Sambata, 27 martie 2004

Stirile TVA aici

• Cinci miliarde de lei pentru Catedrala Ortodoxa

In fata Palatului Administrativ se vor monta bariere de acces Episcopia a primit, ieri, fonduri importante destinate finalizarii lucrarilor la Catedrala Ortodoxa situata la Podgoria.  Este vorba despre cinci miliarde de lei, bani alocati de consilierii judeteni in sedinta CJA desfasurata ieri.  Consiliul Judetean Arad a realizat, in primul trimestru al acestui an, o depasire a programului de venituri proprii.  Din aceasta cauza, in sedinta de ieri, banii au fost distribuiti spre alte capitole bugetare.  Cea mai consistenta suma, 5,5 miliarde lei, s-a alocat cultelor religioase, banii fiind destinati construirii unor noi lacase de cult sau pentru finalizarea unor lucrari incepute.  Din aceasta suma, cea mai mare parte - cinci miliarde lei - a fost alocata Catedralei Ortodoxe.  Alte 500 de milioane lei au fost alocate Parohiilor Ortodoxe din Micalaca Veche II si din Faleza Sud.  Astfel, 250 milioane lei vor fi folositi pentru Biserica aflata in constructie in parcul de langa complexul Orizont din Micalaca, aceeasi suma fiind destinata inceperii lucrarilor la o biserica situata in zona Faleza Sud.  Cele cinci miliarde lei alocate de catre consilierii judeteni pentru Catedrala Ortodoxa vin dupa ce Consiliul Local Municipal Arad, dar si Guvernul Romaniei au alocat sume importante pentru finalizarea acestui obiectiv.  In cea mai mare parte, Catedrala Ortodoxa a fost ridicata prin contributia credinciosilor ortodocsi, dar sume importante au provenit din banii alocati de autoritati sau din donatii importante ale unor societati comerciale sau persoane fizice.  Termenul de finalizare al lacasului de cult a fost stabilit pentru 2007, desi, initial, obiectivul trebuia finalizat mai repede, insa, lipsa banilor a facut ca inaugurarea sa fie amanata.  De asemenea, s-au alocat 220 milioane lei pentru Targul International de la Roche-sur-Foron, din Franta, la care judetul Arad va participa alaturi de judetul Caras-Severin.  Alte 200 de milioane lei s-au alocat pentru un program regional de instruire, educatie permanenta si perfectionare profesionala a administratiei publice.  De asemenea, in fata Palatului Ad-ministrativ urmeaza sa fie montate doua bariere de acces.  Pentru acest lucru, din buget s-au alocat 240 milioane lei. Marius Grada - Ziarul Transilvania

• Lista lui Buda

Cand ai o biografie atat de sinuoasa si de interesanta ca dl. Bujor Buda, dar si o experienta atat de bogata in relatiile cu oamenii, nimic nu pare prea greu.  Nici macar sa intervievezi 106 personaje ale Aradului.  Cu atatia oameni a reusit sa stea de vorba consilierul judetean la radio, la emisiunea sa, Five o’clock.  Principiul listei nu e nou, e vechi de cand lumea.  Fiecare om mizeaza pe altii, pe un anumit cerc de valori si empatii.  Dar nu exigenta este principala calitate a celui de-al doilea volum de convorbiri, ci perseverenta.  Pofta de taifas a celui care provoaca marturisiri este, in cazul sau, o forma de joie de vivre ce emana din spiritul dotat cu forta persuasiva si rabdare, cu talent pedagogic si fler. Dar mai ales cu perseverenta.  Dl. Bujor Buda se pricepe la oameni, e un profesionist al dialogului, asa cum altii sunt chemati sa realizez studii ale psihologiei umane.  Pe el il intereseraza viata personalitatilor accentuate ale Aradului si nu opera, ceea ce fac, pentru ca se stie din experienta ca nu poti vorbi nestanjenit despre ceea ce faci.  Unii, din modestie, ar omite ce e important, altii nu s-ar mai opri din lauda de sine.  De aceea el le propune sa discute despre viata atragandu-i intr-o capcana: nu poti sa faci fara a fi.  Asadar viata cu meandrele ei, cu misterele ei, cu necazuri si bucurii, cu victorii si infrangeri.  Multi nu respecta tipicul si se grabesc sa se autodefineasca fara umor, fara modestie, fara bun simt.  Ii cunoastem din paginile ziarelor, ei sunt risipitorii de energii ai natiei.  Discursul lor e mereu amendat de curiozitatea "intrebatorului din agora" care e calm, bonom, un urias cu suflet bland care incearca mereu sa se puna in pielea celui care asculta. si ii mai trage pe cei care deviaza de maneca.  Demersul sau, "comoara" sa, constand in vocea imprimata, cu timbrul, inflexiunile si amprenta ei specifica, e istoria unei clipe din viata Aradului in tranzitie, e radiografia unei diferente specifice a unor oameni aflati in momente atat de diferite ale carierei lor incat nu mai conteaza numarul lor... Intr-un fel, Bujor Buda este, fara sa stie, adeptul lui Sainte-Beuve, pentru care biografia determina opera.  Oamenii care au ajuns la un stil de munca au neaparat si un stil de viata.  Stilul omului viu, al cetatii, al familiei, dar profesionist. Meserias.  In istorie, in literatura, in administratie, in afaceri, in politica. si cum reuseste sa smulga o marturisire mai deosebita, inedita, izbucneste intr-un torent de vorbe si puncteaza victoria.  Omul e mereu in verva, mereu in fierbere, pentru ca e constient de misia sa. Dl Buda are reflexul conversatiei in sange dar are si umor, stie sa il deconecteze pe cel intervievat prin farmec personal, prin propriile judecati de valoare, prin comentarii pertinente asupra starii economice, culturale si politice a na(ra)tiunii.  Ii creeaza conditii pentru a se confesa la cald. Niciodata insa nu pierde facultatea de a admira, de a pune viata cu complicatele ei legaturi, in fata.  Five o’clock, cartea de interviuri (aparuta la Ed. Mirador in 2003) inseamna punctualitatea unui domn, trecut prin viata, la intalnirea cu semenii, dar si cu propria constiinta civica. Gheorghe Mocuta - Observator

• Strandul Neptun - calmul dinaintea furtunii

Daca unei persoane din afara judetului, care nu a mai fost la Strandul Neptun niciodata, i s-ar fi spus, ieri bunaoara, ca peste nici doua luni acest loc de agrement ar fi "invadat" de mii de aradeni, cu siguranta nu ar fi crezut nici o iota.  Vineri dupa-masa l-am vizitat pentru a ne face o parere asupra atmosferei de dincolo de Mures. Privelistea - chiar daca nu era cea pe care doream s-o vedem - ne-a dat senzatia cd, in momentul deschiderii oficiale a sezonului estival, strandul va arata occidental din toate punctele de vedere. Se muncea. Vremea de ieri, insa, nu a fost de partea nimanui... Urcand Podul Decebal, panoramam in voie o parte a strandului; tineri si mai putin tineri trec grabiti langa noi;  la intrarea in strand o tanara eleva asteapta nerabdatoare, pe cineva, uitandu-se insistent la ceas; o depasim si ne facem loc printre cateva stive cu materiale de constructii;  in departare, aproape de postul de jandarmi, se aude "nervos", huruitul unui motor de excavator; la cativa metri de el, un muncitor in salopeta da indicatii, in timp ce cupa "musca" adanc din pamant; noroiului din zona ii vor lua locul, mai mult ca sigur, dale sau alte materiale de pavat... Ne adancim si mai mult, observand pe partea stanga zeci de afise (aproape la fiecare unitate comerciala) cu inscriptii diverse: orar de stationare, inchis etc; senzatia de "linistea dinamtea furtunii" apoi, lacate pe majoritatea usilor; angajati de tot felul curata, vopsesc, aranjeaza ceea ce mai trebuie renovat;  se munceste; ultimele retusuri inaintea deschiderii; ne dam seama ca vremea nu tine nici cu agentii economici, nici cu vizitatorii, cei care vrem sa iesim in aer liber, la o terasa; nici copacii nu tin cu noi, refuzand sa inmugueasca; putinele terase sunt inutile, scaunele sunt rezemate de mese; din cand in cand, un ospatar ofteaza "Ah, de-ar veni soarele!"... Un agent de paza isi trosneste degetele a plictis, in timp ce ne apropiem de administratia strandului; vedem in departare, pe Mures, un canotor care trece, nestingherit de nimeni, printre pontoanele podului; intr-un local, care a fost deschis toata iarna, se asculta muzica lenta, in surdina; sunt singurul lor client; in dreapta, la casute, doi-trei proprietari isi repara garduletul, amenajandu-si cum stiu ei mai bine micuta lor oaza de verdeata; se munceste; ne indreptam spre un cos de gunoi; este gol, la fel cum sunt toate celelalte; cararilor de odinioara, batatorite de multime, le iau locul firele de iarba; reclamele si afisele de tot felul si-au pierdut, pana la deschiderea strandului, utilitatea... Bazinele sunt urmatoarea noastra tinta; la o terasa, un cuptor de mici, care este de vanzare, isi asteapta noul stapan; se munceste; auzim din departare o muzica data la maximum; o sa ajungem si acolo; devenim curiosi; toboganele asteapta sa fie folosite; dusurile idem; la fel si bazinele; galagioasele pasari se cuibaresc in copacii proaspat varuiti; o reclama uriasa te imbie la o partida de tenis; alta la una de paint-ball; ajungem la locurile de scaldat; muzica este tot mai tare; pasarile ciugulesc in voie pe fundul bazinelor de inot; aflam ca e pericol de inec; nu este nimeni in jur; ne uitam la spatiul amenajat al salvamarului; apele Muresului sunt tot mai involburare; cerul innorat prevesteste furtuna... Un tanar joaca biliard de unul singur, la un local; il observam de pe o ridicatura de pamant, la nici 50 de metri; de acolo se si auzea muzica data la maximum; nu intram; probabil, o buna metoda de a atrage clientii; ne intoarcem destul de tristi de cele vazute, dar optimisti de faptul ca, in foarte scurt timp, Strandul Neptun va arata cu totul altfel: forfota, agitatie, oameni cu halbe in mana, muzica de tot felul; apoi curatenie, paza accentuata, concerte; la intrarea de pe podul de pontoane steagul Romaniei si emblema municipiului Arad, "taiat" de Mures, se misca anemice in adierea vantului... *** Cu siguranta, persoana din afara judetului, care nu a mai fost la Strandul Neptun niciodata, nu ar fi crezut nici o iota daca i-am fi spus ca peste nici doua luni acest loc de agrement ar fi impanzit de oameni.  Noi, in schimb, credem, pentru ca, an de an, Strandul Neptun devine mai mult decat un simplu loc de agrement, ofera conditii chiar pentru transformarea sa intr-o statiune, moment in care vremea urata nu va fi un impediment pentru buna dispozitie. Asa cum s-a intamplat ieri, dincolo de Mures... Dacian Don - Agenda zilei

• In fata talentatilor copii din grupul SINTEZ din Belarus: Aradenii au dovedit ca pot fi foarte generosi

Miercuri seara, sala mare a Teatrului "Ioan Slavici" a fost plina pana la refuz de spectatorii aradeni veniti sa vada ultimul spectacol al grupului SINTEZ in orasul nostru.  De data aceasta, in organizarea spectacolului de gala s-a implicat, alaturi de Colegiul National "Moise Nicoara" si prof. Vanda Stan, si Prefectura judetului.  Din nou, cei 26 de copii din Belarus au dansat si au cantat, smulgand publicului aplauze dupa aplauze, creand o atmosfera efervescenta.  A fost totodata si ultima ocazie a aradenilor de a-si arata generozitatea si omenia fata de acesti copii talentati dar mult mai defavorizati material decat noi.  "Tinerii nostri de abia acum au vazut cam ce inseamna saracie lucie si cred ca daca au invatat sa nu se tot lamenteze, e ceva. In prag de Paste aradenii s-au dovedit foarte generosi si sper ca am reusit sa reactivam filonul de bunatate care exista in sufletul amortit de saracie al romanului. Sunt altii mai saraci decat noi si daca dai din putin, darul e incontestabil mai mare si mai pretuit", ne-a spus prof. Vanda Stan.  Tot de la doamna profesoara, care a fost sufletul acestei actiuni umanitare, am aflat ca s-au strans in total aproape 2.500 Euro, de la sponsori, donatori care doresc sa ramana anonimi, licee, universitati.  "Nenumarati sponsori anonimi au luat copiii la cumparaturi, i-au imbracat din cap pana in picioare, au venit saci de jucarii, haine, vitamine oferite copiilor din Cernobil... Din partea Colegiului National "Moise Nicoara" au primit cadou de Paste un VCR cu DVD RECORDER si 28 de perechi de pantofi sport, Liceul Teoretic "Vasile Goldis" le-a oferit, pe langa sponsorizari, mese de pranz si cine bogate", ne-a informat prof. Vanda Stan, marturisind ca acesti copii nu se asteptau sa fie cazati la un hotel (Ardealul), ci intr-o sala de sport!  "Nici nu au vrut sa intre in hotel si au stat afara crezand ca e o greseala", aflam de la profesoara.  Daca aceasta actiune a fost o reusita incontestabila, acest fapt imbucurator se datoreaza si unor institutii, companii si oameni care s-au aratat deschisi si marinimosi.  Prof. Vanda Stan tine sa multumeasca "Liceelor care au fost alaturi de noi, in special doamnei directoare a Liceului "Vasile Goldis", prof. Doina Cheta, directorilor de institutii culturale - Ion Varan, Dorin Frandes, Dan Antoci, pentru conditiile minunate puse la dispozitie copiilor, drei Etelka Nagy, sefa Directiei de asistenta comunitara Arad, dnei Iuditha Cuvineanu de la Crucea Rosie, rectorului Aurel Ardelean si Universitatii de Vest "Vasile Goldis" care a suportat cheltuielile de cazare la Hotel Ardealul, Prefecturii Arad, precum si sponsorilor particulari SC Astra Calatori, SC Moda SA, Farmacia Andalin, Petrom SA, Transauto Service ARAD, SC BRUMS SRL, Laboratoarele Cofetarie Crisan, si tuturor celor care, sensibilizati de acesti copii, le-au facut cadouri". C. L. - Adevarul

• Fotoclubul aradean are proiecte ambitioase

Fotoclubul aradean asteapta cu nerabdare ca sala de expozitii "Clio" sa se redeschida pentru ca membrii fotoclubului sa-si poata expune ultimele creatii fotografice.  De la presedintele fotoclubului, Nelu Scripciuc, am aflat ca artistii fotografi sunt in febra pregatirilor pentru expozitia aniversara - 35 de ani de la infiintarea clubului aradean de pasionati intr-ale fotografiei.  Alte manifestari la care fotoclubul aradean va fi prezent?  A IV-a bienala "Natura", in colaborare cu cluburile montane din Arad, dar si a VIII-a Bienala Internationala din Catalonia, Spania (mai 2004 - noiembrie 2005), Bienala Internationala de Fotografie de la Cluj, in octombrie, apoi Salonul National "Mihai Dan Calinescu", editia I, de la Craiova, din luna iunie. Artistii fotografi vor participa la un grup de discutii cu fotografii maghiari, intr-un schimb de experienta cu fotoclubul din Pecs, schimb intermediat de Casa de cultura a municipiului, dar si la Expozitie colectiva "ARS FOTOGRAFICA", o manifestare itineranta prin judet, unde aradenii vor expune in primariile din Ineu (in aprilie) si Pecica (in luna mai). Va dezvaluim ca trei expozitii personale ale membrilor fotoclubului vor avea loc in curand: Nelu Scripciuc va prezenta publicului o colectie din cele mai reusite fotografii de presa, iar colegii sai, Rotaru Filip si Matei Kurutz vor expune portrete, dar si imagini din natura, atat de generoasa pentru ochiul camerei foto. Fotoclubul aradean are 17 membri activi si functionaza in cadrul Casei de cultura a municipiului Arad (Str. Gh. Lazar).  Prima iesire in public, demna de semnalat, s-a petrecut la nici trei luni de la infiintarea fotoclubului, in 1968, cand aradenii au participat la primul  "Salon interjudetean" de la Bistrita.  Nelu Scripciuc, presedintele fotoclubului aradean, isi doreste pentru prietenii sai fotografi, intarirea legaturilor cu fotocluburile din tara, dar si cooptarea a cat mai multi artisti tineri in fotoclub, artisti capabili sa continue traditia mostenita.  E constient ca arta fotografica e o "pasiune costisitoare", dar stie ca odata intrata in sange, nici un fotograf care se respecta nu va putea s-o abandoneze in ciuda cotidianului cu ale sale neajunsuri de tot felul. Oricine poate fi membru al fotoclubului aradean daca prezinta zece fotografii de 13cm/18 cm, fotografii ce vor fi jurizate de comisia fotoclubului. Fotoclubul aradean e afiliat la Asociatia Artistilor Fotografi din Romania. Carmen Neamtu - Observator

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.