Masinile
grele nu vor mai calca drumurile nationale in week-end
Inca
o lovitura data transportatorilor Dupa ce legatura cu Italia le-a fast refuzata,
iar Guvernul
nu le-a intins nici o mana de ajutor in acest sens,
transportatorii romani s-au trezit ca, in maximum
doua luni, nu vor mai calca, in week-end, nici pe
drumurile nationale sau europene.
Guvernul a adoptat joi, in acest sens, o hotarare,
care vizeaza introducerea restrictiei de circulate
pe unele sectoare de drumuri nationale si europene
pentru vehiculele rutiere, altele decat cele destinate
exclusiv transportului de persoane, in zilele de sambata,
duminica si de sarbatori legate. Limita maxima: 7,5 tone Restrictiile impuse vehiculelor a caror masa depaseste
7,5 tone au fost luate fara ca transportatorii sa
stie macar ca un astfel de act normativ se afla in
atentia guvernantilor, iar motivatia nu s-a referit
nici pe departe la transportatori, ci doar la aplicarea
unor dispozitii similare si in alte state europene,
la necesitatea cresterii sigurantei rutiere, a fluidizarii
traficului si scaderea riscurilor de accidente. Amenzi de milioane Masura luata are grija ca siguranta nationala
sa fie asigurata insa, dat fiind faptul ca de la prevederile
de mai sus ale hotararii sunt exceptate vehiculele
Armatei, ale Politiei, ambulantele, masinile serviciilor
comunitare pentru situatii de urgenta, vehiculele
NATO, masinile institutiilor care asigura siguranta
nationala si cele ale Companiei Nationale de Drumuri.
Toate celelalte masini care vor fi descoperite
vor fi sanctionate, iar amenda va fi cuprinsa intre
20 si 40 de milioane. Liber la produse perisabile Cei care vor fi afectati de aceasta decizie vor
trebui sa se miste rapid cu protestele sau negocierile,
caci in hotarare se arata deja ca prevederile acesteia
vor intra in vigoare la 30 de zile dupa publicarea
in Monitorul Oficial.
Singurele firme care pot sta linistite sunt cele care
se ocupa de transporturile de animale vii, de carne,
lapte, oua, peste, paine, fructe, legume (adica produse
perisabile) si de plante ornamentale, transporturile
funerare si cele postale. Restrictii si pe plan local Acestea sunt doar primele masuri luate impotriva
transportatorilor, insa este posibil ca acestia sa
aiba de suferit si la nivel local, in conditiile in
care municipalitatea aradeana se gandeste deja la
limitarea accesului TJR-urilor in oras, iar primarii
unor comune din Arad viseaza deja la fixarea unor
taxe de acces pe drumurile comunale a masinilor de
mare tonaj.
Adriana
Barbu - Agenda zilei
Vaccinare
antigripala
Campania
de vaccinare antigripala pentru sezonul rece este
in plina desfasurare in Arad . Ministerul
Sanatatii a repartizat peste 30 000 de doze de
vaccin antigripal, iar o prima transa a ajuns la Arad
.
Vaccinurile vor fi impartite pe baza listelor intocmite
in luna septembrie de catre directia de medicina preventiva
din cadrul Directiei de sanatate publica.
Dozele de vaccin de la minister sunt gratuite pentru
grupele de populatie cu risc mare de imbolnavire.
Pana acum, Directia de sanatate publica a derulat
mai multe campanii de vaccinare.
Pana la inceputul acestei luni s-a derulat vaccinarea
antirujeolica si cea antidiftero-tetanica la elevii
de clasa I.
Elevii de liceu au fost vaccinati anti-rujeolic in
prima parte a lunii octombrie.
Absolventii de clasa a 12 au mai avut parte si de
vaccinare impotriva hepatitei B.
Luna viitoare vor incepe alte doua campanii de vaccinari
impotriva poliomielitei si a hepatietei B.
Camelia
Catean - Televiziunea Arad
"Trebuie
sa avem curajul sa nu ne mai mintim"
Interviu
cu prof. univ. dr. Mircea Cinteza, presedintele Colegiului
Medicilor din Romania si vocea cea mai autorizata
din cadrul Aliantei D.A. pentru domeniul medical - Domnule profesor, suntem pe ultimul loc in Europa
in ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei.
Ce e de facut pentru a ne apropia de indicatorii de
sanatate ai tarilor civilizate? - In primul rand, trebuie sa avem curajul de a
nu ne mai minti pe noi si pe cetatenii pe care-i servim.
Trebuie sa avem curajul de a le oferi drepturi care
sa fie tot timpul disponibile.
Dintr-un prost obicei care tine de istoria de dinainte
de ‘90, spunem ca oferim sanatate tuturor la un nivel
decent european, uitand ca Romania nu poate da Sanatatii
decat 80 de euro pe cap de locuitor, in timp ce Europa
da 1.200 de euro pe cap de locuitor.
Bulgarii dau 200, ungurii - 500 si cehii - 700. Intre
80 si 500 - cat dau vecinii nostri maghiari - este
o diferenta atat de mare incat este clar ca dreptul
la sanatate similar cu al Ungariei este o minciuna.
Si oamenii trebuie sa se bata pentru a avea acces
la acest drept, iar medicii sunt pusi in situatia
lui Dumnezeu, de a decide cui sa dea acces si cui
sa nu dea, acolo unde nu e posibil sa dai acces tuturor.
Primul mesaj la aceasta intrebare este: trebuie sa
facem un sistem de compensate care sa functioneze
365 de zile pe an la toate farmaciile, trebuie sa
facem un sistem de analize fara plafon si un pachet
de baza de servicii care sa fie tot timpul disponibil
si care sa cuprinda toate lucrurile vitale, iar pentru
celelalte, care sunt in plus, sa existe posibilitatea
unui abonament, a unor asigurari suplimentare care
sa le faca reale fara ca omul sa scoata direct banii
din buzunar. Statul trebuie sa sustina investitiile din spitale - In acest moment, medicina romaneasca este
rupta in doua. Pe de o parte este medicina bugetara
- medicina practicata in spitale, iar pe de alta parte
e medicina privata - medicina de familie si de ambulator,
care functioneaza in sistem concurential. Cum pot
fi eliminate discriminarile dintre aceste doua categorii? - Problema nu este pusa, in totalitatea ei, corect.
Exista trei feluri de medicina:
1.Medicina de spital - care este, intr-adevar, bugetara
si in care spitalele apartin statului;
2.Medicina de familie, si nu numai. Ambulatorul de
specialitate poate da aceleasi exemple in care activitatea
medicului este facuta in mod privat numai ca banii
care platesc aceasta activitate sunt tot bani publici.
Nu exista posibiliatea sa faci medicina de familie
cu plata in buzunar, de exemplu, pentru ca nu poti
beneficia de programe.
3. Medicina privata separata, de obicei de specialitate,
in care omul isi permite sa plateasca si beneficiaza
de consultatii si retete private. Insa, peste tot
in lumea de care dorim sa apartinem, sistemul de spitale
este dominant public si sistemul ambulator este dominant
sau in intregime privat.
In mod normal, medicina este o prestare de servicii
similara cu avocatura, care se preteaza la a fi facuta
in mod privat.
Ceea ce se intampla in toate cabinetele medicale,
de familie sau de ambulator. In schimb, in spitale
costurile medicinei sunt asa de mari incat ele nu
pot functiona pe o modalitate comerciala in care sa-si
recupereze investitiile. Peste tot in Europa statul
intervine cu programe pentru a sustine aceste investitii.
De aceea, sistemul de spital este public, iar spitalele
private sunt exceptie, ele sunt minoritare, in unele
tari aproape ca nu exista. - In programul de guvernare al Aliantei D.A. este
mentionata posibilitatea vanzarii unor spitale catre
operatori privati... - Este vorba de un parteneriat public-privat.
Nu inseamna ca intregul spital este privat. Ma refer
la faptul ca se pot inchiria sali de operatii sau
aparate care nu functioneaza dupa-amiezile, uneori
si noaptea, pentru a fi folosite de specialisti din
teritoriu astfel incat sa se dubleze numarul de servicii
oferite catre populatie. Este vorba de inchirierea
tehnicii, a tehnologiei acolo unde, intr-un sistem
sanitar sarac - cum este al nostru -, nu sunt suficienti
bani pentru investitii astfel incat aceste lucruri
sa existe in spitale private sau in cabinete private
suficiente.
Dar spitalul ramane, cu majoritatea activitatii sale,
un spital public. Deci, un sistem de spitale private
in Romania, care sa fie suficient de mare, nu va aparea
in urmatorii ani. Vor fi probabil cazuri izolate,
care nu rezolva problema populatiei. Banii pentru Sanatate sub ochii natiunii - Exista un punct in politica de sanatate a
Aliantei D.A. unde se spune ca pana in anul 2008 procentul
alocat din PIB pentru finantarea sistemului sanitar
va ajunge la cel putin 6%, adica dublu fata de cat
este acum. Ce mijloace aveti la indemana pentru a
pune in practica acest deziderat? - Este, intr-adevar dublu fata de ceea ce avem
acum. Dar este cu 25% mai putin decat media europeana,
de 8%. In plus, este vorba de un 6% dintr-un buget
infinit mai mic, al Romaniei, fata de cel european.
Cum putem ajunge la acest procent de 6%?
Este o chestiune de vointa politica, de asezare a
lucrurilor, de disparitie a gaurilor negre din buget
in asa fel incat sa existe o aliniere la modelul european,
unde acest lucru este facut intr-o alta modalitate
decat s-a facut in Romania. Deci, exista o redistributie
prin vointa politica, pentru a avea un model similar
cu al Cehiei, cu al Ungariei... pentru a nu vorbi
de Austria sau de alte tari. -
Ne promiteti lucruri frumoase. De 15 ani avem parte
numai de promisiuni in ceea ce priveste imbunatatirea
sistemului sanitar romanesc. Ce garantii ne oferiti
dumneavoastra, cu ce argumente veniti pentru a ne
convinge ca, intr-adevar, se va intampla ceva bun
cu Sanatatea romaneasca, daca vine Alianta la putere? - In primul rand, ne referim la faptul ca o parte
dintre cei care astazi suntem in opozitie, a introdus
in urma cu opt ani sistemul de sanatate bazat pe sistemul
de asigurari sociale de sanatate.
Acest sistem are imensul avantaj ca obliga ca banii
pentru Sanatate sa fie separati de restul bugetului
si sa poata sa fie controlati de catre comunitate
prin mijloace de audit financiar, prin transparenta
cheltuirii bugetului asa incat banii sa nu intarzie
la plata, sa nu fie dusi in alte parti, asa cum s-a
intamplat sa dispara din Trezorerie.
Sistemul de asigurari garanteaza faptul ca banii pentru
Sanatate sunt dati pentru Sanatate si dati in administratia
unui administrator profesionist.
Ceilalti guvernanti au denaturat sistemul si l-au
transformat intr-un sistem de stat in care decizia
se ia la nivelul guvernului.
Asa este acum. Cati bani se dau pentru Sanatate este
o decizie luata de guvern, bugetul de sanatate este
inclus in bugetul general al tarii... Nu sunt, in
clipa de fata, decat 3,5 milioane de contribuabili
pentru Sanatate deoarece la ceilalti a disparut inclusiv
contributia statului.
Nimeni nu cere bani pensionarilor dar statul, acum
doi ani, a renuntat sa mai dea orice fel de bani pentru
pensionari, desfiintand contributia lor pentru Sanatate.
Lucrul acesta este dovada foarte clara ca altii au
fost cei care au dorit ca banii pentru Sanatate sa
se piarda din nou in negura Trezoreriei si sa poata
sa fie platiti la "Sfantu’ Asteapta",
fara respectarea cuvantului...
Garantia noastra este ca dorim si - am dovedit acum
opt ani - ca vrem sa facem lucrul acesta, ca banii
pentru Sanatate si administrarea acestora sa fie sub
ochii natiunii si independenti.
In plus, oamenii propusi de noi sunt, in intregime,
oameni care se pricep la sistemul sanitar, sunt de
ani de zile acolo si sunt oameni care si-au dovedit
probitatea si competenta. Decenta meseriei, in raport cu importanta ei sociala - Ati apreciat ca Romania este mult ramasa
in urma in ceea ce priveste reformarea sistemului
sanitar. Ati fost, sunteti presedinte al Colegiului
Medicilor din Romania. Nu va faceti vinovat si dumneavoastra
de aceasta situatie? - Nu, nu am nici un fel de vina, pentru ca am
atras atentia in mod public asupra tuturor greselilor,
intoarcerilor inapoi si abuzurilor facute de autoritati
in retransformarea sistemului sanitar intr-un sistem
discretionar, in care conducerea mersului financiar
este facuta dintr-un cabinet de la Centru, din Ministerul
de Finante, fara posibilitatea interventiei legilor
si a populatiei. Faptul ca banii au fost blocati in
Trezorerie, faptul ca nu s-au facut platile la timp
- toate acestea au fost o decizie politica ce nu a
putut fi influentata de nici un alt for.
Noi am refuzat semnarea contractului cadru intr-unul
din ani, spu-nand ca nu suntem de acord. Contractul
cadru a aparut in Monitorul Oficial, semnat de presedintele
Colegiului, spunandu-se ca avizul Colegiului - fie
ca-i pozitiv, fie ca-i negativ - nu conteaza. El exista,
este semnat acolo, dar autoritatilor putin le pasa
ca el este negativ.
Acest mod de colaborare este refuzat de catre noi.
Suntem impotriva modului in care este transformata
functionarea sistemului sanitar, dintr-un sistem autonom
intr-un sistem centralizat si fara posibilitate de
interventie a factorilor de reglare. - Cum ati combatut, de la nivelul conducerii Colegiului
Medicilor din Romania, coruptia din sistemul sanitar
romanesc si cum aveti de gand s-o combateti in viitor? - Prin doua modalitati: prin judecati drepte si
transparente, in fata opiniei publice si prin redarea
decentei meseriei in raport cu importanta ei sociala.
Au existat cazuri in care medicii au fost dovediti
a face acte de conditionare a activitatii medicale
si ele au fost judecate inclusiv de noi.
Majoritatea cazurilor, insa, au fost de competenta
justitiei independente.
Dar au existat numeroase ocazii in care am atras atentia
asupra votului unanim al Consiliului National al Colegiului
Medicilor prin care orice fel de avantaj material
pretins direct sau indirect pentru un act medical
este neacceptabil.
In acelasi timp, vrem sa atragem inca o data atentia
supra situatiei intolerabile in care se gaseste sistemul
sanitar. Din documentele oficiale ale statului rezulta
un venit mediu pe ramura cu 20% mai mic decat venitul
mediu pe economie.
Venitul mediu de 4,7 milioane pe luna din sistemul
sanitar este comparabil doar cu cel din sistemul de
salubritate.
In Posta se castiga in medie 9 milioane pe luna, in
electricitate - 11 milioane... Or, raspunderea activitatii
medicale nu se compara cu a nici unei alte activitati
pentru ca ea trebuie sa recastige viata omului, nu
s-o pastreze asa cum este...
Pentru asta, medicul invata, in medie, 11 ani si nu
5 ani - cat sunt studiile superioare in alte parti.
Aceasta nedreptate trebuie sa fie la baza pretentiilor
ca lucrurile sa reintre in normalitate. "Nu-mi doresc o functie anume" - Ati fost caracterizat ca "vocea
cea mai autorizata din partea Aliantei D.A. pentru
domeniul medical". Ce functie, ce fotoliu va
doriti / vi s-a promis/ credeti ca aveti sanse sa
ocupati in cazul in care Alianta va castiga alegerile? - Nici una, in mod particular. Imi doresc doar
sa pot contribui efectiv, prin fapte, nu doar prin
vorbe si sfaturi, la o buna functionare a sistemului
sanitar.
Asadar, orice fel de post in administrarea sistemului
sanitar ar putea sa-mi dea ocazia sa pot face ceva
concret.
In acelasi timp, in speranta ca voi deveni parlamentar
- sunt pe lista de Senat la Bucuresti - pot contribui
la un sistem de legi bune. Pentru ca actualele legi
sunt ambigue, se succed una dupa alta si nu ai timp
sa te adaptezi la o lege pentru ca vine urmatoarea.
Noi dorim sa facem niste legi clare, simple si stabile.
Diana
Dutu - Adevarul
Febra
innoirii la taranisti
Sambata,
16 octombrie 2004, Alin Gherga a devenit noul presedinte
al P.N.T.C.D. Arad.
Pentru au votat 98, impotriva 4. Gheorghe Ciuhandu
nu a fost prezent, deplasarea domniei sale in estul
patriei avand un scop electoral, dat fiind faptul
ca se apropie alegerile prezidentiale.
S-a vorbit mult despre monarhie si crestin-democratie,
despre esecuri si impliniri, dar mai ales despre faptul
ca electoratul i-a taxat pe taranisti ca fiind singurii
vinovati de guvernarea 1997-2000.
La Conferinta Judeteana au participat si reprezentanti
ai altor partide politice, aflate acum in ascensiune,
precum si fosti membrii taranisti, migratori la alte
formatiuni, ziaristi si gura-casca.
Cei gura-casca l-au ascultat pe Marin Nicolai prezentand
raportul activitatii ultimilor doi ani, au mai cascat,
au mai gura, iar cand a venit vorba despre Ovidiu
Marian si activitatea lui toti s-au apucat de jucat
table.
De mentionat ca Ovidiu Marian si Ionel Costin au fost
absenti si stau prost cu notele in catalogul organizatiei.
E posibil ca ei sa dea corigentele in toamna viitoare,
daca pana atunci nu se desfiinteaza scoala politica
ale carei cursuri le-au frecventat o buna perioada
de timp.
Taranistii ii sprijina pe cei din Alianta DA in demersul
lor de a castiga alegerile care se apropie, dar conditional,
cum a hotarat Gheorghe Ciuhandu si numai in urma unor
negocieri cinstite!
Intrebarea care se pune e: daca nu Alianta, atunci
pe cine?
Nici unul dintre cei prezenti nu ar dori sustinerea
P.S.D.-ului sau a P.R.M.-ului, cu toate ca in aberanta
politica romaneasca si asa ceva se poate. Fostul presedinte
taranist nu l-a sustinut pe Dorel Popa in turul doi
al alegerilor locale?
Faptul ca acum crestin-democratia are un procentaj
de peste 10%, iar P.N.T .C.D. in jur de 1% se datoreaza,
zic taranistii mai mult soptit, proastei guvernari
din epoca lui Emil Constantinescu.
Alta hiba nu mai e, chiar daca au trecut patru ani
de atunci.
Dan
Ioja - Buletinul de Arad
Locul
in care se nasc, miraculos, Sanziene
Scoala
de Arte, clasa de canto popular – Marioara Micle Un loc cu totul binecuvantat in viata unui oras,
in afara activitatilor scolare obisnuite, este acea
parte speciala care a primit denumirea, poate nu chiar
foarte potrivita, de Scoala populara de arta sau Scoala
de Arte.
Aici se formeaza cea mai temeinica plamada a viitorilor
artisti, fie ca acestia sunt pictori, graficieni,
balerini, instrumentisti sau cantareti.
Ceea ce iese din mana dascalilor minunati se
vede mai tarziu, cand premiile si recunoasterea pe
plan national si international incununeaza miile de
ore de studiu in care profesor si elev au invatat
si asudat alaturi. Un glas tulburator precum izvorul nestiut: Iuliana
Tatar Intram in plina ora la Clasa de Canto Popular,
profesor Marioara Micle.
Incaperea mica e plina de acea atmosfera inconfundabila
de studiu adanc, de afise, pianul tacut dar "viu",
caiete groase cu texte si note, o vitrina cu trofee,
un dulap plin cu costume populare, un urias complex
electronic muzical.
Profesoara e numai zambet, desi duce pe umeri peste
30 de ani de munca muzicala.
Modestia cu care se inconjoara completeaza caracterul
sobru, integru al fetelor de la tara, fapt pentru
care ne prezinta cu mandrie copila venita la ora;
fata e inalta si mladie, cu par bogat, negru stralucitor,
oachesa, cu tenul alb precum baltul matasos si pur
al mireselor.
Se numeste Iuliana Tatar si este eleva in ultimul
an de liceu.
Fara nici o stinghereala ia microfonul si, simplu,
canta: o ardeleneasca din zona Zarandului, o polca,
o invartita de pe Valea Muresului (Capruta).
Textul cantecului "Cararuta" urca
si coboara glasul melodios al fetei pe piscuri si
in rape tulburatoare: "Unu’ mere, altu’ vine
/ Altu’ ma-nsele pa mine (…) De m-a cere-un fluieras
/ Da-ma mama mintenas / Nu-mi lega, mama, lumea /
Cu cine nu mi voia / Da’ ma leaga, mama, leaga / Cu
cine sa-mi fie draga!".
Cine aude cantecul glasuit cu atata maiestrie de tanara
fata incearca un sentiment straniu de tristete amestecat
cu fericire. Costumul
cu pui de tabla de Birchis Profesoara Micle ne vorbeste de repertorii, de
sute de melodii culese, si, in special de cantecele
miresei, de obiceiuri si costume. "Din cele peste 300 de piese pe care le-am
cules din intreg cuprinsul judetului o atentie speciala
am acordat cantecelor miresei".
Ne exemplifica auditiv cum suna un astfel de cantec
cules din zona Tarnova.
Iuliana isi risipeste glasul in rauri subtiri de cristal:
„ Scoala nanasa-n picioare / si-mbaltaste-o dalba
floare /...Trandafir involt la masa / Rau plang ochii
de mireasa...".
In tara Zarandului, momentul crucial al nuntii este
legat de cununita tinerei mirese care ii este luata
de pe cap. Mama si nasa o duc in alta incapere si
aseaza in locul acesteia, marama de femeie, numita
balt (un fel de batic imens din matase cu ciucuri
lungi). Tanara sotie este adusa inapoi de cele doua
femei si este asezata pe genunchii barbatului. Din
acel moment incepe jocul miresei.
In aceasta zona s-a respectat cu strictete traditia:
din momentul maritisului, femeia nu va mai aparea
in public cu capul descoperit. Singurul care o va
vedea cu podoaba despletita va fi numai barbatul ei.
Marioara Micle este deosebit de mandra de inegalabilele
costume populare din tinutul Zarandului: "Fetele
din grupul folcloric "Sanzienele" sunt imbracate
in costume populare traditionale din aceasta zona".
Este o adevarata surpriza si bucurie sa atingi acea
panza veche dar imposibil de rupt, tesuta de mani
vrednice de tarance moate, iar motivele populare sunt
broderii atat de speciale incat iti este imposibil
sa accepti ca niste degete au putut face acele minuni.
Vechimea lor atinge aproape...un secol iar costumele
se numesc uluitor: "Costumul cu pui de tabla
de Birchis". Marioara Micle – creatoarea "Sanzienelor" Este tipul de profesor special (pe cale de disparitie):
acel profesor care se dedica trup si suflet cauzei
si tinerilor care-i intra pe mana.
E mica, vioaie dar pastreaza acea melancolie suava
a femeilor birchisene, zona din care se trage.
Este cel mai potrivit om pentru o clasa de arta deosebit
de pretentioasa: clasa de canto popular.
Marioara s-a nascut in zona moteasca a tarii Zarandului
- frumoasa, apriga, dura dar plina de omenie si dragoste
pentru semeni.
A stiut dintotdeaua ca nu va putea face altceva decat
muzica. A terminat Conservatorul la Bucuresti iar
Lucrarea de Stat, asa cum se spunea pe atunci – s-a
numit simplu: "Cantecul din Banat",
lucrare ce a cuprins peste 200 de texte folclorice
culese cu grija si multa migala de neobosita cautatoare
a celui mai curat filon melodic, cel din care toate
pornesc, filonul popular.
"Sunt profesoara de peste 30 de ani si prin mana
mea au trecut multe, foarte multe talente pe care
le-am descoperit si cultivat cu rabdare, pentru ca
apoi tinerii artisti sa devina, in timp, valori nationale.
Aceasta mandrie nu poate fi intrecuta decat de momentul
infiintarii celui mai valoros grup folcloric pe care
l-a scos vreodata judetul Arad, recunoscut in intreaga
tara: "Sanzienele".
Numele l-am ales din dorinta de a nu imita nimic:
fetele sunt tinere si frumoase precum florile de sanziene,
florile vrajite ale frumusetii si dragostei.
A fost infiintat dupa 1990 si este format, constant,
din 12-13 fete. Repertoriul este 90 la suta din Tara
Zarandului: ardelene, polci, bihorene, banatene, doine,
balade, cuprinzand toate genurile vocale din judet.
Am scos si cateva albume, dintre care amintesc "Traditie
si folclor in Tara Zarandului" cu balade,
doine, colinde, cantece, cantece de joc, cantece rituale.
Cantecele miresei sunt in numar de sapte, unul mai
impresionant decat celalalt. "Albumul "Sanzienele"( peste 30
de piese) cuprinde toate aceste genuri, atinge in
mod necesar zona comercialului, dar este total detasat
de injositoarele manele. Este o rusine infestarea
adevaratei comori folclorice cu aceste mizerii injositoare". Fetele-Sanziene sunt deja cunoscute in toata tara;
au deschis, printre altele, in vara acestui an, Gala
finala a concursului Bravo Bravissimo participand
activ la concursuri, festivaluri, concerte, unde,
peste tot, au fost deosebit de apreciate.
Iuliana Tatar – o "sanziana desprinsa"
spre cariera solistica - a luat, in acest an, Locul
I la Olimpiada Nationala de Muzica desfasurat in primavara
la Tg. Mures.
Visul profesoarei pentru 2005 este "realizarea
costumelor motesti a motilor criseni, asa cum se denumesc
singuri, pentru zona Zarandului, port de costume populare
alb-negru".
Tanara speranta Iuliana Tatar ne convinge din nou,
cu acea voce care pare traitoare in rauri de cristal
si ecouri de argint, cantandu-ne o moteasca adevarata:
"Hai badita sa cosim / S-apoi noi sa ne iubim
/ Si sa ne iubim cu dor / In poiana la izvor!". Ne despartim cu greu de mica floare de sanziene,
Iuliana - si de a sa profesoara maiastra, neobosita,
sub a carei obladuire de armonie si curatenie sufleteasca
se afla inca sapte sute de copii...