Reprezentantii
firmei Porta - la Arad: In zona industriala vest, polonezii
au in constructie o fabrica de usi
Ieri,
la ora pranzului, pe Aeroportul
Arad a aterizat un "aerotaxi"
care i-a adus din Polonia in orasul nostru pe doi
reprezentanti ai firmei poloneze Porta, cunoscut producator
de usi, care construieste o fabrica in zona industriala
de vest.
R. Najdzion, presedintele Porta KMI Romania si J.
Witt, director in cadrul Porta KMI Polonia au fost
asteptati de catre Petru Jurculet, directorul fabricii
din Arad, de catre directorul Aeroportului, Dan Balacel,
si conducerea Camerei de Comert (care a contribuit
la aducerea polonezilor in Arad)- presedintele Nicolae
Bacanu, respectiv vicepresedintele Lucian Palcau.
Cei doi polonezi au venit la Arad pentru a vedea in
ce faza este constructia si pentru a stabili detalii
legate de inceperea productiei. Aeroportul - poarta de intrare a oamenilor de afaceri "Cursa de azi, la fel ca alte curse charter
ce opereaza pe aeroportul aradean arata posibilitatea
Aradului de a atrage investitori, aeroportul fiind
o poarta de intrare a oamenilor de afaceri in judet.
Fata de aeroporturile din jur suntem preferati pentru
ca oferim servicii de calitate, prompte, iar taxele
sunt mai reduse. Vrem astfel sa atragem cat mai multe
companii care efectueaza astfel de curse",
a spus directorul aeroportului. Balacel a adaugat
ca sunt cateva firme straine din cele ce-si desfasoara
activitatea la Arad care recurg des la cursele charter,
saptamanal fiind trei-patru astfel de curse. "Iata ca nu doar investitori germani sau italieni
folosesc cursele charter pentru a ajunge la Arad.
Este un semnal bun pentru aeroport si pentru Arad,
in general", a completat Bacanu. Investitie de doua milioane de euro La Arad, firma Porta a cumparat, in toamna trecuta,
un teren in zona industriala vest.
Constructia fabricii - unde se vor produce usi de
interior - este in prezent in plina desfasurare, suprafata
halei avand putin peste un hectar. "Lucrarile ar trebui finalizate intr-o luna
jumatate. Din august incepe etapa de utilare iar din
decembrie speram sa incepem productia. Fabrica de
la Arad va fi cea mai moderna din domeniu, din Europa
Centrala si de Est", a spus directorul fabricii,
Petru Jurculet.
Investitia din orasul nostru a firmei Porta KMI Romania
este prima pe care o fac polonezii in afara Poloniei,
ea ridicandu-se la peste doua milioane de euro.
In prima faza, aici vor lucra circa 100 de persoane,
numarul angajatilor urmand ulterior sa creasca pana
la circa 300.
R. Najdzion ne-a declarat ca Porta a ales Aradul pentru
ridicarea viitoarei fabrici deoarce aici a gasit locatia
potrivita, de asemenea, oameni draguti, bine pregatiti,
potriviti pentru investitia sa. "Intentionam ca de anul viitor sa marim suprafata
de productie de la 11 mii de metri patrati la aproximativ
25 de mii", a mai spus presedintele Porta
KMI Romania.
Produsele Porta sunt prezente deja pe piata romaneasca
de cativa ani, fiind distribuite prin diverse firme
romanesti.
De acum ele vor fi produse si in Romania, mai precis
in Arad.
Gerlinde
Knap - Adevarul
Sanctiuni
pentru noncombat
Theodor
Stolojan este de parere ca Alianta a castigat la Arad,
bucuria venind prin functia de co-presedinte, dar
nu este multumit de rezultatele obtinute de P.N.L.-ul
aradean.
Scorul luat de liberali este sub media pe tara, acest
fapt ducand la sanctionarea celor vinovati.
Mai precis, in scurta vreme, vine de la Bucuresti
o comisie a Biroului Executiv, care va analiza si
va lua deciziile ce se impun.
Cei care au tras mata de coada vor fi obligati sa
stea in genunchi pe boabele de fasole ale romanilor.
Conform celor spuse de Stolojan, liberalilor aradeni
li se va impune pentru Camera Deputatilor un candidat
de la centru, adica noi vom fi reprezentati de un
bucurestean, craiovean sau botosanean, ca sa ne invatam
minte alta data, sa nu mai stam cu mainile in buzunar
cand e vorba de alegeri.
Pe de alta parte, daca imi aduc bine aminte, spre
finalul campaniei electorale, in primul rand, imediat
dupa dubasii coloanei galbene, a stat chiar presedintele
liberal, atat de mahnit acum.
Pai, daca nici cu Stolojan in frunte si cu Cioroianu
alaturi, penelistii nostri n-au fost in stare de mai
mult, ce se mai putea face?
Mesajul a fost la fel ca peste tot, la fel de slab
si inconsistent, lamentabil si nihilist; echipa nici
mai buna, nici mai proasta ca acolo unde s-a castigat
peste media pe tara.
La noi, zona tampon intre politica damboviteana si
cea europeana, electoratul are multe amintiri placute
despre ,"binele" apusei epoci comuniste.
Ce se poate realiza intr-un sens in care nici ideile
lui Stolojan nu dau roade?
Dan
Ioja - Buletinul de Arad
Boschetarii
au incendiat un vagon dezafectat
Pagube
de cateva milioane de lei Ieri dimineata, in jurul orei 8.00, in gara CFR
din Arad, un vagon care se afla pe o linie dezafectata
a luat foc.
Cineva a observat flacarile si a anuntat imediat un
politist din gara, care, la randul sau, a anuntat
pompierii.
O autospeciala a Grupului de Pompieri "Vasile
Goldis" al judetului Arad s-a deplasat la
locul producerii incidentului pentru a lichida incendiul. "In jurul orei 8.20 am fost anuntati ca arde
un vagon, insa nu stiam despre ce vagon era vorba.
Cand am ajuns la fata locului am observat ca era vorba
despre un vagon dezafectat. Am localizat incendiul
care a si fost stins. Din cate am inteles, niste boschetari
si-a facut salasul in acest vagon si ei ar putea fi
autorii", a declarat plutonier major Maris
Virgil.
Interventia pompierilor a durat aproximativ treizeci
de minute si s-au folosit noua tone de apa. In ajutorul
pompierilor a venit si o autospeciala a fabricii de
mobila IMAR.
Cercetarile politistilor au inceput pentru a se putea
stabili cu exactitate care au fost cauzele care au
dus la aprinderea respectivului vagon, in acest sens
fiind audiate mai multe persoane fara adapost, care
isi fac veacul in zona garii CFR.
La numai cateva ore dupa incendiu, pompierii au fost
solicitati sa intervina la un altul izbucnit la acoperisul
abatorului situat in imediata apropiere a S.C. Indagrara
S.A.
Din fericire, pagubele nu au fost insemnate, iar interventia
pompierilor a fost de scurta durata.
F.
Puha - Agenda zilei
"Motanul
incaltat" si "Printul instalator"
joaca la Marionete
Astazi,
de la ora 18, la Teatrul de Marionete va avea loc
avanpremiera noii serii de spectacole din ciclul "Teatrul
mic pentru cei mici".
Aradenii vor prezenta un Prolog din operele lui Hans
Christian Andersen, "Motanul incaltat"
dupa Fratii Grimm si Charles Perrault si "Printul
instalator" dupa Hans Christian Andersen.
Carmen Marginean, Adina Doba, Ovidiu Calbau, Mircea
Mos, Izabela Cotescu si Cristian Bodas sunt actorii
care ne vor conduce in lumea unde binele triumfa negresit. Repertoriul "Teatrului mic pentru cei mici" "Repertoriul exploreaza relatia
dintre basmul cult si taramul copilariei, ne-a spus
Victor Ioan Frunza. Basmele culte, prin bagatia lor
de sensuri si imagini, hranesc deopotriva pe copil
si pe adult si lasa pe ganduri pe filosof si pe psihanalist,
pe semiotician, pedagog sau sociolog", marturiseste
Victor Ioan Frunza care semneaza directia de scena. "Propunem acum, la Teatrul de Marionete din
Arad, un teatru itinerant, ambulant. In aceasta formula
spectacolul de la Arad se inscrie intr-o preocupare
mai veche de-a mea. Am imaginat odata un proiect de
teatru de strada. Spectacolele de acum se inscriu
in preocuparea mea de a da spectacolului de teatru
si o componenta educationala. Ne-am ferit de lucrurile
acestea din cauza perioadei comuniste care a
compromis cuvantul si ce se ascundea in spatele lui",
spune regizorul spectacolului. Cartile copilariei Fiecare dintre noi are o poveste pe care si-o
aminteste mereu ca pe basmul fondator al copilariei.
Victor Ioan Frunzaa inceput sa citeasca de mic carti
"care nu erau potrivite varstei mele. Pe urmaam
aflat ce citeam. Am inceput prin a citi Balzac, Flaubert.
In clasa a IV a am citit Razboi si pace si-mi amintesc
caeram foarte enervat ca pasajele in limba franceza
trebuia sale citesc din subsol si nu intelegeam de
ce se recurge la metoda asta". Prima amintire "Imi amintesc de cand eram mic – prima
amintire – un complex foarte frumos: o gradinita o
scoala o sala de spectacol intre cele doua. Era in
cartierul Bucurestii Noi. Era o constructie veche,
de inspiratie americana. Sala de spectacole era deosebita
avea o cortina albastra. Si o data pe an se facea
o serbare. Singura modalitate pentru noi, care eram
la gradinita de a patrunde in sala de spectacole,
era printr-o usa ce in tot timpul anului era blocata
cu niste rafturi. Tot timpul anului usa era dulap
si o data in an dulapul se transforma in usa si intrai
pe scena unui teatru".
Teatrul mic pentru cei mici este primul proiect de
la noi ce reia traditia teatrului ambulant european.
A fost conceput, la Arad, de regizorul Victor Ioan
Frunzasi scenografa Adriana Grand.
Muzica special creatapentru acest spectacol poartasemnatura
lui Cári Tibor. "Spectacolele de acum se inscriu in preocuparea
mea de a da spectacolului de teatru si o componenta
educationala" - Victor Ioan Frunza
Carmen
Neamtu - Observator
Inchisoarea
de la Ineu
Ziduri
amortite, dormitoare inghetate, umezeala si multa
mizerie. Este atmosfera in care si-au consumat copilaria
zeci de generatii de copii cu deficiente psihice.
Pana in 1989, cetatea Ineului a adapostit scoala speciala,
o constructie cu totul nepotrivita pentru o institutie
de invatamant. Fara caldura si cu mancare putina,
elevii invatau zilnic lectia dura a supravietuirii.
Erau copii cu deficiente psihice si fizice, de care
regimul comunist nu avea nevoie. Nu e de mirare ca
in acele vremuri cetatea a devenit un adevarat lagar
de exterminare.
Copii de care nu era nevoie ! Dascalii care au predat in anii 80 la scoala speciala
din Ineu
isi aduc si acum aminte cu neplacere de acele zile.
Desi aproape 100 de ani cetatea Ineului a adapostit
scoli de meserii, din anii 50 aici au fost adapostiti
copiii orfani cu grave handicapuri. Timp de zece ani,
incepand cu 1980, situatia s-a agravat. Dar cine sa
auda tipatul disperat al acestor copii, din spatele
zidurilor groase de cetate ?
Nicolae Ceausescu a cerut, la inceputul anilor 80,
sa se construiasca doar centrale pe combustibil solid.
Centrala din cetatea Ineului nu a functionat insa
niciodata si dupa primul an, din cauza frigului, toate
tevile s-au spart. Timp de zece ani, din 1980 si pana
la sfarsitul lui 1989, scoala nu a primit insa nici
un ban pentru reparatii.
Ioan Nicodim, fost profesor la Scoala speciala Ineu,
isi aminteste : "Era dezastru. Intretinerea
unei astfel de scoli costa foarte mult. Zidurile reci
transformau cladirea intr-o adevarata inchisoare.
Asa spuneau si copiii : inchisoarea de la Ineu! Conditiile
de viata erau foarte dure, la limita subzistentei.
Era o lupta continua pentru supravietuire." Boli pe toata viata Cei 600 de copii, cu varste cuprinse intre 7 si
18 ani, s-au imbolnavit rand pe rand si multi dintre
ei au supravietuit putin dupa parasirea scolii. Umezeala
zidurilor si frigul indurat peste iarna i-a slabit.
Ioan Nicodim marturiseste ca niciodata in institutie
nu a functionat un sistem de incalzire : "era
foarte frig si conditiile de viata vitrege. Zidurile
groase ar fi trebuit sa tina caldura, dar pentru ca
nu aveam incalzire era ingrozitor de frig. De altfel
multi copii s-au imbolnavit de reumatism si au ramas
cu boala peste ani " Copiii deveneau agresivi Baia cu dusuri ce aduc aminte de lagarele de concentrare
este azi o ruina. In sala rece erau nevoiti sa se
spele copii foarte bolnavi. "O data pe saptamana
aveam apa calda. Traiam ca intr-o inchisoare, dar
de fapt erau niste copii nenorociti, bolnavi si fara
familie" spune profesorul. "Seara se lua curentul si mancam la lampase
cu petrol. Era o nervozitate mare, pentru ca lumina
era difuza. Copiii erau nervosi si deveneau agresivi.
Am avut batai serioase intre ei si cazuri de agresiune
fata de cadrele didactice." Masa : cartofi si orez ca plastelina Masa era de cele mai multe ori compusa din cartofi
si orez. Ioan Leucuta, actualul viceprimar din Ineu,
descrie meniuri incredibile -
"era orez asa de lipicios ca plastelina. Copiii
il aruncau si se lipea de tavan. Aveam prieteni printre
profesori si mai treceam pe acolo. Dar n-am putut
rezista, cand ii vedeam incotosmaniti, plini de frig
si bolnavi" "Reuseam sa facem rost de carne din crescatoria
de porci insa ne-au invadat sobolanii. Puneam curse
ca sa nu urce noaptea in patul copiilor."
Din vechea scoala speciala nu a mai ramas practic
nimic.
Imediat dupa 90 a inceput o constructie noua unde
au fost mutati copiii cu deficiente. Doar zidurile
tacute ale cetatii pastreaza nesterse zilele
de groaza traite de sutele de copii in lagarul de
exterminare de la Ineu.