Luni, 22 martie 2004

Stirile TVA aici

• Asistentii medicali ameninta cu greva generala

Salariatii din sistemul sanitar sunt din ce in ce mai nemultumiti. Acestia asteapta un raspuns favorabil doleantelor lor, precum si acordarea unor facilitati care sa fie in deplin acord cu activitatea pe care o desfasoara.  Daca Ministerul Sanatatii si Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate nu var gasi o rezolvare cat mai rapida, federatia SANITAS va iesi din nou in strada.   Asistentii medicali sunt hotarati sa utilizeze toate mijloacele de lupta sindicala prevazute in statutul organizatiei, inclusiv greva generala, daca solicitarile sindicalistilor din sistemul sanitar nu vor fi solutionate.  Personalul sanitar solicita plata celui de-al treisprezecelea salariu pana la data de 7 aprilie, care marcheaza Ziua Mondiala a Sanatatii, alocarea unor sume suplimentare la rectificarea bugetului, care sa permita acordarea tichetelor de masa tuturor membrilor de sindicat.  Se doreste ca fiecare angajat sa primeasca un numar de 21 de tichete, insa pentru realizarea acestui lucru este necesar ca sistemului sanitar sa ii fie alocate in plus cateva sute de miliarde de lei.  De asemenea, membri SANITAS cer elaborarea unui sistem de salarizare specific retelei sanitare, avand in vedere ca finantarea este asigurata aproape exclusiv din fondul de asigurari de sanatate.  Sindicalisti din sector mai doresc acordarea unor facilitati personalului medico-sanitar in concordanta cu importanta si rolul activitatii acestuia in societate, stabilirea unui normativ de personal clar, care sa asigure o asistenta si o ingrijire de calitate.  In cazul in care nu se va da curs revendicarilor lor, asistentii medicali sunt hotarati sa intrerupa activitatea si sa iasa in strada pentru a protesta. Razvan Balaban - Ziarul Transilvania

• Aradenii vor flori, leagane si verdeata in Parcul Copiilor

Ieri la amiaza, mamicile isi adusesera prichindeii la joaca, in Parcul Copiilor. Intr-una din cele doua gropi, un pitic era ajutat de mamica lui sa faca forme din nisip. Putin mai incolo, doua bunicute isi dadeau nepoteii in leagan, in timp ce pe alee, o tanara familie isi scosesera bebelusul la plimbare, in carucior.  Desi se bucura de timpul frumos si de faptul ca au la dispozitie un loc in care copiii se pot juca in aer liber, parintii cred ca Parcul Copiilor ar trebui sa fie ingrijit mai atent. Astfel, spatiile verzi nu sunt, de fapt, oaze de verdeata, ci bucati de pamant batucit, span. Ambalajele si orice fel de punga sunt aruncate in voia vantului sau impaturite si indesate intre scandurile bancii. Nisipul din bazine este plin de crengute uscate, iar scarile de acces in parc sunt roase de vreme. Daca te uiti mai atent la banci, in loc de culoare vesela si vopsea proaspata se observa inca cele patru, cinci straturi de vopsea veche. Cand au fost ultima data vopsite, scandurile bancilor nu au fost curatate de vechea vopsea. Asa ca s-au scorojit si arata diform. Iluminatul pe timp de noapte lasa de dorit. In nici una dintre serile saptamanii trecute parcul nu a fost iluminat, cum de altfel  nici un neon nu a fost aprins pe toata faleza. Leaganele copiilor, desi mici, sunt ocupate de vanzatorii rromi care comercializeaza jucarii. Dar culorile baloanelor vandute de ei mai coloreaza un pic atmosfera plumburie, ce nu ar trebui sa caracterizeze un parc destinat copiilor. "Parcul nu ar arata rau deloc daca nu ar fi un pic curatat si mai ingrijit. si spatiile verzi udate, ca acum bate vantul si le intra copiilor praf in ochi!" – stefania Pahideanu, 67 de ani, pensionara. "Cred ca acest parc trebuie sa fie bine curatat, in primul rand, sa stam linistiti cand vin copiii la joaca aici. Am vazut si o pisica moarta pe aici pe undeva" – Mihaela Salajeanu, 34 de ani. "Trebuie facuta mai multa curatenie si aduse cosuri, ca nu prea sunt! si, daca se poate, sa mai aduca niste leagane. Uneori vin copii multi in parc si vor toti sa se joace!Vin din tot orasul. Eu imi aduc nepotelul tocmai din Micalaca aici, pentru ca acolo nu avem un astfel de parc!" – Maria Beligar, 74 de ani. "Sa aduca mai multe leagane si balansoare, sa mai curete gropile de nisip, sa mai semene iarba – cam astea ar fi doleantele noastre, ale parintilor, vizavi de acest parc" – Mirela Bordu, 35 de ani "Leaganele astea vechi ar trebui vopsite, sa arate mai bine si reparate, sa nu ne fie frica sa ne urcam copiii in ele"– Mioara Barbu, 37 de ani. "Ar trebui semanat gazon, sa nu fie numai acesta, care l-a dat Domnul! si sa mai puna niste flori, sa mai dea cu matura din cand in cand!" – Nicoleta Ruje, 27 de ani. Lidia Bucataru - Observator

• Doua zile pana la licitatia pentru gunoiul orasului

Societatea castigatoare se va lupta zilnic cu 200 de tone de deseuri Salubrizarea menajera a orasului intra pe linie dreapta, in conditiile in care pe data de 24 martie va avea loc licitatia pentru concesionarea acestui serviciu.  Concurenta este una acerba, dat fiind faptul ca cel putin trei firme de pe acum cunoscute in Arad - pentru activitatile desfasurate pe tema gunoaielor din municipiu si-au facut deja publica intentia de a participa la licitatie, prin cumpararea caietului de sarcini.  Cert este ca indiferent cine va castiga licitatia cu greutate de miercuri, acesta va trebui sa se puna serios pe treaba si sa verse bugetului local indiferent de castigurile realizate 200 de milioane de lei pe an.  Societatea castigatoare va trebui sa faca curatenie pe 343 de km de strazi din municipiu, va trebui sa treaca la deratizarea, dezinfectia si dezinsectia orasului, sa dezafecteze toate rampele de gunoi neautorizate (carora Primaria nu le mai poate face fata), sa urmareasca si sa depisteze persoanele care aruncl deseurile in rampele neautorizate, sa monitorizeze zonele in care se depoziteaza ilegal gunoiul, sa se doteze cu cele mai moderne echipamente necesare asigurarii curateniei orasului si transportului deseurilor la rampa ecologica, sa elaboreze un proiect clar de precolectare selectiva a deseurilor - ca sa amintim doar cateva din obligatiile ce ii revin.  Cu alte cuvinte pe timp de opt ani, cat dureaza concesiunea (cu posibilitatea de prelungire prin simplul acord al partilor cu inca patru), societatea care isi va adjudeca activitatea de salubrizare menajera orasului va strange zilnic de pe strazi circa 200 de tone de gunoi.  A. Barbu - Agenda zilei

• Manastirea Maria Radna – locas de cult si camin de batrani

Sus, pe terasa fostei  manastiri franciscane, pacientii azilului  iesisera la soare, pe bancile de sub castani. Batranele  stateau singuratice pe banci, privind dealurile din departare. Degetele mainilor aspre, cu piele ca de ceara, prin care se intrezaresc serpuiri vinete, subtiri, se incovoie pe capul bastonului. Se gandesc mai tot timpul la casa care si-au incropit-o cu sudoarea fruntii si au parasit-o de buna voie sau obligati.  Le este dor de gradina din spatele casei, de razoarele de flori de langa alee, de bolta deasa de vie, de animalele galagioase din curte si de convorbirile de peste gard cu vecinii.  Acum, ca vine primavara, ar fi fost mare zarva prin gospodarie – de spalat, de curatat, de varuit. In azilul manastirii sunt ingrijiti peste 150 de batrani si tineri peste 18 ani care, dati afara din orfelinate, au ales sa ramana in grija statului.  Sunt ingrijiti nu numai batranii fara locuinta, ci si cei bolnavi, care nu pot fi ingrijiti de nimeni pe perioada tratamentului, dar care se intorc la casele lor dupa vindecare. Batranii care mor sunt arareori inmormantati acasa de familiile apartinatoare. Cei mai multi odihnesc pentru vesnicie in cimitirul lacasului de cult. A ramas scrum... Pe o bancuta de lemn, rezemata de zidul vechi, o batranica urmareste singuratica discutiile colegilor de azil. "Am venit aici acum sapte ani. Sotul meu a murit acum cinci ani, tot aici, pentru ca am venit impreuna dupa ce am ramas fara casa. Nu avem copii si sotul a adus in casa o nepoata de-a lui. Intr-o zi, cand a facut de mancare, s-a aprins casa si a luat foc toata averea noastra" – se plange Ana  Muntean.  La cei 77 de ani ai sai, spune ca nu mai asteapta nimic de la viata. Sotul i-a murit, agoniseala i-a fost arsa, copii nu are.  Din pensia de 1.400.000 de lei nu-i mai ajung banii si pentru altceva de mancare. "Mai sunt care isi mai cumpara cate ceva de mancare, dar eu raman cu 50.000 de lei pe luna, restul ii dau la azil, ca trebuie sa ne intretina. As mai manca si eu ceva dulce, cateodata, dar nu am bani indeajuns."  Ochii i se umezesc. Din sortul ponosit, scoate o batista si-si sterge cearcanele umezite. Mototoleste bucata crem de panza si-si intoarce privirea catre dealurile Lipovei. Acolo, undeva, a fost casuta ei, in care nu se va mai intoarce niciodata. Povesti despre vieti Matusa Maria are 92 de ani. In 1941, cu tot cu sot, a plecat din Simleul Silvaniei. "Al meu a vrut sa mergem la Bucuresti, dar eu m-am opus. I-am spus ca si in Arad sunt combinate. Sa ramanem aici, ca suntem mai aproape de casa. Sotul a murit si am ramas batrana pe capul copiilor. Asa ca m-am decis sa vin la azil. Mi-am facut actele fara sa stie ei si am plecat de acasa. Cand au auzit, s-au suparat pe mine, dar acum s-au obisnuit" – spune Maria Radu, cu un optimism molipsitor.  Batrana cocheteaza cu toti cei din jurul ei, dandu-le binete si o vorba buna. Viata a invatat-o ca este intotdeauna bine sa ia lucrurile asa cum sunt, sa nu se opuna sortii si sa-si accepte cu zambetul pe buze varsta. Lui Teodor Suciu i-a fugit unicul baiat in strainatate acum zece ani. De atunci nu l-a mai vazut, nu a mai auzit nimic de el. "Nu stiu unde imi este baiatul. A fugit de pe aici, sa castige mai bine. Sotia nici de ea nu mai stiu! A imprumutat bani de la un camatar sa-i bage la Caritas, la Cluj, si a pierdut. A fugit apoi, ca a garantat cu locuinta. Nu mai stiu nimic nici de ea." Pe terasa apare Petrica, acordeonistul azilului. "Sunt aici cu mama. Am venit din Naidorf. Mama imi spune ca stau in crize cate o ora, doua si nu mai stiu atunci de mine. Dar, asa bolnav cum sunt, m-a lasat Dumnezeu cu un dar – stiu sa cant frumos la acordeon." Marta Nedescu, din Mandruloc, este proaspat venita. "In ianuarie m-a dat afara barbatul din curte. Cat am muncit si l-am ajutat la agricultura, tare am fost buna pentru el. Acum nu mai sunt. Ne-am dus cu politia sa ma primeasca inapoi, dar nu a vrut. Tipa ca nu mai am ce cauta la el in curte" – isi sfarseste tanti Marta povestea. Spera sa vina cineva sa o scoata de aici. Lasat singur pe o banca de vecinii sai, Iosca Comana, un batran de 75 de ani, a intepenit aproape la soare. Vorbeste cu greu "Copilul este in Ungaria, de doi - trei ani nu a mai venit pe la mine. Acum saisprezece ani am venit singur la azil, nu m-a adus nimeni." "Generalul" Manastirii Radna Incaperea bisericii forfotea ieri, la pranz. Covoarele erau scoase la aerisit, pe balustrada de piatra a scarilor, cteva femei maturau dalele de granit ale pardoselii, altele stergeau de praf icoanele. Prin toata zarva, ca o furnica, o femeie micuta, cu o bonetica pe cap si un sirag de chei la brau, se invarte printre gospodine. "Trebuie sa aiba si biserica asta un general" spune Tincuta razand. Este cea mai vesela fire dintre toti. In toata forfota, coada unei mature se rupe. Pentru ea nu-i mare suparare: "nu-i bai, acum avem doua!" si-si continua plimbarea in mare graba prin biserica, in timp ce cheile zdrangane la braul scund. "Zilnic, sunt in biserica de 15 ani, dar de 30 de ani vin sa am grija de Maria Radna" spune pe fuga Tincuta, si pleaca spre alte treburi, iute. Renasterea Mariei Radna Noul preot, Andrei Reinholz, a venit in octombrie de la Timisoara, dupa ce ultimii calugari franciscani au parasit lacasul. "Au ramas doar doi si ordinul lor  nu le permitea sa tina slujbe mai putin de trei calugari. Pe doamna Tincuta am mostenit-o. Aici a fost cand am venit si mi-am capatat imediat increderea in ea" spune preotul Reinholz. Cand a vazut cum arata cladirea manastirii, in ciuda farmecului si legendelor ei, clericul s-a decis sa restaureze ce mai poate din ea. "Nu putem lasa astfel parcul din spate, Calea Crucii. Pentru ca fiecare popas reprezinta cate o biserica din Ungaria si tot respectivele lacase le-au finantat, vom cere fiecarui locas o anumita suma, pentru a restaura monumentele respective. Poate vom reusi sa-i induplecam cumva." Pana pe data de 1 octombrie, cand a fost invitat de catre cardinali sa participe la o reuniune prezidata de Papa insusi, clericul este decis sa scoata cateva pliante de prezentare a manastirii. "Trebuie sa ne prezentam frumos si sa atragem si alti credinciosi in pelerinaj la noi. Mai ales ca ultima monografie a manastirii a fost editata in 1930" Lidia Bucataru - Observator Plus

• Satul Dorobanti - pregatit sa se ridice la rangul de comuna

Subprefectul Florin Remetan si Gheorghe Falca, vicepresedintele Consiliului Judetean Arad, s-au deplasat, in cursul saptamanii trecute, in satul Dorobanti, care va fi ridicat cat de curand la rangul de comuna.  Din discutiile purtate cu cetatenii, oficialitatile judetene au constatat ca localnicii sunt pregatiti din toate punctele de vedere pentru a face primii pasi spre o noua organizare.  "La Dorobanti, avem cel mai frumos sediu de primarie din toate cele trei sate care se afla acum in febra pregatirilor. Cetatenii si-au exprimat dorinta ca functia de primar sa fie ocupata, pana la alegeri, de catre viceprimarul Curticiului, dl. Vicentiu Almasi. La fel ca si in cazul celorlalte sate - Zadareni si Frumuseni - am prevazut si pentru Dorobanti suma de 600 de milioane de lei care le va folosi la cheltuielile de organizare", a informat vicepresedintele Consiliului Judetean. Cat priveste investitiile, pe raza viitoarei comune exista o ferma demna de toata lauda, iar pe viitor investitorii sunt asteptati cu bratele deschise.  O sursa de venituri este si renumitul strand din localitate, care atrage sute de vizitatori, in fiecare vara. Singura nemultumire si doleanta a localnicilor a fost rezolvata pe loc.  Acestia au solicitat un mijloc de transport care sa faca zilnic traseul Dorobanti-Curtici. Oficialitatile judetului au promis ca in decurs de o saptamana dorobantenii vor avea la dispozitie un autobuz care va circula zilnic pe aceasta ruta. Sorina Ambrus - Adevarul

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.