Luni, 28 iunie 2004

Stirile TVA aici

• Mesajul Prefectului judetului Arad, domnul Vasile Dan Ungureanu, cu prilejul manifestarilor dedicate "Zilei Drapelului National"

Cuvantare la manifestarile  prilejuite  de  "Ziua Drapelului National" Prea Sfintia Voastra, Stimati reprezentanti ai autoritatilor locale, Domnilor ofiteri si dragi ostasi, Onorata asistenta "Ziua Drapelului National" ne daruie momente emotionante si semnificative  prin forta evocarii si dimensiunea lor patriotica.  In acest cadru sarbatorim astazi "Ziua Drapelului National" cu sentimentul ca cinstim unul din cele mai pretioase insemne nationale,care ne reprezinta si ne va reprezenta oriunde in lume si care ne-a insotit in toate marile noastre evenimente inscrise cu majuscule in istoria nationala. Evocand drapelul national, spunem mai mult: el este simbolul nostru, al romanilor de pretutindeni, identitatea noastra intre celelalte natiuni si tari, deopotriva insemn nobil cu care pavoazam institutiile si spatiul public, casele si locurile de ceremonii. Cu cele trei culori ale drapelului romanesc ne  impodobim adeseori costumul popular, ne insotim alaiurile de nunta, ne prezentam la competitii culturale si sportive.  Rosu, galben si albastru, culorile care alcatuiesc drapelul national, au fost pavaza in vremuri de restriste si liant in toate miscarile romanilor, care au avut ca ideal libertatea si unitatea nationala – fie la 1848 si chiar mult inainte  de acest moment  de rascruce, in  Razboiul de Independenta, fie la Marea Adunare de la Alba-Iulia din 1918. In zilele noastre, marile incercari ale muncitorimii de la Petrosani si Brasov, precum si valul de miscari populare din toata tara care au facut posibila victoria  Revolutiei Romane  din 1989, au fost de asemenea puse sub faldurile drapelului nostru national, readus la noblete prin inlaturarea insemnelor comunismului. Nu putem uita nici faptul ca, dintotdeauna, Armata Romaniei l-a avut ca drapel de lupta, sfant odor purtat atat pe timp de pace cat si pe timp de razboi. Astazi traim vremuri de liniste, pace si creatie. Ne bucuram de un nou climat intern si international, marcat de procesul integrarii noastre europene.  Drapelul national ne este si in acest proces alaturi, simbol drag si pretuit, cu care ne mandrim si ne identificam. Ne-am obisnuit astazi sa asezam alaturi  de drapelul national pe cele ale Europei Unite si Aliantei Nord-Atlantice.  Aceasta nu micsoreaza cu nimic valoarea sa de simbol national. Dimpotriva, ne asigura acel insemn distinctiv cu care am pornit pe drumul deplinei integrari politico-economice europene si militare.  Sunt convins, dragi concetateni, ca sarbatoarea de astazi ne ajuta sa simtim mai profund si mai bine conturata semnificatia drapelului nostru national. Asa sa ne ajute Dumnezeu! Prefect Vasile Dan  Ungureanu

• Sfintirea Capelei Facultatii de Teologie Ortodoxa din Arad

Capela Facultatii de Teologie Ortodoxa din Arad a fost sfintita sambata, in prezenta a sute de ortodocsi si a numeroase personalitati. "Este prima mea prezenta in calitate de viceprimar si ma bucur ca invitatia a venit din partea Bisericii. Este o mare realizare ca avem un nou locas de cult care va sta la dispozitia tuturor celor care vor dori si simti ca doresc sa-i calce pragul", a declarat Tiberiu Dekany, viceprimarul Aradului. Slujba de sfintire si binecuvantare a fost realizata de un sobor de preoti, avandu-l in mijlocul lor pe Inaintestatatorul Eparhiei, Prea Sfintitul Parinte Episcop Timotei Seviciu. Dupa ce s-au rostit rugaciuni in toate colturile capelei, care are hramul "Sfantul Maxim Marturisitorul si Sfantul Mare Mucenic Mina", preotii au savarsit Sfanta Liturghie. Credinciosii au fost invitati apoi sa guste din agapa pusa la dispozitie de un cunoscut restaurant din Arad. Lucrarile pentru Capela Facultatii de Teologie Ortodoxa au fost inceput inca din 1996, "gandul pentru zidirea unui locas de inchinare a preocupat profesorii acestei facultatii inca din 1991. Piatra de binecuvantare si lucrarile de sfintire au inceput in 1996, dar, din lipsa de fonduri, au fost sistate. Cu ajutorul lui Dumnezeu insa, un sponsor ne-a ajutat sa continuam si sa finalizam lucrarile", a declarat Constantin Rus, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa Arad. "Biserica aceasta este pentru noi o minune, o minune pentru ca fiecare lucru facut in acest locas de cult este din dragoste materializata. A fost construita dintr-o mare nevoie, nevoie pe care o au studentii ortodocsi si seminaristii de a face practica, de a invata si sluji aici", a explicat parintele profesor Stefan Negreanu, coordonatorul acestor lucrari. Bisericuta a fost construita in stil maramuresean, pentru ca "acolo bisericile sunt mai aproape de Dumnezeu prin turlele lor inalte", a mai spus parintele decan. Costurile pentru materialele de constructie s-au ridicat la un miliard de lei. Anca Sumalan - Adevarul

• Se scot pe piata 1200 de autorizatii de taximetrie

Noile reglementari locale legate de regulamentul de desfasurare a activitatii de taxi si de cel privitor la desfasurarea procedurii de atribuire a autorizatiilor de taximetrie permanente isi vor produce, in cel mai scurt timp, efectele.  In aceste conditii, taximetristii vor trebui sa caute nu numai sa intre in legalitate in ceea ce priveste actele si autorizatiile, ci si sa aiba grija la tinuta pe care o vor afisa in masina, caci, potrivit noilor reglementari, ei vor trebui sa-si lase acasa sortul si slapii, muzica si tigarile (daca, in ultimele doua cazuri, clientul nu-si va da acordul).  Pana sa respecte cerintele impuse de regulament, taximetristii vor trebui sa ia drumul Primariei (Palatului Cenad), pentru a obtine autorizatiile de taximetrie permanente, incepand din 1 iulie si pana la sfarsitul lunii.  Primaria ii asteapta pe taximetristi pentru a-si depune dosarele in scopul aplicarii procedurii de atribuire a autorizatiilor permanente.  Sunt puse la bataie un numar de 1200 de autorizatii de taximetrie (desi, initial, propunerea fusese de doar 700), adica exact atatea cate exista si in prezent pe piata aradeana. Inghesuiala pentru obtinerea de autorizatii (care conditioneaza prestarea acestei activitati) va fi cu siguranta una mare, caci doritori intr-ale meseriei de sofer de taxi sunt multi.  Dosarul care trebuie depus pentru a obtine autorizatia este unul gros, el fiind format din cel putin 12 acte.  In timp ce, pentru autorizatii de transport persoane, numarul este de 1.200 (fiind stabilit pe o perioada de cinci ani), pentru transportul de bunuri in regim de taxi, Primaria va scoate la bataie, tot peste cateva zile, doar 30 de autorizatii. Adriana Barbu - Agenda zilei

• O noapte fara curent!

Vijelia de vineri spre sambata a lasat zeci de localitati in bezna. Vineri seara zeci de localitati din judetul nostru au ramas in bezna.  Vijelia a fost atat de puternica incat a reusit sa smulga firele de la mai multi stalpi de curent.  Cele mai afectate localitati au fost Peregul Mare, Peregul Mic, Pecica, Seitin si Simand. La Peregul Mare si Mic oamenii au stat o noapte intreaga fara curent.  "A fost vijelie mare. S-a luat curentul vineri,  pe la ora 22,  pana sambata dimineata la 7,45. Bine ca nu ne-a distrus culturile", spune Albert Otto, din satul Peregul Mic. Aceeasi situatie a fost si la Peregul Mare.  "Nu au mai fost astfel de probleme cu curentul. In gradini ne-a mai distrus cate ceva, dar pagubele sunt mici"¸ povesteste doamna Bulzan. Simandanii au fost mai norocosi, pentru ca la ei curentul s-a luat doar pentru cateva ore.  "De pe la ora 21 nu am mai avut lumina pana dupa miezul noptii. In ultimul timp cam des s-a luat curentul la noi, din cauza vijeliei", spune doamna Acatrinei din Simand. La Pecica vijelia a ajuns vineri,  dupa ora 20. Aici curentul s-a luat de la ora 21, ora de la care nervii oamenilor au fost pusi la incercare.  Energia electrica era furnizata "cu portia", in sensul ca se intrerupea la intervale de 15 minute.  Nici telefoanele mobile nu au mai functionat, releele fiind defecte si ele.  Ca un amanunt vineri noaptea pedistii au sarbatorit dubla victorie de la Pecica, unde au primar si viceprimar.  Cheful a continuat la lumina lumanarilor, dar petrecaretii nu s-au plans ca nu se pot distra si pe intuneric.  Unii chiar glumeau spunand ca de acum incolo culmea tupeului este ca "intr-o localitate cu primar si viceprimar PD sa se ia curentul".  Multi localnici s-au plans ca din cauza intreruperilor dese, aparatele electrocasnice s-au defectat. Electrica n-a avut acces Petru Velin, reprezentant al Electrica Arad, spune ca in zona Peregul Mare si Mic avaria a durat toata noaptea din cauza ca nu au avut acces in zona.  "Pe traseul Pecica-Semlac a fost cea mai mare problema, pentru ca s-a spart un izolator care a trebuit inlocuit din cauza vijeliei. Vineri seara am rezolvat partial problema, iar sambata dimineata defectiunea a fost remediata", spune Velin.  Acesta nu a putut sa estimeze pagubele. Bogdana Popescu - Observator

• Manastirile aradene: traditie, istorie si credinta

Judetul Arad, straveche vatra de cultura si civilizatie, gazduieste cateva manastiri cu vechi traditii in timp.  Locuitorii acestor locuri au gasit aici intotdeauna sprijin real, mangaiere si putere pentru a supravietui vicisitudinilor intampinate de-a lungul secolelor.  Oamenii au avut unde sa se retraga si sa se roage pentru o viata mai buna si pentru intarirea credintei. De-a lungul timpului, manastirile aradene au devenit nu doar lacase de cult, si adevarate puncte turistice, romani din toate colturile tarii venind pentru a vedea urme ale istoriei. Mai nou, exista o tendinta tot mai mare ca tinerii sa vina in manastire pentru oficierea casatoriei religioase. Hodos-Bodrog - cel mai vechi lacas de cult din Romania Manastirea Hodos-Bodrog este cea mai veche manastire din Romania. Prima atestare documentara a manastirii, situata la 12 kilometri vest de Arad, pe cursul inferior al Muresului, pe soseaua spre Periam, apare intr-o diploma emisa de Regele Bela al III-lea, de la 1177, prin care se atesta proprietatile monahale si vecinii acesteia. Se spune ca vechimea manastirii ar fi mult mai mare, pentru ca aici ar fi salasluit, pe vremea ducelui Ahtum, la inceputul secolului al XI-lea, calugari greci de rit rasaritean. In istoria manastirii circula o legenda care spune ca un taur urias ar fi descoperit, cu coarnele, dintr-o movila de pamant, o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului cu pruncul Iisus. Pe locul unde taurul a gasit icoana a fost ridicata de credinciosi o bisericuta, in care a fost instalata icoana. Numele de Hodos se considera ca provine de la slavul "hudus", care inseamna sarbatoresc, maiestuos.  Traditia spune ca Hodos ar fi fost numele taurului de care legenda leaga inceputul manastirii.  Numele de Bodrog vrea sa desemneze pozitionarea manastirii intre ape, intre satele Bodrogul Vechi si Bodrogul Nou.  In anul 1216, lacasul Hodos-Bodrog apare mentionat intr-un document ca "manastirea Ciala", printre alte asezaminte de rit rasaritean apartinand de sistemul monastic teodosian cu centrul la Ierusalim.  S-a incercat astfel identificarea mai usoara a lacasului pe seama padurii "Ciala", in marginea careia se afla manastirea, padure care in parte mai exista si astazi in marginea Aradului, sub denumirea de Padurea Ceala. Facand un arc peste timp, in anul 1948, manastirea a pierdut dreptul de a mentine scoala orfelinat.  Multi calugari au ajuns in temnita, iar manastirea a fost deposedata de terenurile agricole, de utilaje si de padure.  Decretul 410 din anul 1959 a interzis manastirii sa mai primeasca calugari. Lacasul a ramas cu 2 hectare de teren ca zona de protectie, iar cladirile si dependintele au fost date spre folosinta CAP-ului.  In anul 1962, venirea la carma Episcopiei Aradului a Patriarhului Teoctist Arapasu, a condus la scoaterea CAP-ului din manastire si reactivarea vietii manastiresti.  La 1965 a fost adus staret Timotei Iftimie, cu care a colaborat la inviorarea vietii duhovnicesti si propasirea lucrarilor gospodaresti.  Pana la 1976, manastirea a functionat cu statut de gospodarie anexa a Episcopiei Aradului, iar dupa 1977 a primit autonomie.  In anul 1991, pe baza Legii 18, asezamantul a primit 10 hectare teren, iar pe baza Legii 169/1997 urmeaza sa fie improprietarita cu suprafata agricola pana la 50 de hectare si 30 de hectare de padure. Manastirea Gai Manastirea de maici "Sfantul Simion Stalpnicul" se afla la marginea cartierului Gai. Actul de nastere al acestui lacas trebuie cautat in secolul al XVIII-lea, intr-o perioada in care ortodoxia era urgisita de autoritatile vremii in aceasta parte de tara. Manastirea a fost ctitorita de Episcopul Sinesie Jivanovici, fiind ridicata intre anii 1760-1762.  Era compusa dintr-un conac, o biserica si anexe manastiresti. Conacul, pentru o perioada, a servit si ca resedinta de vara a episcopilor Aradului.  Biserica, insa, de la inceput, a fost destinata unui larg cerc de credinciosi ortodocsi.  Arhitectura acestora poarta marca stilului baroc, la moda in epoca, adoptat si de ierarhii din Banat si Arad.  Ctitorul manastirii, Episcopul Sinesie Jivanovici, a fost un aprig aparator al ortodoxiei, intr-o perioada in care autoritatile vremii incurajau noua biserica unita cu Roma. Dupa separarea ierarhica, ortodocsii sarbi si-au ridicat, la 1870, propria biserica in cartierul Gai, in centrul acestuia.  In urma acestui fapt, viata lacasului a incetat pentru o lunga perioada. Abia dupa 1949 au aparut primele incercari de revigorare. La 13 aprilie 1955, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane decide infiintarea unei manastiri de maici.  Intre 1955 si 1956 s-au executat lucrari de consolidare a zidurilor si de renovare, care au continuat si in anii urmatori. In anul 1964, in salile conacului au inceput lucrarile de amenajare a unui muzeu de arta bisericeasca, deschis la 23 octombrie 1967.  In cadrul asezamantului a fost adus un monument al arhitecturii bisericesti populare din judetul Arad. Este vorba despre biserica de lemn din Selistea de Mures (comuna Petris), adusa si reconstruita in curtea manastirii, in vara anului 1985.  Colectiile de arta veche bisericeasca si de carte rara de la manastire completeaza o colectie-document, de o valoare istorica si artistica inestimabila.  In ultimii ani, manastirea are planuri ambitioase de dezvoltare. A fost ridicat inca un corp de cladire cu chilii, se construieste o biserica mai mare, care sa poata satisface setea de credinta si rugaciune a miilor de credinciosi. "Sfanta Maria Radna" din Lipova Manastirea "Sfanta Maria Radna" se afla la Radna, in Lipova, la aproximativ 35 km de Arad.  Manastirea catolica este cunoscuta atat in tara, cat si peste hotare.  De cateva ori pe an se organizeaza pelerinaje la Radna, la care participa credinciosi din tara dar si din alte tari. Geneza acestor pelerinaje poate fi cautata in anul 1707. Legenda spune ca, in acel an, sotia unui soldat dintr-un regiment poposit la Arad era grav bolnava. Cu putin inainte de a simti ca-i vine sfarsitul, femeia a avut un moment de luciditate si a spus celor apropiati ca singura cale de a scapa de ciuma care bantuia Aradul ar fi un pelerinaj la Radna. Se spune ca aceia care au ascultat-o si au facut pelerinajul au scapat de groaznica boala.  Prima biserica a fost construita la 1520. Ea a suferit multe vitregii de-a lungul istoriei. In anul 1695, lacasul a fost incendiat de trupele otomane. Din incendiu, spune legenda, a scapat neatinsa o singura icoana, despre care se spune ca este facatoare de minuni. Biserica actuala, monumentala, a fost construita in anul 1756.  Ea are 60 metri lungime, 20 metri latime si 21 metri inaltime, turnurile bisericii urcand spre cer pana la 67 metri. Dupa 1948, pelerinajele au fost interzise. Anul 1990, insa, a adus un nou inceput pentru viata religioasa a manastirii.  Pelerinaje au loc de Sfanta Maria, cand mii de oameni se aduna pentru a se ruga la Biserica Manastirii Radna. Slujbele sunt oficiate in mai multe limbi, inclusiv in limba romana.  In spatele bisericii, pe deal, a fost amenajat un drum al crucii, urcat de pelerini si credinciosi la marile sarbatori crestine. Manastirea Feredeu Manastirea Feredeu reprezinta pentru credinciosii din zona siriei, si nu numai, un adevarat punct de reper.  Cele doua biserici ale manastirii, Feredeul din Deal, cu hramul Sf. Gheorghe, si Feredeul din Vale, avandu-l ca purtator de grija pe Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, au devenit astazi lacasuri in care credinciosii gasesc sprijin si indrumare duhovniceasca. Infiintata in 1931, asezarea monahala a avut mult de suferit in prima parte a perioadei comuniste. Abia in 1986 la Feredeu se construia, sub directa indrumare a actualului staret, Arhimandrit Ilarion Taucean. Din cauza drumului anevoios pana la Feredeul din Deal, in 1995, s-a inceput construirea Bisericii cu hramul Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul (Feredeul din Vale), situata mai aproape de sat.  De Sfantul Ilie, patronul spiritual al manastirii, credinciosii vin in numar mare pentru a primi binecuvantare si a se ruga de iertarea pacatelor. Mihaela Iancu - Observator Plus

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.