin ministrul Sarbu,
atunci cand acesta a fost la Arad in urma cu cateva
zile, locul lui sau pentru locul lui candidand dv.
si dl. Dimitrie Musca de la Curtici. - Da, cam asa este, dar sa vedem ce se hotaraste
la Delegatia Permanenta a PSD de azi (miercuri, n.n.). - Se mai discuta si despre o posibila candidatura
a actualului prefect, dar, personal, ma indoiesc ca
el isi va lasa linistita functie pentru viesparul
de la PSD, plus ca la toamna, dupa alegeri, daca lucrurile
nu vor iesi cum spera Bucurestiul, toate oalele se
vor sparge in capul noului presedinte al organizatiei
judetene PSD. - Perfect adevarat, dar cineva trebuie sa-si asume
acest risc. - In ideea ca veti fi preferat dvs. ca presedinte
PSD, nu credeti ca s-ar putea sa va luati adio de
la postul de director la Drumuri Municipale? - Ba, cred, dar, cum ziceam, cineva trebuie sa-si
asume si un asemenea risc!
Mircea
Dorgosan - Adevarul
Feies:
"Cine nu voteaza cu PSD risca excluderea"
Presedintele
PRM Arad, Gheorghe Feies, a explicat ieri de ce partidul
pe care-l reprezinta nu a obtinut nici un post de
viceprimar al municipiului Arad si de ce este pe cale
sa piarda si pe cele de vicepresedinti.
Feies sustine ca PRM
a fost inlaturat de la negocieri de PD, care l-a abandonat
imediat dupa ce a batut palma cu UDMR.
"Am negociat cu Seculici (presedintele PD
Arad -n.r.) un post de viceprimar si unul de vicepresedinte
al CJA. Seculici a recunoscut insa ca inainte de a
vorbi cu noi in camera 305 de la Astoria a batut palma
cu UDMR pentru ca exista o intelegere la nivel national",
spune Feies.
Acesta a mai dezvaluit faptul ca a ramas alaturi de
PSD numai multumita atitudinii presedintelui executiv
Caius Parpala: "Dorel Popa (la momentul respectiv,
presedinte al PSD Arad -n.r.) nu ne-a agreat pentru
ca ar fi vrut ca cei doi viceprimari sa fie Levente
Bognar si Ovidiu Marian".
In aceste conditii, potrivit presedintelui PRM Arad,
maine la sedinta de constituire a CJA, peremistii
vor fi alaturi de PSD. iar cine nu se va supune ordinului
de partid risca excluderea.
Chiar daca sunt mai slabe decat prognozele de dinainte
de campanie, peremistii si-au prezentat si rezultatele
de la "locale".
Intr-adevar, se poate spune ca au avut rezultate,
insa numai daca se face o comparatie cu numarul de
posturi din administratie obtinute in 2000. Acum,
PRM se poate lauda cu un primar (presedintele Gheorghe
Feies, primar la Sebis), 10 viceprimari si 90 de consilieri.
Calin
Ghinaciu - Agenda zilei
Ultima
etapa de recorelare a pensiilor
A
fost aprobata aplicarea in luna iulie 2004 a celei
de-a sasea etape de recorelare a pensiilor din sistemul
public, prin care se incheie recorelarea pensiilor
prevazuta de H.G.R. nr. 1315/2001, ce a urmarit eliminarea
inechitatilor dintre cuantumurile pensiilor stabilite
in perioade diferite.
Ultima etapa consta in corectarea punctajului mediu
anual al pensionarilor pentru limita de varsta si
vechime completa si al beneficiarilor de pensie de
urmas existent la 30 iunie 2004 prin adaugarea unui
numar suplimentar de puncte, determinat ca diferenta
intre numarul total de puncte prevazute a fi acordate
in 2004 si numarul de puncte prevazute a fi acordate
in cea de-a cincea etapa de recorelare.
Vor beneficia de recorelare pensionarii pentru limita
de varsta cu vechime integrala si pensionarii urmasi
ale caror drepturi de pensie au fost stabilite pana
la 1 ianuarie 1999 si al caror punctaj mediu anual,
corectat in baza art. 2 din H.G.R. nr. 1315/2001,
este mai mic de 3 puncte.
In cazul acestor persoane, care prin adaugarea unor
stagii de cotizare realizate dupa pensionare sau nevalorificate
la calculul initial al pensiei au indeplinit conditiile
pentru pensia de limita de varsta cu vechime integrala
in perioada 1 ianuarie 2004 - 30 iunie 2004, recorelarea
se face doar in aceasta etapa, corespunzator punctajului
mediu anual corectat.
Pensionarii pentru limita de varsta cu vechime integrala
si pensionarii urmasi ale caror drepturi s-au deschis
la 1 ianuarie 1998 vor beneficia de acelasi numar
suplimentar de puncte ca si pensionarii ale caror
drepturi s-au deschis in 1997.
Recorelarea pensiilor se va efectua prin adaugarea
unui numar suplimentar de puncte la punctajul mediu
anual.
Numarul de puncte care se adauga la punctajul mediu
anual al fiecarui pensionar de limita de varsta cu
vechime integrala difera in functie de anul inscrierii
la pensie.
Numarul suplimentar de puncte acordate s-a stabilit
ca diferenta intre punctajul mediu estimat pentru
pensionarii ale caror drepturi se calculeaza potrivit
prevederilor Legii nr. 19/2000 si punctajul mediu
aferent tuturor pensionarilor inscrisi la pensie in
acelasi an (calculat potrivit art. 180 alin. (2) din
lege).
In iulie 2004, cuantumul pensiilor se determina inmultind
valoarea unui punct de pensie (2 759 141 de lei) cu
punctajul mediu anual cuvenit la 30 iunie 2004, corectat
sau rezultat in urma aplicarii prevederilor noului
act normativ.
Daca din aplicarea prevederilor hotararii rezulta
o pensie recorelata mai mica decat pensia cuvenita
sau aflata in plata, se pastreaza in plata cuantumul
avantajos.
De ultima etapa de recorelare a pensiilor vor beneficia
aproximativ 2,561 milioane de persoane (2,218 milioane
sunt pensionari ce provin din sistemul de stat, iar
circa 343 000 - pensionari agricultori).