Centrul
civic aradean este lasat in ruina… istorica de catre proprietari
Reconditionarea
cladirilor vechi nu se leaga de buzunarul statului Asa cum spunea un aradean,"Aradul, inainte
de a fi un oras european, este o cetate istorica ".
Intr-adevar, cele mai multe cladiri dateaza din secolele
XVIII, XIX, ridicate in stil baroc, renascentist,
eclectic. Astazi, la inceput de mileniu trei, aproape
toate faimoasele imobile de altadata isi arata jalnica
fatada (si nu numai) formand un centru al orasului
jenant, iesit cu totul din spatiul civilizat (si)
european. Secole pastrate jalnic, cu zidaria la vedere Dupa Revolutie mai ales s-a vorbit cu mult
entuziasm despre reabilitarea culturii patrimoniului.
"Miscarile" culturii, usor iesite
din amorteala au facut valuri putine, in sensul ca
fondul pentru cultura si arta a reintrat in bugetul
firesc, adica total insuficient, raportat la nevoile
reabilitarii patrimoniului national.
Pe plan local, Aradul fiind un oras cu cladiri vechi
si sobre a ajuns, din punctul de vedere al reconditionarii
acestora, in nevoi disperate.
O plimbare sustinuta – doar prin centru – te trimite,
privind aspectul cladirilor inalte si solide cu gandul
spre un trecut foarte indepartat.
Cladiri, odinioara impunatoare, ridicate cu peste
doua sute de ani in urma isi arata fatadele distruse
de vreme, roase pana la caramida si zidarie, cu ornamentele
sparte sau cazute. Nu de putine ori s-au vazut capete
de lei, bouri sau alte tipuri ornamentale prabusite
direct pe caldaram, in urma precipitatiilor abundente.
Se impune, deci, sa se stie cine raspunde de reconditionarea
acestor cladiri care alcatuiesc inca multa vreme de
acum inainte "fata" urbei aradene. Dezinteres
total fata de imaginea Aradului Inarmati cu aceste ganduri ne indreptam atentia
spre Muzeul judetean.
Aici, directorul institutiei, Peter Hugel, ne lamureste
scurt: "Muzeul nu are nici o legatura cu aceste
cladiri, care, de fapt, tin de istoria identitatii
Aradului. Adresati-va Directiei judetene pentru cultura,
culte si patrimoniu".
Aici, dupa cateva explicatii legate de intentia documentarii
noastre, am inteles ca cea mai potrivita persoana
de la care am putea afla amanunte este arhitectul
Elisabeta Cosma, care nu putea fi gasita decat la
locul de munca, SC Proiect SA. "Am acceptat, de cateva luni, sa ajut Directia
pentru Cultura, Culte si Patrimoniu la intocmirea
avizelor pentru lista monumentelor care fac parte
din patrimoniul local si care va fi inclusa in lista
generala a patrimoniului national, munca deosebit
de laborioasa, la care se adauga cautarea tuturor
proprietarilor acestor cladiri-monument si intocmirea
CF-urilor".
Intrebam despre soarta celor mai multe cladiri care
nu fac parte din patrimoniu: "Imobilele
care nu beneficiaza de accesul pe lista de patrimoniu,
chiar daca sunt vechi si foarte vechi, reconditionarea
acestora ramane in sarcina proprietarilor, asa cum
este firesc. Daca oamenii au fost in stare sa-si cumpere
casele, nu este firesc sa-si repare si fatadele?!
Oricum, este o problema deosebit de complexa, care
tine de foarte multi factori; administratia
locala si legile care ar trebui sa fie foarte
clare si sa impuna proprietarilor, pentru o imagine
frumoasa si civilizata a orasului, reconditionarea
obligatorie a caselor si cladirilor pe care le cumpara.
Dar ce pretentie mai poti sa ai, cand oamenii
nu-si curata, conform legii, nici locul din fata casei?!". Se cauta (fura) placute de… patrimoniu Problema reconditionarii cladirilor vechi a devenit
vizibila la modul deranjant, jenant.
Un oras frumos prin vechime si istorie nu poate intra,
nicidecum, in Europa, cu cladiri murdare si distruse,
din ale caror foste glorii nu a mai ramas decat vreun
colt de ornament care ar putea spune ceva…
Directorul Administratiei patrimoniului local, Marin
Dugaesescu, este, de asemenea, scurt si clar: "Avem, in ceea ce priveste obligatiile noastre,
aproape patru sute de cladiri pe care trebuie sa le
reconditionam. Restul nu este treaba noastra."
Singurul interes al cetatenilor, locatari ai cladirilor
vechi este legat de placutele puse pe cladirile de
patrimoniu, care ii scutesc de impozitul pe cladire
si alte facilitati.
Mai sunt si unii care nu beneficiaza de astfel de
placute, dar pot face rost de ele, intr-un mod foarte
simplu…
Felicia
R.Gheorghe - Observator
Germanii
pun piciorul pe Aeroport!
Conducerea
Aeroportului
aradean si cea a Consiliului
Judetean se pot pregati de sarbatoare, in conditiile
in care un nou operator de marfa a decis sa "aterizeze"
in Arad.
Dupa englezii de la "Atlantis", care
efectueaza, de luni, trei transporturi pe saptamana
intre Arad si Londra (fiecare aducand cate 800 de
euro in buzunarul aradenilor), de ieri, pe aeroport,
si-au facut simtita prezenta si germanii de la "Trinity
Trans".
Acestia vor pune in miscare tot aeronave de tip Charter,
care vor face legatura dintre municipiu si Germania
in zilele de luni si vineri.
Ca si cum vestea nu ar fi fost indeajuns de buna pentru
conducerea aeroportului, care s-a chinuit din aprilie
sa supravietuiasca fara nici o cursa, firma germana
si-a manifestat intentia de-a opera si pe cursele
de calatori.
Nemtii au cerut conducerii CJA date statistic cu privire
la populatia de etnie gennana din zona si la investitorii
care si-au ridicat fabrici aici, pentru a stabili
dacaeste cu adevarat rentabil sa introduca
curse aviatice si pentru a vedea de ce aeronava ar
fi nevoie, pentru a satisface cererea locala.
Adriana
Barbu - Agenda zilei
Bilant
tragic pe soselele aradene
Cateva
zeci de accidente au avut loc in municipiu si in judet
in ultimele 24 de ore.
Bilantul este tragic: mai multe persoane si-au pierdut
viata sau au ajuns la spital in stare grava.
Cauzele sunt vremea nefavorabila, viteza si oboseala.
Doua femei au ajuns ieri dupa-amiaza la spital dupa
ce masina in care se aflau a iesit de pe sensul ei
de mers si a intrat frontal intr-un BMW.
Cele doua femei si inca alte patru persoane, toti
rromi, se inghesuiau intr-un autoturism dacia break.
Soferul neatent nu a adaptat viteza la conditiile
de carosabil si a iesit in fata autoturismului BMW.
Ambele masini au fost avariate grav. Accidentul a
avut loc in localitatea Andrei Saguna.
O batrana a ajuns si ea la spital ieri dupa ce masina
in care se afla a acvaplanat pe sosea si a ajuns in
sant.
Incidentul rutier s-a produs pe soseaua Arad-Timisoara,
in curba periculoasa de la Vinga.
Femeia nu a fost ranita grav, insa a fost retinuta
in spital pentru investigatii.
15 tamponari si un accident mortal au avut loc pe
raza municipiului Arad in ultimele 24 de ore.
Un tanar de 25 de ani si-a pierdut viata intr-un grav
accident de circulatie noaptea trecuta la intrare
in Arad.
Tanarul a pierdut controlul autoturimului strain pe
care il conducea si a ajuns intr-un copac de pe marginea
soselei.
Camelia
Catean - Televiziunea Arad
Spitalul
privat "Sfantul Gheorghe", din Chisineu-Cris,
primeste ajutor din Germania
In
cursul zilei de ieri, medicii din cadrul Spitalului
"Sfantul Gheorghe", din Chisineu-Cris,
singurul spital privat din judet, au primit vizita
unui coleg de breasla din Germania, cu care, pe viitor,
se contureaza o colaborare ce se anunta speciala.
Dr. George Preotescu, directorul spitalului, ne-a
declarat. "Oaspetele nostru ne va ajuta sa
realizam, la Chisineu-Cris, operatii chirurgicale
prin laparoscopie, o metoda care in occident se foloseste
de foarte multi ani, care a patruns si la noi in tara
de ceva vreme si care se bucura de multa popularitate.
Fireste, dorim ca si pacientii nostri sa beneficieze,
pe viitor, de aceasta metoda."
Dr. Peter Hanf, directorul Clinicii Meisenheim, din
regiunea germana Rheinland-Pfalz, este un chirurg
reputat, specializat in interventii laparoscopice
de circa 15 ani.
A auzit despre problemele din Sanatate din Romania
de la o pacienta a sa din tara noastra (originara
din localitatea Pancota, judetul Arad), pe care a
operat-o, la un moment dat.
A decis, ca atare, sa vina in Romania si sa identifice
nevoile imediate pe care le-ar putea avea un spital
si sa ajute, pe cat posibil, la imbunatatirea conditiilor
in care se desfasoara, la noi, actul medical. "Medicii de aici sunt exceptionali" Amabil, dr. Peter Hanf ne-a acordat un scurt
interviu:
- D-le doctor, desi ati nimerit intr-unul dintre putinele
spitale private din Romania, care arata cu totul altfel
decat un spital obisnuit, ce anume v-a "izbit",
totusi, cand ati pasit pe aceste coridoare?
- Sunt surprins de ceea ce vad. Placut surprins. Sigur,
spitalul nu arata ca unul din Germania, insa pot sa
spun ca medicii de aici au tot timpul din lume sa-l
transforme intr-unul cu adevarat occidental. In primul
rand, pentru competitivitate este mare nevoie de aparate
medicale performante, pentru acest lucru este nevoie
de foarte multi bani, insa cred, sunt convins ca se
poate. Cu aceasta problema ne confruntam si in Germania
cu ani in urma, astfel ca... se poate. Dar, repet:
acesti medici, pe care i-am cunoscut aici, vor reusi.
Acesta este un spital care va arata ca unul din vestul
Germaniei, de unde vin eu.
- Practic, ati vazut medicii de la acest spital la
lucru. Ce parere aveti despre modul in care se deruleaza
aici actul medical?
- N-am cuvinte sa ma exprim vizavi de profesionalismul
acestor medici. Sunt medici de elita, foarte buni
in ceea ce fac. Le place sa lucreze, le place, efectiv,
sa ajute, fac aici o treaba minunata. In plus, reusesc
sa faca performanta cu aparatura medicala inferioara
aceleia cu care se lucreaza in alte tari, iar uneori
se descurca chiar si fara aceasta aparatura. Sunt
doctori exceptionali.
- Cum se va concretiza colaborarea dumneavoastra cu
medicii de la Spitalul "Sfantul Gheorghe"?
- Urmeaza sa mai discutam anumite amanunte, dar, in
mare, pot sa spun ca mi-ar placea sa-i ajut atat cu
aparatura medicala, cat si cu experienta acumulata
pana acum. Vom face schimburi de experienta, adica
doctorii de aici vor veni la clinica noastra, in Germania,
pentru a vedea cum lucram, iar noi, la randul nostru,
vom cauta o modalitate prin care sa-i ajutam pe acesti
medici sa obtina aparatura medicala de care mai au
nevoie pentru a fi complet echipati.
- Ce ne puteti spune despre interventiile laparoscopice
pe care urmeaza sa le stapaneasca si medicii de aici,
cu ajutorul dumneavoastra?
- Din cate am aflat, doctorii de la Chisineu-Cris
nu au efectuat, pana acum, astfel de interventii.
Dar consider eu ca trebuie sa se specializeze si in
asa ceva, pentru ca pacientii ar putea solicita asemenea
operatii. Sunt interventii in urma carora pacientii
nu sufera, pot sa manance imediat, sa se miste, nu
sunt la fel de traumatizante ca si operatiile clasice.
- Ce fel de interventii se fac, in mod special, prin
laparoscopie?
- Se opereaza hernii, apendicite, chiar si colonul
se opereaza, o serie de afectiuni ginecologice si
multe altele.
- Personal, de cat timp operati prin laparoscopie?
- De circa 15 ani.
- Cam cat timp ii trebuie unui doctor, care nu a operat
niciodata prin laparoscopie, sa se familiarizeze cu
aceasta metoda?
- Pot sa spun, fara sa gesesc, ca doctorilor pe care
i-am cunoscut aici le va lua extrem de putin timp
sa se puna la punct cu aceasta metoda.
- Va multumesc.
***
Impreuna cu oaspetele german si cu cei cinci medici
fondatori ai unuia dintre primele spitale private
din Romania (dr. George Preotescu, dr. Marius Bucur,
dr. Mircea Bunescu, dr. Ghenadie Arion si dr. Csaky
Laszlo), am vizitat fiecare etaj al asezamantului
medical. Este vorba, pe scurt, de un spital modern,
cu 82 de paturi, 57 de medici si personal auxiliar,
un spital gandit pana in cele mai mici detalii, din
care nu lipsesc salile de operatii, salile de nasteri,
pediatria, ortopedia, internele, terapia intensiva
si asa mai departe.
In plus, totul straluceste de curatenie. Practic,
dintr-un fost bloc de garsoniere insalubru, cinci
medici au pus pe picioare un spital modern, dotat
cu tot ceea ce trebuie pentru desfasurarea unui act
medical de calitate.
Iar pentru ca mai sunt inca destul de multe lucruri
de facut pana ce totul va arata exact ca si in planurile
celor ce au gandit unitatea spitaliceasca, in curand
va fi deschisa o linie de credit prin Banca Mondiala,
de 200.000 de Euro. "Cu aceasta suma vom reusi sa finalizam tot
ce ne-am propus. Nu ne trebuie mai mult."
- a afirmat dr. Preotescu.
Nu in ultimul rand, merita mentionat primarul orasului
Chisineu-Cris.
Gheorghe Burdan este unul dintre putinii primari din
judet care au inteles, din primul moment, adevaratele
nevoi ale oamenilor.
In cazul de fata a inteles, fireste, ca un mastodont
ceausist inutil, parasit in mijlocul urbei, este exact
gunoiul care se poate transforma in aur, daca stii
cui sa-l dai spre folosinta.
Gheorghe Burdan a vazut, printre ruinele fostului
bloc paraginit, spitalul modern care astazi face mandria
Chisineului.
Si cate alte localitati n-au asemenea ruine in plin
centru, de care primari fara viziune tin, din motive
oculte, cu dintii!
Eugenia
Pantea - Adevarul
Stadionul
UTA, la primarie
Consiliul
Local Arad va prelua administrarea bazei materiale
a clubului UTA. "Am ales aceasta varianta, in locul acordarii
unor sume de bani direct catre club, deoarece consideram
ca este cea mai eficienta masura legala prin care
putem ajuta clubul. Am ajuns la concluzia ca aradenii
doresc implicarea primariei in sprijinirea clubului
UTA. Noi vom prelua cheltuielile administrative, iar
conducerea clubului se va ocupa de managementul sportiv",
a declarat primarul Gheorghe Falca.
In viitor, primaria doreste sa preia in administrare
mai multe baze sportive, pe care le va oferi echipelor
de varf pentru a-si desfasura activitatea.
Pentru administrarea stadionului UTA se va propune
o rectificare de buget de aproximativ un miliard de
lei.