In
fata Palatului Administrativ se vor monta bariere
de acces Episcopia a primit, ieri, fonduri importante destinate
finalizarii lucrarilor la Catedrala Ortodoxa situata
la Podgoria.
Este vorba despre cinci miliarde de lei, bani alocati
de consilierii judeteni in sedinta CJA desfasurata
ieri. Consiliul
Judetean Arad a realizat, in primul trimestru
al acestui an, o depasire a programului de venituri
proprii.
Din aceasta cauza, in sedinta de ieri, banii au fost
distribuiti spre alte capitole bugetare.
Cea mai consistenta suma, 5,5 miliarde lei, s-a alocat
cultelor religioase, banii fiind destinati construirii
unor noi lacase de cult sau pentru finalizarea unor
lucrari incepute.
Din aceasta suma, cea mai mare parte - cinci miliarde
lei - a fost alocata Catedralei Ortodoxe.
Alte 500 de milioane lei au fost alocate Parohiilor
Ortodoxe din Micalaca Veche II si din Faleza Sud.
Astfel, 250 milioane lei vor fi folositi pentru Biserica
aflata in constructie in parcul de langa complexul
Orizont din Micalaca, aceeasi suma fiind destinata
inceperii lucrarilor la o biserica situata in zona
Faleza Sud.
Cele cinci miliarde lei alocate de catre consilierii
judeteni pentru Catedrala Ortodoxa vin dupa ce Consiliul
Local Municipal Arad, dar si Guvernul Romaniei au
alocat sume importante pentru finalizarea acestui
obiectiv.
In cea mai mare parte, Catedrala Ortodoxa a fost ridicata
prin contributia credinciosilor ortodocsi, dar sume
importante au provenit din banii alocati de autoritati
sau din donatii importante ale unor societati comerciale
sau persoane fizice.
Termenul de finalizare al lacasului de cult a fost
stabilit pentru 2007, desi, initial, obiectivul trebuia
finalizat mai repede, insa, lipsa banilor a facut
ca inaugurarea sa fie amanata.
De asemenea, s-au alocat 220 milioane lei pentru Targul
International de la Roche-sur-Foron, din Franta, la
care judetul Arad va participa alaturi de judetul
Caras-Severin.
Alte 200 de milioane lei s-au alocat pentru un program
regional de instruire, educatie permanenta si perfectionare
profesionala a administratiei publice.
De asemenea, in fata Palatului Ad-ministrativ urmeaza
sa fie montate doua bariere de acces.
Pentru acest lucru, din buget s-au alocat 240 milioane
lei.
Marius
Grada - Ziarul Transilvania
Lista
lui Buda
Cand
ai o biografie atat de sinuoasa si de interesanta
ca dl. Bujor Buda, dar si o experienta atat de bogata
in relatiile cu oamenii, nimic nu pare prea greu.
Nici macar sa intervievezi 106 personaje ale Aradului.
Cu atatia oameni a reusit sa stea de vorba consilierul
judetean la radio, la emisiunea sa, Five o’clock.
Principiul listei nu e nou, e vechi de cand lumea.
Fiecare om mizeaza pe altii, pe un anumit cerc de
valori si empatii.
Dar nu exigenta este principala calitate a celui de-al
doilea volum de convorbiri, ci perseverenta.
Pofta de taifas a celui care provoaca marturisiri
este, in cazul sau, o forma de joie de vivre ce emana
din spiritul dotat cu forta persuasiva si rabdare,
cu talent pedagogic si fler. Dar mai ales cu perseverenta.
Dl. Bujor Buda se pricepe la oameni, e un profesionist
al dialogului, asa cum altii sunt chemati sa realizez
studii ale psihologiei umane.
Pe el il intereseraza viata personalitatilor accentuate
ale Aradului si nu opera, ceea ce fac, pentru ca se
stie din experienta ca nu poti vorbi nestanjenit despre
ceea ce faci.
Unii, din modestie, ar omite ce e important, altii
nu s-ar mai opri din lauda de sine.
De aceea el le propune sa discute despre viata atragandu-i
intr-o capcana: nu poti sa faci fara a fi.
Asadar viata cu meandrele ei, cu misterele ei, cu
necazuri si bucurii, cu victorii si infrangeri.
Multi nu respecta tipicul si se grabesc sa se autodefineasca
fara umor, fara modestie, fara bun simt.
Ii cunoastem din paginile ziarelor, ei sunt risipitorii
de energii ai natiei.
Discursul lor e mereu amendat de curiozitatea "intrebatorului
din agora" care e calm, bonom, un urias cu
suflet bland care incearca mereu sa se puna in pielea
celui care asculta. si ii mai trage pe cei care deviaza
de maneca.
Demersul sau, "comoara" sa, constand
in vocea imprimata, cu timbrul, inflexiunile si amprenta
ei specifica, e istoria unei clipe din viata Aradului
in tranzitie, e radiografia unei diferente specifice
a unor oameni aflati in momente atat de diferite ale
carierei lor incat nu mai conteaza numarul lor...
Intr-un fel, Bujor Buda este, fara sa stie, adeptul
lui Sainte-Beuve, pentru care biografia determina
opera.
Oamenii care au ajuns la un stil de munca au neaparat
si un stil de viata.
Stilul omului viu, al cetatii, al familiei, dar profesionist.
Meserias.
In istorie, in literatura, in administratie, in afaceri,
in politica. si cum reuseste sa smulga o marturisire
mai deosebita, inedita, izbucneste intr-un torent
de vorbe si puncteaza victoria.
Omul e mereu in verva, mereu in fierbere, pentru ca
e constient de misia sa. Dl Buda are reflexul conversatiei
in sange dar are si umor, stie sa il deconecteze pe
cel intervievat prin farmec personal, prin propriile
judecati de valoare, prin comentarii pertinente asupra
starii economice, culturale si politice a na(ra)tiunii.
Ii creeaza conditii pentru a se confesa la cald. Niciodata
insa nu pierde facultatea de a admira, de a pune viata
cu complicatele ei legaturi, in fata.
Five o’clock, cartea de interviuri (aparuta la Ed.
Mirador in 2003) inseamna punctualitatea unui domn,
trecut prin viata, la intalnirea cu semenii, dar si
cu propria constiinta civica.
Gheorghe
Mocuta - Observator
Strandul
Neptun - calmul dinaintea furtunii
Daca
unei persoane din afara judetului, care nu a mai fost
la Strandul Neptun niciodata, i s-ar fi spus, ieri
bunaoara, ca peste nici doua luni acest loc de agrement
ar fi "invadat" de mii de aradeni, cu siguranta
nu ar fi crezut nici o iota.
Vineri dupa-masa l-am vizitat pentru a ne face o parere
asupra atmosferei de dincolo de Mures. Privelistea
- chiar daca nu era cea pe care doream s-o vedem -
ne-a dat senzatia cd, in momentul deschiderii oficiale
a sezonului estival, strandul va arata occidental
din toate punctele de vedere. Se muncea. Vremea de
ieri, insa, nu a fost de partea nimanui... Urcand
Podul Decebal, panoramam in voie o parte a strandului; tineri
si mai putin tineri trec grabiti langa noi;
la intrarea in strand o tanara eleva asteapta nerabdatoare,
pe cineva, uitandu-se insistent la ceas; o depasim
si ne facem loc printre cateva stive cu materiale
de constructii; in departare, aproape de postul
de jandarmi, se aude "nervos", huruitul
unui motor de excavator; la cativa metri de el, un
muncitor in salopeta da indicatii, in timp ce cupa
"musca" adanc din pamant; noroiului
din zona ii vor lua locul, mai mult ca sigur, dale
sau alte materiale de pavat... Ne adancim si mai mult,
observand pe partea stanga zeci de afise (aproape
la fiecare unitate comerciala) cu inscriptii diverse:
orar de stationare, inchis etc; senzatia de "linistea
dinamtea furtunii" apoi, lacate pe majoritatea
usilor; angajati de tot felul curata, vopsesc, aranjeaza
ceea ce mai trebuie renovat; se munceste; ultimele
retusuri inaintea deschiderii; ne dam seama ca vremea
nu tine nici cu agentii economici, nici cu vizitatorii,
cei care vrem sa iesim in aer liber, la o terasa;
nici copacii nu tin cu noi, refuzand sa inmugueasca;
putinele terase sunt inutile, scaunele sunt rezemate
de mese; din cand in cand, un ospatar ofteaza "Ah,
de-ar veni soarele!"... Un agent de paza isi trosneste degetele a plictis, in timp ce
ne apropiem de administratia strandului; vedem in
departare, pe Mures, un canotor care trece, nestingherit
de nimeni, printre pontoanele podului; intr-un local,
care a fost deschis toata iarna, se asculta muzica
lenta, in surdina;sunt singurul lor client;
in dreapta, la casute, doi-trei proprietari isi repara
garduletul, amenajandu-si cum stiu ei mai bine micuta
lor oaza de verdeata; se munceste; ne indreptam spre
un cos de gunoi; este gol, la fel cum sunt toate
celelalte; cararilor de odinioara, batatorite de multime,
le iau locul firele de iarba; reclamele si afisele
de tot felul si-au pierdut, pana la deschiderea strandului,
utilitatea... Bazinele sunt urmatoarea noastra tinta; la o terasa, un
cuptor de mici, care este de vanzare, isi asteapta
noul stapan; se munceste; auzim din departare o muzica
data la maximum; o sa ajungem si acolo; devenim curiosi;
toboganele asteapta sa fie folosite; dusurile idem;
la fel si bazinele; galagioasele pasari se cuibaresc
in copacii proaspat varuiti; o reclama uriasa te imbie
la o partida de tenis; alta la una de paint-ball;
ajungem la locurile de scaldat; muzica este tot mai
tare; pasarile ciugulesc in voie pe fundul bazinelor
de inot; aflam ca e pericol de inec; nu este nimeni
in jur; ne uitam la spatiul amenajat al salvamarului;
apele Muresului sunt tot mai involburare; cerul innorat
prevesteste furtuna... Un tanar joaca biliard de unul singur, la un local; il
observam de pe o ridicatura de pamant, la nici 50
de metri; de acolo se si auzea muzica data la maximum;
nu intram; probabil, o buna metoda de a atrage clientii;
ne intoarcem destul de tristi de cele vazute, dar
optimisti de faptul ca, in foarte scurt timp, Strandul
Neptun va arata cu totul altfel: forfota, agitatie,
oameni cu halbe in mana, muzica de tot felul; apoi
curatenie, paza accentuata, concerte; la intrarea
de pe podul de pontoane steagul Romaniei si emblema
municipiului Arad, "taiat" de Mures,
se misca anemice in adierea vantului...
*** Cu siguranta, persoana din afara judetului, care
nu a mai fost la Strandul Neptun niciodata, nu ar
fi crezut nici o iota daca i-am fi spus ca peste nici
doua luni acest loc de agrement ar fi impanzit deoameni.
Noi, in schimb, credem, pentru ca, an de an, Strandul
Neptun devine mai mult decat un simplu loc de agrement,
ofera conditii chiar pentru transformarea sa intr-o
statiune, moment in care vremea urata nu va fi un
impediment pentru buna dispozitie. Asa cum s-a intamplat
ieri, dincolo de Mures...
Dacian
Don - Agenda zilei
In
fata talentatilor copii din grupul SINTEZ din Belarus:
Aradenii au dovedit ca pot fi foarte generosi
Miercuri
seara, sala mare a Teatrului "Ioan Slavici"
a fost plina pana la refuz de spectatorii aradeni
veniti sa vada ultimul spectacol al grupului SINTEZ
in orasul nostru.
De data aceasta, in organizarea spectacolului de gala
s-a implicat, alaturi de Colegiul
National "Moise Nicoara" si prof.
Vanda Stan, si Prefectura judetului.
Din nou, cei 26 de copii din Belarus au dansat si
au cantat, smulgand publicului aplauze dupa aplauze,
creand o atmosfera efervescenta.
A fost totodata si ultima ocazie a aradenilor de a-si
arata generozitatea si omenia fata de acesti copii
talentati dar mult mai defavorizati material decat
noi. "Tinerii nostri de abia acum au vazut cam
ce inseamna saracie lucie si cred ca daca au invatat
sa nu se tot lamenteze, e ceva. In prag de Paste aradenii
s-au dovedit foarte generosi si sper ca am reusit
sa reactivam filonul de bunatate care exista in sufletul
amortit de saracie al romanului. Sunt altii mai saraci
decat noi si daca dai din putin, darul e incontestabil
mai mare si mai pretuit", ne-a spus prof.
Vanda Stan.
Tot de la doamna profesoara, care a fost sufletul
acestei actiuni umanitare, am aflat ca s-au strans
in total aproape 2.500 Euro, de la sponsori, donatori
care doresc sa ramana anonimi, licee, universitati. "Nenumarati sponsori anonimi au luat copiii
la cumparaturi, i-au imbracat din cap pana in picioare,
au venit saci de jucarii, haine, vitamine oferite
copiilor din Cernobil... Din partea Colegiului National
"Moise Nicoara" au primit cadou de Paste
un VCR cu DVD RECORDER si 28 de perechi de pantofi
sport, Liceul Teoretic "Vasile Goldis" le-a
oferit, pe langa sponsorizari, mese de pranz si cine
bogate", ne-a informat prof. Vanda Stan, marturisind
ca acesti copii nu se asteptau sa fie cazati la un
hotel (Ardealul), ci intr-o sala de sport!
"Nici nu au vrut sa intre in hotel si au stat
afara crezand ca e o greseala", aflam de
la profesoara.
Daca aceasta actiune a fost o reusita incontestabila,
acest fapt imbucurator se datoreaza si unor institutii,
companii si oameni care s-au aratat deschisi si marinimosi.
Prof. Vanda Stan tine sa multumeasca "Liceelor
care au fost alaturi de noi, in special doamnei directoare
a Liceului "Vasile Goldis", prof. Doina
Cheta, directorilor de institutii culturale - Ion
Varan, Dorin Frandes, Dan Antoci, pentru conditiile
minunate puse la dispozitie copiilor, drei Etelka
Nagy, sefa Directiei de asistenta comunitara Arad,
dnei Iuditha Cuvineanu de la Crucea Rosie, rectorului
Aurel Ardelean si Universitatii de Vest "Vasile
Goldis" care a suportat cheltuielile de cazare
la Hotel Ardealul, Prefecturii Arad, precum si sponsorilor
particulari SC Astra Calatori, SC Moda SA, Farmacia
Andalin, Petrom SA, Transauto Service ARAD, SC BRUMS
SRL, Laboratoarele Cofetarie Crisan, si tuturor celor
care, sensibilizati de acesti copii, le-au facut cadouri".
C.
L. - Adevarul
Fotoclubul
aradean are proiecte ambitioase
Fotoclubul
aradean asteapta cu nerabdare ca sala de expozitii
"Clio" sa se redeschida pentru ca
membrii fotoclubului sa-si poata expune ultimele creatii
fotografice.
De la presedintele fotoclubului, Nelu Scripciuc, am
aflat ca artistii fotografi sunt in febra pregatirilor
pentru expozitia aniversara - 35 de ani de la infiintarea
clubului aradean de pasionati intr-ale fotografiei.
Alte manifestari la care fotoclubul aradean va fi
prezent?
A IV-a bienala "Natura", in colaborare
cu cluburile montane din Arad, dar si a VIII-a Bienala
Internationala din Catalonia, Spania (mai 2004 - noiembrie
2005), Bienala Internationala de Fotografie de la
Cluj, in octombrie, apoi Salonul National "Mihai
Dan Calinescu", editia I, de la Craiova,
din luna iunie.
Artistii fotografi vor participa la un grup de discutii
cu fotografii maghiari, intr-un schimb de experienta
cu fotoclubul din Pecs, schimb intermediat de Casa
de cultura a municipiului, dar si la Expozitie colectiva
"ARS FOTOGRAFICA", o manifestare
itineranta prin judet, unde aradenii vor expune in
primariile din Ineu (in aprilie) si Pecica (in luna
mai).
Va dezvaluim ca trei expozitii personale ale membrilor
fotoclubului vor avea loc in curand: Nelu Scripciuc
va prezenta publicului o colectie din cele mai reusite
fotografii de presa, iar colegii sai, Rotaru Filip
si Matei Kurutz vor expune portrete, dar si imagini
din natura, atat de generoasa pentru ochiul camerei
foto.
Fotoclubul aradean are 17 membri activi si functionaza
in cadrul Casei de cultura a municipiului Arad (Str.
Gh. Lazar).
Prima iesire in public, demna de semnalat, s-a petrecut
la nici trei luni de la infiintarea fotoclubului,
in 1968, cand aradenii au participat la primul "Salon interjudetean" de la Bistrita.
Nelu Scripciuc, presedintele fotoclubului aradean,
isi doreste pentru prietenii sai fotografi, intarirea
legaturilor cu fotocluburile din tara, dar si cooptarea
a cat mai multi artisti tineri in fotoclub, artisti
capabili sa continue traditia mostenita.
E constient ca arta fotografica e o "pasiune
costisitoare", dar stie ca odata intrata
in sange, nici un fotograf care se respecta nu va
putea s-o abandoneze in ciuda cotidianului cu ale
sale neajunsuri de tot felul.
Oricine poate fi membru al fotoclubului aradean daca
prezinta zece fotografii de 13cm/18 cm, fotografii
ce vor fi jurizate de comisia fotoclubului. Fotoclubul
aradean e afiliat la Asociatia Artistilor Fotografi
din Romania.