Primarul
Gheorghe Falca a inceput un turneu anuntat prin pietele
Aradului.
Prima vizita a avut loc in Piata Fortuna. "Piata
a fost curatata luna, pentru ca au stiut ca vin",
a declarat ieri primarul Aradului.
In zilele urmatoare, vizitele vor continua in cele
mai mari piete din Arad, Piata Mihai Viteazul si Piata
Catedralei. "I-am anuntat ca voi trece si
pe acolo. Macar sa se apuce sa faca cate ceva. La
Fortuna, s-a vazut ca se poate"- a precizat
Gheorghe Falca.
Vizitele in piete au atat rolul de a monitoriza modul
in care administratorii acestora isi fac treaba cat
si de a studia viabilitatea proiectului primarului
de a trece actuala societate Targuri Oboare Piete
S.A., care le administreaza, ca si serviciu propriu
al primariei.
Gheorghe Falca a atras public atentia administratorilor
ca, saptamanal, va trece prin cel putin o piata, vizitele
anuntate fiind o garantie ca de acum inainte pietele
vor fi pastrate curate.
Sorin
Trocan -Evenimentul
zilei (Editia de Vest)
La
"Cetatea Turceasca" Pancota: Inventar
arheologic bogat
Campania
de cercetare arheologica de la Pancota
- punctul "Cetatea Turceasca" (manastire
in incinta unei cetati de pamant) - a fost prezentata
ieri, la fata locului, intr-o conferinta de presa
la care au fost invitati ziaristi de la presa scrisa
si audiovizuala precum si oficialitati: Gabriel Buza,
vicepresedintele C. J. A. si Iosif Retter, primarul
orasului Pancota.
Colectivul de cercetare - dr. Daniel Marcu Istrate,
responsabil santier, dr. Suzana Heitel, Institutul
de Istoria Artei, G. Oprescu, din Bucuresti, George
Pascu Hurezan, Complexul Muzeal Arad, Ioan Fedor Pascu,
Sighisoara - si dr. Peter Hügel, directorul Complexului
Muzeal Arad, coordonatorul programului de cercetare
- au pus la dispozitia jurnalistilor importante informatii
despre sit si rezultatele sapaturilor arheologice
din acest an (finantate cu 40 de milioane de la Ministerul
Culturii si Cultelor si 10 milioane de la Complexul
Muzeal).
Sunt de remarcat cateva repere istorice:
1177 - este mentionat abatele de Pancota
1219 - patronul bisericii este un oarecare Andrei,
probabil descendent al ctitorului
1332 - Pancota devine sediul unui arhidiaconat catolic
din 1363 se cunoaste sigiliul Pancotei, pe atunci
cu statut de targ. Inscriptia sigiliului mentioneaza
prezenta in localitate a unor colonisti occidentali
1387 - atestata cetatea Pancotei
1565 - abatia este distrusa in urma asedierii Pancotei
de catre turci, majoritatea autorilor din secolul
al XIX-lea considera ca biserica a fost inchinata
Sfintei Fecioare Maria si ca ar fi apartinut de la
inceput ordinului benedictin.
Insa planul (bazilica cu coloane in loc de stalpi)
si decorul ei sculptat, deosebit de bogat, cunoscut
din documentatia realizata in secolul al XIX-ea, presupun
apartenenta ei initiala Bisericii Rasaritene.
Aceeasi documentatie (planuri, desene si descrieri
ale ruinelor) arata ca biserica a fost construita
in secolul al XI-lea intr-o cetate de pamant inzestrata
ulterior cu o incinta de piatra si patru turnuri de
colt.
In urma transformarii vestigiilor in cariera de piatra
a Pancotei (in secolul al XIX-lea mai toate pivnitele
cladirilor din centrul localitatii fiind construite
din pietrele manastirii) campul de ruine a disparut.
Desi a avut o finantare modesta, cercetarea arheologica
si-a propus sa investigheze toate componentele complexului:
cetatea de pamant, cetatea de piatra, biserica, manastirea
si constructiile epocii turcesti - si sa clarifice
relatiile cronologice dintre acestea.
Sapaturile au inceput in anul 2000, cand a fost dezvelita
partea de est a bisericii, si au continuat in 2002
in aceeasi parte de est, dezvelindu-se ruinele unei
capele pe latura din nord.
In acest an se deruleaza cea de a treia campanie concentrata
in partea de vest.
A fost descoperit turnul de nord-vest si s-au completat
informatiile stratigrafice privind evolutia monumentului.
In preajma bisericii s-au dezvoltat in timp doua cimitire;
in interior un cimitir cu sicrie de lemn, iar in exterior
un cimitir cu ciste de piatra.
Pana in prezent au fost cercetate 35 de morminte.
Inventarul arheologic, destul de bogat, consta in
principal din ceramica databila in secolele XII-XVI.
Au mai fost descoperite cateva fragmente de bronzuri
(aplica de centura, legatura de carte), podoabe si
unelte din os si metal (margele, inele de deget).
Vasile
Filip - Adevarul
Majoretele
fac senzatie la Nadlac
Nadlac
– Cele 32 de eleve ale liceului din oras, care formeaza
echipa de majorete, au devenit un adevarat simbol
al comunitatii locale. Infiintata anul trecut, trupa
a reprezentat un punct de atractie pentru toate manifestarile
cultural-artistice din localitate, la care sunt invitate.
Fetele sunt invitate peste tot Ideea organizarii unei trupe de majorete apartine
unui consilier local, grupul constituindu-se, anul
trecut, cu o luna inainte de sarbatorirea a 200 de
ani de la venirea slovacilor in Nadlac.
De atunci fetele au fost invitate la numeroase manifestari
culturale si sportive, din Arad, din Slovacia si Ungaria.
Au dat culoare unor serbari de la Nadlac, de la Nadlacul
Unguresc, au fost prezente la preluarea drapelului
Uniunii Europene de reprezentantii judetului Arad,
la ziua Europei si chiar la Zilele Aradului. O profesoara mandra de echipa ei Echipa este coordonata de profesoara Ana Dovaly
si de doua eleve de liceu, surorile Blanca si Sabina
Kimak. "Trebuie sa spun ca autoritatile locale au
avut o contributie importanta in ceea ce priveste
finantarea acestui grup. Costumele fetelor au fost
cumparate cu fonduri alocate de primarie",
povesteste Ana Dovaly.
Aceasta este deosebit de mandra de fetele ei. ,"Muncesc
mult, lucru care se si vede. La Moneasa au si castigat
un loc doi la un concurs de dans organizat de Palatul
Copiilor", mai spune profesoara.
Au fost puse bazele unei trupe de minimajorete, alcatuite
din eleve de 8-9 ani, iubitoare de dans si de miscare.
Trebuie spus ca atat profesoara Dovaly, cat si autoritatile
locale se gandesc la o extindere a grupului, deoarece
in oras sunt multe fetite talentate, care de abia
asteapta sa li se dea o sansa sa arate ceea ce pot.
Lucian
Serban - Observator
Aradul
de Argint ! - Ionela Tarlea a cucerit medalie olimpica
Atletismul
romanesc si-a adus, din nou, contributia la zestrea
de medalii obtinute de delegatia Romaniei la Jocurile
Olimpice de la Atena.
Aradeanca Ionela Tirlea-Manolache (CSM PAB Romania)
a cucerit medalia de argint in finala probei de 400
metri garduri, cu timpul de 53.38, realizand cea mai
buna performanta din cariera.
Ionela Tarlea-Manolache a fost intrecuta de reprezentanta
gazdelor Fani Halkia (52.82), bronzul revenind Tetianei
Antipova (Ucraina -53.44).
Acest eveniment a produs o imensa bucurie in randul
reprezentantilor clubului aradean, Sandu Ion (finantatorul
CSM PAB si presedintele FCM UTA) si Eugen Roman (presedinte
CSM PAB) vazandu-si implinit visul de a avea medaliati
la Olimpiada.
Astfel, Romania se mentine pe locul 9 in clasamentul
pe medalii, cu 8 de aur, 5 de argint si 4 de bronz,
iar orasul nostru se poate mandri cu doua locuri doi
pe podiumul olimpic, Marian Oprea fiind "vinovat"
de celalalt argint, castigat la triplu-salt.
Dan
Lazar - Agenda zilei
Festival
cultural
Statiunea
Moneasa
se pregateste din nou de sarbatoare.
La sfarsitul acestei saptamani, aici va avea loc Festivalul
interjudetean al cantecului popular din tara Zarandului,
Targul mesterilor populari, Festivalul catlanelor,
si Parada portului popular...patru actiuni care vor
transforma statiunea intr-un adevarat centru folcloric.
Festivalul este organizat de Consiliul Judetean prin
Centrul Cultural, Moneasa SA si primaria localitatii
Moneasa.
Organizatorii sunt convinsi ca un asemenea festival
nu va avea conurenta la nivel national