Marti, 27 iulie 2004

Stirile TVA aici

• Privatizare pentru aeroportul aradean. Singura solutie pentru salvarea bazei

Gheorghe Seculici, presedintele Consiliului Judetean, a anuntat ieri ca printa cursa Charter apartinand unei companii engleze a plecat de pe Aeroportul aradean si ca, timp de o luna, compania va opera regulat cu trei curse pe saptamana (luni, marti si miercuri). Vestea este cu atat mai buna, cu cat pe Aeroportul aradean nu mai aterizasera, din aprilie, decat curse ocazionale. Mai mult, fiecare cursa va aduce in bugetul bazei 700-800 de euro, in conditiile in care, pana acum, salariile angajatilor institutiei puteau fi platite doar datorita activitatii realizate de Centrul de dirijare a zborurilor. Presedintele CJA a afirmat faptul ca este vorba de avioane mari, de 34 de tone, care vor zbura pe ruta Arad - Londra si care vor dinamiza activitatea aeroportului. Pentru aceasta, conducerea institutiei se afla in negocieri si cu alte firme de profil. Doar ca, potrivit conducerii Consiliului Judetean, aceste curse reprezinta doar o salvare de moment a aeroportului, aflat in incapacitatea de a face fata celui din Timisoara, sustinut masiv de Guvern.  In atare conditii, Gheorghe Seculici a declarat, ieri, ca are de gand sa treaca la privatizarea aeroportului, singura modalitate de a-l relansa cu adevarat. "Sansa aeroportului aradean ar fi privatizarea acestuia si, in acest sens, vom demara un studiu care sa analizeze aceasta varianta. Sansa aeroportului va creste odata cu realizarea autostrazii, cand institutia ar putea deservi intreaga zona de est a Ungariei.  Pana acum s-a mers pe varianta inchirierii serviciilor, insa aceasta s-a dovedit a fi in dezavantajul aeroportului, concurat puternic de cel din Timisoara", a declarat, ieri, presedintele CJA. Pana la momentul scoaterii la licitatie publica a bazei aradene, conducerea CJA nu are de gand sa stea cu mainile in san.  Una dintre problemele care a facut ca aeroportul sa nu aiba cautare (lipsa unei piste lungi, pe care sa aterizeze si aeronavele de mare tonaj) ar putea sa-si gaseasca rezolvarea in lunile urmatoare.  Conducerea Aeroportului Arad va negocia in viitorul apropiat, la Ambasada SUA, cu doi investitori interesati in infrastructura bazei si, in special, de prelungirea pistei cu inca 500 de metri.  O negociere asemanatoare va fi purtata la Iasi, cu reprezentantii unei firme rusesti. Adriana Barbu - Agenda zilei

• Cismele noi

"Sapa, frate, sapa, sapa,/ pana cand vei da de apa". Actualul primar ne va potoli setea corect. Ideea aducerii in actualitate a cismelelor publice o vad salutara. Pana acum am baut acasa si am platit tot acasa, caci n-am mai crezut in apa de trotuar, care a fost candva ceva. Coltul strazilor sarace va fi umplut cu apa potabila. Gura strainului se va umezi cu ea, nu politic, nu efemer, ci, sper eu, definitiv, cu placere. Nu cu mult timp in urma, (Aradul a mai avut cismele, dar ele au fost exploatate prost, consumul de apa nu era inregistrat), s-a desfiintat ceva util unei populatii tot mai saracite. Dar, pe fondul cresterii pretului apei potabile, va rezista Primaria in lupta cu plata pe care o va avea de facut catre Regia de Apa? Avand in vedere ca apa aradenilor e o chestiune legata de aprobarile judetului, adica de Gheorghe Seculici, mi se pare ca rezolvarea problemei va fi usoara. Domnului Falca nu-i ramane decat a discuta in familie cum vom fi adapati. Daca cei care o consuma vor putea si sa plateasca, atunci e OK, dar tare mi-e teama ca toate costurile pentru apa care va curge la cismea vor fi suportate de regia care o produce. Iar setea ne va apartine. Dan Ioja - Buletinul de Arad

• Miere cu Sapard

Cei care doresc sa investeasca in apicultura pot obtine fonduri nerambursabile pentru infiintarea sau modernizarea fermelor apicole dar si pentru unitatile de procesare si depozitare prin programul Sapard masura 3.4 "Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative", submasura "Alte activitati". In cadrul unui proiect Sapard se pot construi sau moderniza anexele pentru depozitare, amestecarea, prelucrarea si ambalarea mierii si a altor produse apicole.  De asemenea sunt finantate cheltuielile legate de dotarea laboratoarelor pentru analiza si controlul calitatii, precum si achizitionarea echipamentelor si dispozitivelor folosite in prelucrarea, controlul si ambalarea produselor apicole.  Se mai pot achizitiona pavilioane apicole, stupi si familii de albine inclusiv matci selectionate. Cei interesati trebuie sa stie ca in cazul infiintarii unei ferme apicole beneficiarul va cumpara minim 20 de stupi de familii de albine.  In cazul unei exploatatii apicole de 20 familii incluzand achizitia stupilor, a echipamentelor de extractie, depozitare si control al calitatii investitia minima se ridica la aproximativ 7000 de euro. Albinele achizitionate trebuie sa aibe certificat de provenienta de la Institutul de Cercetari si Dezvoltare pentru Apicultura si Societatea Complex Apicol, aflate in subordinea Asociatiei Crescatorilor de albine din Romania. Beneficiarii pot primi sprijin financiar de minim 2.500 euro si de maxim 100.000 euro.  Astfel valoarea totala a investitiei care include confinatarea si finantarea Sapard trebuie sa se incadreze intre 5.000 si 200.000 euro, in functie de complexitatea investitiei dorite. La sfarsitul anului 2003 in Romania isi desfasurau activitatea 41.000 de apicultori care detineau impreuna un efectiv de 839.000 familii de albine cu o productie totala de 20.400 tone de miere.  Media familiilor de albine este de 20 pentru fiecare apicultor.  In Romania insa sunt conditii favorabile dezvoltarii apiculturii. Clima si vegetatia pot asigura cresterea a 2.170.000 familii de albine. Exportul anual de miere este de circa 8.000-10.000 tone. Potrivit agentiei Sapard importatorii nu fac rabat la calitatea mierii, normele UE limitand prezenta antibiotecilor si conditionand absenta nitrofuranului si a cloranfenicolului - antibiotice frecvent folosite de apicultori.  Pretul la export al tonei de miere este de aproximativ 2350 euro/ tona.  Asociatia crescatorilor de albine din Arad are peste 800 de membrii care detin circa 33000 familii de albine.  Ovidiu Hatcu, presedintele Asociatiei, spune ca programul Sapard destinat apicultorilor a starnit interesul mai multor persoane, unele fiind avansate in obtinerea documentatiei necesare.  Din judetul Arad se exporta aproximativ 200-300 tone miere in UE. D. Sava - Adevarul

• Aurul negru iese greu din pamantul pancotan

Pancota - Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a scos la licitatie, acum sase ani, cateva terenuri petrolifere situate in raza orasului. Terenurile au fost adjudecate de SC GPI Oil SA.. Prospectiunile au inceput in anul 1999, dupa un timp insa petrolistii au lasat impresia ca au renuntat sa mai investeasca in exploatarea zacamantului de aici, care (spun unele voci) nu ar avea mare valoare. Prospectiuni abandonate… Autoritatile locale din Pancota sustin ca s-au facut forari in zona Canalului Matca, inspre Caporal Alexa si pe drumul spre Seleus, o alta prospectiune facandu-se la Masca.  "Pot sa va spun ca licitatia a fost castigata de o societate comerciala condusa de un sirian, Teodor Vostinar. Dupa ce a indeplinit toate formalitatile a venit sa faca prospectiuni. A facut doua pe raza orasului nostru si una pe raza Siriei, apoi, din cate am putut sa-mi dau seama, au abandonat lucrarile", povesteste Ioan Martis, secretarul primariei Pancota. Zvonurile au inceput sa circule In conditiile in care petrolistii nu au mai dat nici un semn de viata, prin localitate au inceput sa circule tot felul de zvonuri. Sunt cetateni care sustin ca toata afacerea ar fi o "facatura", sau ca firma care a castigat licitatia ar fi dat faliment, dar sunt si persoane optimiste. In loc de unul, patru zacaminte Pentru a lamuri situatia am luat legatura cu Teodor Vostinar, presedintele GPI Oil SA. Acesta sustine ca incepand din 1999 si pana in 2003 au fost forate un numar de cinci sonde, pana in 2005 urmand a mai fi executate inca doua forari.  "Inca din primul an, pe langa petrol am mai gasit si zacaminte de gaze naturale, apa plata si apa termala. Dupa ce vom incheia proiectul de prospectiuni, care presupune efectuarea de sapte forari vom lua o decizie sa vedem ce zacamant vom exploata. Putem incepe insa si mai devreme, toamna aceasta, cand exista posibilitatea sa punem in functiune sondele de apa plata sau de gaze naturale", ne-a declarat Teodor Vostinar. "Sincer nu imi vine sa cred ca in Pancota exista petrol. Stiu care sunt locurile unde se spune ca ar exista astfel de zacaminte, dar sunt sceptica. Pe de alta parte, m-as bucura sa se dovedeasca ca m-am inselat, pentru ca astfel am putea spera si noi sa traim mai bine", spune Maria Kelemen. "Am vazut o emisiune la televizor care a prezentat cateva locuri bogate in petrol. Printre acestea se afla si zona Banat-Crisana, asa ca sunt optimista. Desi nu stiu inca care ar fi consecintele asupra mediului inconjurator, cred ca ar fi un lucru benefic sa inceapa si aici sa se foreze. S-ar crea astfel noi locuri de munca ", este de parere Elena Cozaciuc. "Din cate stiu eu, firma care a incercat sa dea de petrol ar fi dat faliment, iar utilajele le-au dus la fier vechi. De altfel, prea repede au abandonat prospectiunile", este de parere un alt pancotan, Ioan Tatar Sold. " Am auzit atatea ca nici nu stiu ce sa mai cred. Stiu insa sigur, de la un baiat care a lucrat acolo ca firma s-a desfiintat ", afirma Simion Coman. Lucian Serban - Observator

• Record de clatite la Festivalul de la Moneasa   

Clatite cu gem, cu branza si cu ciocolata, concursuri, muzica  si aer curat de munte - in acest sfarsit de saptamana statiunea Moneasa a fost gazda Festivalului Clatitelor, ajuns la cea de-a 4-a editie.  Inca dinainte de incingerea tigailor, sute de turisti au format cozi la standurile de pe aleea principala a statiunii.  Clatitele au avut 2 mari calitati: au fost proaspete si gratuite.  Desi bucatarii s-au intrecut in retete care mai de care mai originale, consumatorii nu s-au dovedit a fi pretentiosi.  Singura problema a fost ca, in general, cererea a fost mai mare decat oferta.   Responsabil cu voia buna a fost actorul Zoltan Lovas, implicat si in organizarea festivalului.  Programul a continuat cu traditionala intrecere intre reprezentantii mass-media.  Echipa Radioteleviziunii Arad a acuzat lipsa campioanei Izabella Vekas, fiind devansata de formatia cotidianului "Adevarul" de Arad.  Toti reprezentantii presei au fost recompensati cu premii constand in bai galvanice, dreptul de a tunde gazonul sau de a spala piscina statiunii. Seara centrul de atractie a devenit teatrul de vara, unde membrii Taberei internationale de creatie au prezentat un program artistic. Spectacolul a continuat cu recitalul formatiei Pacifica. Invitatii speciali ai primei zile de festival au fost membrii trupei Proconsul, care au sustinut un concert de exceptie. In cea de-a doua zi a Festivalului Clatitelor a venit randul politicienilor sa-si dovedeasca iscusinta de a prepara clatite. Toate ambitiile electorale au fost date uitarii si distractia a devenit cuvantul de ordine pentru personalitatile politice prezente la Moneasa. Tigaile au fost mereu incinse la maxim, cele cateva mii de turisti prezenti in statiune ducand la un nou record al numarului de clatite pregatite – peste 10.000. Organizatorii  considera ca editia din acest an a festivalului s-a bucurat de un succes fara precedent. Epilogul Festivalului Clatitelor l-a consituit recitalul rapsodului Nicolae Furdui Iancu. Adrian Moldovan - Televiziunea Arad

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.