Joi, 18 martie 2004

Stirile TVA aici

• "Dintre angajatorii controlati anul acesta, 15 la suta practica munca la negru" 

Interviu cu Liviu Crisan - inspector sef la Inspectoratul Teritorial de Munca Arad - Domnule Crisan, pe ce teme se vor axa controalele pe care le va efectua Inspectoratul Teritorial de Munca in perioada urmatoare? - In perioada imediat urmatoare, vom declansa o campanie de control in activitatile de constructii, pe santiere. Aceste actiuni se vor desfasura in cadrul unei campanii care are loc la nivel national si urmaresc, in principal, asigurarea de catre angajatori a securitatii in munca si, evident, a conditiilor de munca pe santierele de constructii. - Stim ca in majoriatea verificarilor pe care le efectuati puneti accent pe depistarea muncii la negru. Veti urmari si in aceste cazuri sanctionarea angajatorilor care nu respecta legea in acest sens? - Conform traditiei, normal ca vom proceda si la identificarea cazurilor de munca fara forme legale, intrucat sectorul de constructii, prin specificul sau, este generator de astfel de practici ilegale.  - Pe adresa Inspectoratului au existat reclamatii de acest gen? - Da, foarte multe. An de an inregistram o crestere a numarului de lucratori care se adreseaza Inspectoratului, reclamand faptul ca angajatorii ii obliga sa lucreze la negru. Desi nu este cunoscuta amploarea reala a fenomenului, se poate constata, totusi, o scadere a sa si o crestere a numarului de angajatori care inregistreaza contracte de munca la Inspectoratul Teritorial de Munca. O parte din aceasta crestere se datoreaza desfiintarii conventiilor civile, dar si interventiei noastre pe piata muncii.  - Ce sanctiuni risca angajatorii care practica munca fara forme legale? - Pentru munca fara forme legale, amenzile sunt cuprinse intre 20 de milioane de lei si 50 de milioane de lei. Si de cele mai multe ori aceste amenzi sunt majorate de sanctiuni pe care le aplicam pentru alte deficiente pe care le gasim, pentru ca acele firme care practica munca la negru, sigur, incalca legea si din alte puncte de vedere.  - Cate sanctiuni au aplicat inspectorii de munca la acest capitol ? - Pana in prezent au fost controlati 220 de angajatori, dintre care 35, adica 15 la suta, au fost sanctionati pentru munca la negru. Este un numar foarte mare. Toti cei 35 de angajatori au fost sanctionati cu amenzi, in valoare totala de aproximativ 900 de milioane de lei. La aceste amenzi s-au adaugat si masurile pe care le-am dispus pentru intrarea in legalitate, adica intocmirea statelor de plata, achitarea contributiilor la bugetele de asigurari sociale si de sanatate si a comisionului la ITM.  - La ce se refera cele mai multe reclamatii pe care le pri-miti pe adresa institutiei? - Cele mai multe reclamatii se fac pentru neacordarea drepturilor salariale, neeliberarea carnetului de munca la incetarea contractului, munca fara forme legale si neplata indemnizatiilor pentru concendii de toate categoriile.  - Angajatorii s-au conformat in ceea ce priveste O.U.G. 96/2003, referitoare la protectia maternitatii la locurile de munca? - In ceea ce priveste aceasta ordonanta de guvern, care a intrat recent in vigoare, ne bucura faptul ca majoritatea angajatorilor au inteles sa se conformeze prevederilor respectivei ordonante. In acest sens, am fost sesizati de un numar foarte mare de angajatori care au avut cazuri de salariate ce au comunicat starea de graviditate. La locurile de munca unde muncesc aceste femei, vom face controale, impreuna cu medicul de medicina muncii, pentru a verifica daca sunt respectate conditiile de mediu prevazute in normele generale si daca starea de sanatatea a femeii gravide sau a fatului nu sunt afectate de mediul de munca, conditiile concrete in care isi desfasoara activitatea.  - Va multumesc! Nadia Bodran - Adevarul

• Butucul de fier de la "Casa cu lacat", dupa ani intregi de munca, a fost restaurat

Acest simbol al breslelor va fi pastrat in Muzeul de Istorie, iar in locul lui va fi plasata o copie Unul dintre principalele simboluri ale orasului Arad, "Butucul de fier" de la Casa cu Lacat (Strada Tribunul Dobra), poate fi vazut din nou, dar nu pe locul sau original, ci in Muzeul de Arta (strada Gheorghe Popa de Teiug, nr. 2 4, etaj II), pana in data de 15 aprilie, dupa care va fi mutat definitiv intr-una din salile Muzeului de Istorie.  Anuntul a fost facut ieri de noua conducere a Complexului Muzeal Arad, intr-o conferinta de presa.  Daca pana in 1994 acest trunchi al breslelor putea, vazut de oricine la Casa cu Lacat, acum cei care au in grija patrimoniul istoric al urbei au decis ca el trebuie pastrat in muzeu, pentru ca neplacuta intamplare din '94 sa nu se mai repete.  Este stiut ca in acel an, Butucul de fier a disparut peste noapte, fiind furat si vandalizat.  Din fericire, politia a reusit sa recupereze acest simbol al orasului si l-a dat in grija muzeografilor.  O data recuperat, butucul a fost restaurat iar acum isi va ocupa un binemeritat loc in incinta muzeului.  Viena anului 1533 primul butuc al breslelor  Un astfel de simbol Butucul de fier, Copacul de fier sau Trunchiul de arbore este cunoscut in mai multe orase din Europa Centrala si de sud-est, fiind un simbol al breslelor din orasele respective. Cel mai vechi butuc de acest fel a fost confectionat si montat in Viena anului 1533, fiind restaurat in anii 1575 si 1891.  Butucul din Timisoara a fost montat in 1828, cel din localitatea Gyor (Ungaria) in 1830, cel din Buda (Ungaria) in 1859, cel din Pesta (Ungaria) in 1870. Istoria butucului breslelor din Arad incepe in anul 1815 dupa unii istorici, iar dupa altii in 1829.  Istoricul Augustin Muresan (seful sectiei arheologie istorie din cadrul Complexului Muzeal Arad) sustine insa varianta anului 1815, iar argumentatia sa porneste de la faptul ca breslele mestesugaresti s-au dezvoltat destul de timpuriu in Arad.  Astfel, prima breasla constituita in Arad a fost cea a cojocarilor, in anul 1702, fiind urmata in 1718 de breasla fierarilor iar in 1762 de cea a lacatusilor.  Din 1815, Casa cu lacat este cunoscuta in toata zona  Povestea butucului breslelor aradene a pornit de la un negustor macedo- roman, Andrei Trandafir, care a vazut la Viena bucutul realizat in 1533. Intors acasa, el ii comanda mestesugarului Moricz Heim confectionarea unui astfel de trunchi, pe care dorea sa il monteze in coltul casei sale.  In 1815, butucul comandat este gata si este amplasat intr-o alveolare din coltul cladirii ce se afla si azi pe strada Tribunul Dobra, la numarul 7, butucul fiind protejat de o banda metalica arcuita, inchisa cu un lacat.  De la acest lacat si-a tras si numele casa respectiva, care este cunoscuta si azi in Arad sub numele de "Casa cu lacat".  Cladirea a fost renovata de cateva ori de-a lungul vremii (in 1851 si 1963, an in care a suferit si unele modificari, prin transformarea spatiilor comerciale de la parter in locuinte), dar butucul de fier a ramas in locul pe care negustorul Trandafir i l-a destinat, pana in 1994, cand hotii au pus nu doar ochii, ci si mana pe el.  Semnul trecerii calfelor prin Arad  Butucul de fier al breslelor din Arad este o bucata dintr-un trunchi de copac, invelita in tabla prinsa cu cuie.  Traditia secolului al XIX-lea cerea ca toate calfele venite din alte centre mestesugaresti din Europa pentru a deprinde tainele unei anumite bresle din zona noastra, sa bata in acest trunchi tinte de diferite forme geometrice semn al trecerii lor pe aici.  Astfel, butucul de fier din Arad a fost batut de-a lungul vremii in tinte de diferite forme si marimi, dar pe el se afla si stelute metalice ce se regasesc si pe sigiliile de breasla. Aceasta traditie s-a pastrat pana la aparitia Legii din 1872, prin care au fost desfiintate breslele. Ani intregi pentru restaurare  Dupa ce Butucul de fier a fost recuperat de politie, el a ajuns in laboratorul de conservare restaurare al Complexului Muzeal Arad, de refacerea lui ocupandu-se Radu Tunaru (restaurator lemn) si Gheorghe Petrisor (restaurator general).  Datele oficiale ale muzeului arata ca in momentul in care a ajuns in acest laborator, butucul de la Casa cu lacat era intr-o stare foarte proasta: lemnul a suferit modificari de structura datorita gradului inalt de umiditate, prezenta un atac xilofag masiv, un atac biologic cu ciuperci si mucegai, pierderi de material lemnos, tabla care il inveleste prezenta, fragmentar, un atac coroziv si lipseau portiuni din ea. Din acel moment, specialistii au fost cei care au lucrat ani in sir pentru restaurarea acestui simbol, caruia i-au fost aplicate diferite tratamente, i-a fost completat lemnul lipsa, s-au completat bucatile lipsa de tabla s.a.m.d. intr-un proces indelungat ce imbina, daca este permisa constatarea, arta cu atat de riguroasa chimie.  Cert este ca, in final, a fost redata forma initiala a butucului cu ajutorul daltilor de sculptura si a pilelor pentru lemn.  Este nevoie de o copie fidela  Chiar daca Butucul de fier a fost recuperat si restaurat, el nu va mai fi amplasat in locul sau original.  Autoritatile au decis acest lucru de teama ca o alta minte bolnava (sau pusa pe capatuiala) va fura din nou acest butuc al breslelor.  Dar, pentru ca ceea ce cunoastem sub numele de Casa cu lacat sa nu ramana fara simbolul ei, cei de la muzeul aradean s-au gandit ca ar fi bine sa se confectioneze o copie fidela a originalului (original care va ramane pentru totdeauna in una din salile Muzeului de Istorie).  Deocamdata, nu sunt bani suficienti pentru realizarea copiei si nici nu se stie exact cat ar costa.  In urma cu cativa ani, cand dupa Trunchiul de fier de la Timisoara a fost executata o replica, pretul s-a situat undeva in jurul sumei de sase milioane de lei, dar in ziua de azi pretul poate fi mult mai mare.  Oricum, se vor cauta eventuale surse extrabugetare de finantare pentru realizarea unei replici fidele, ce va fi amplasata in coltul Casei cu Lacat.  M. C.  - Agenda zilei

• Parktronicul va muta gheara de la roata masinii la gatul nostru   

Parcarea fara plata si pe locurile interzise (cele rezervate, cele destinate spitalelor sau persoanelor cu handicap) va fi sanctionata cu amenzi intre un milion si patru milioane de lei.  Aceasta reglementare va intra in vigoare, incepand cu luna aprilie, numai daca proiectul de hotarare privind modificarea sistemului de parcare cu plata din municipiu, care se afla afisat (pentru transparenta decizionala) la intrarea in Primarie, va trece de votul consilierilor locali si daca aceasta propunere va fi aprobata de conducerea firmei Parktronic.  Incepand cu luna aprilie exista posibilitatea ca Parktronic sa acorde reduceri de 50 pana la 100 % la preturile practicate in cazul organizarii unei promotii, spre exemplu plata in avans pe mai multe luni a unui serviciu sau acordarea unor reduceri sau gratuitati pentru primele doua luni.  Daca hotararea va fi adoptata de catre consilieri, cuantumul amenzilor va putea creste din doua in doua luni, in functie de cursul leu dolar.  Agentii numiti de Parktronic care vor putea aplica amenzile vor fi imputerniciti de primar, iar proba savarsirii infractiunii la regulamentul de parcare se va face cu martori si cu fotografii realizate cu aparate digitale performante.  Contravenientul va putea achita numai jumatate din cuantumul amenzii daca se va prezenta in termen de 48 de ore la Directia Fiscala, iar contestatiile vor putea fi depuse in termen de 15 zile de la data comunicarii amenzii.  Daca amenda nu va fi platita in termen de 15 zile, organele fiscale vor putea trece la punerea in executare a sanctiunii, situatie in care se poate ajunge la executare silita.  Tichetul de parcare pentru o zi va fi de 50 de mii de lei, abonamentul lunar pentru rezidenti pe o strada va fi de 140 de mii de lei la care se adauga TVA-ul, nerezidentii vor plati 380 de mii de lei pentru o strada si un milion pentru toate strazile.  Aceste preturi vor fi actualizate periodic de Parktronic.  Ridicarea masinilor parcate neregulamentar va ramane in vigoare, iar pretul de obtinere a masinii ridicate va fi de 1,8 milioane de lei.  R. Vancea- Buletinul de Arad

• "Aici e cald, apa si liniste. Afara e rautatea lumii!"

Boschetarii subterani – fata in fata cu raidul politiei In urma protocolului semnat la Prefectura, Politia, impreuna cu efective de jandarmi si gardieni, in colaborare cu Directia Sanitara si Protectia Copilului au organizat o actiune comuna de depistare si identificare a persoanelor fara domiciliu pe raza municipiului Arad. Scopul actiunii consta in completarea bazei de date a politiei – amprente, fotografii – cu privire la "infractorii voiajori", dar si efectuarea de analize medicale pe latura depistarii bolilor venerice. Dimineata rece, cu cartite Din fata politiei, la primele ore ale diminetii, politisti, jandarmi, gardieni – urca in cateva dube. Tinta: boschetarii. Locul: Podgoria, tevile din  apropierea strazii Udrea.  Ca niste "rame uriase", contorsionate, din cand in cand, tevile se lipesc de pamant. Sub ele, gropi adanci. Politistii sunt familiarizati deja cu peisajul: "Hai, afara cu voi! Sus! V-ati spalat pe dinti, v-ati baut cafeaua?! Repede, ca daca nu, vin cu sprayul!".  Nu vedem nimic, dar auzim mormaituri, scanceli, foieli. Toate vin de sub pamant. Daca te apleci, poti vedea o fasie din viata subterana de pe strada Udrea: zeci de cartoane, zdrente, scanduri, pefeleuri. Ele sunt casa, covorul, patul, hainele, viata celor de dedesubt. Deasupra sunt tevile groase si fierbinti, iar cerul este pamantul. Pamantul pe care-l calcam, cautandu-i.  Din gaura subterana ies fete obosite, triste, chinuite. Sunt adulti si copii. Clipesc rar, au privirea incetosata, parul valvoi, hainele mari sau mici, dar toate nepotrivite si murdare. Trasnesc gretos a aurolac. Copiii protesteaza si plang, incercand sa se ascunda sub o teava de suprafata. Un caine alb priveste apatic multimea de oameni si se culca din nou, linistit. Stie ca stapanii vor reveni. Din cuib au iesit vreo cinci persoane, iar cei cativa ramasi inauntru nu vor sa iasa nici in ruptul capului. Se afunda intr-un tunel imposibil de urmarit cu privirea.  Ni se striga din groapa: "Lasati-ne-n pace! Ce-aveti cu noi? Unde vreti sa stam? Ce ne da noua tara asta?". Sunt urcati in masini.  Un locatar dintr-un bloc vecin se apropie de una dintre dube si striga politistilor. "Cautati mai adanc! S-au intins ca niste cartite sub noi!...E pericol, dom’le!." Viata langa linia mortii Cinci copii sunt debarcati la Centrul de primire minori de pe strada Udrea. Plang, cei mici, rad, cei mari. Stiu ca vor pleca de aici, "cand vor muschii lor".  Instructorii ii recunosc si ne spun ca  isi "stiu clientii" Ii lasam si plecam  spre locul indicat de adultii-strazii, loc purtand denumirea unui birt: "La trei capace".  Asta inseamna un spatiu aflat in apropierea liniei ferate, in Depoul de locomotive.  Trec, continuu, garnituri; traversam si noi calea ferata, calcand cu grija printre pietrele ascutite ale terasamentului. Jos, niste cocioabe din tabla, cartoane si zdrente. Altii, dar cu mai multi copii. Aceeasi mizerie, aceleasi fete.  Un boschetar rade: "Cum dracu ne puteti deosebi ca doara toti semanam intre noi?" Are dreptate.  Copiii se prind instinctiv de zdrentele mamelor. Un barbat rrom isi tine fiica in brate. Avertizeaza ca nu se desparte de copil decat cu pretul vietii. "Asta-i singurul meu prunc. Am mai avut un baiat de sapte ani. L-a taiat trenul acum doi ani. Cand am cerut ajutorul statului, stiti ce mi s-a spus? Ia-l in spate, du-te cu el si fa-i o groapa! Doar nu vrei sa-ti dam si bani de inmormantare?!".  Un individ solid, inalt, care nu pare nici pe departe a fi boschetar vorbeste intr-un limbaj civilizat. Este din Oltenia, a "facut cinci ani de Occident", dar numai Dumnezeu stie de ce se afla aici, in Arad, in coliba.  Sunt vreo 13-14 insi. Asteapta linistiti sa fie dusi cu duba. Copiii ajung la "primire minori", nedespartiti de parinti.  Incep sa planga incet, speriati de albul imaculat al incaperii de primire, de halatele albe, de mirosul curat, de tot ce inseamna civilizatie.  Tiganul repeta intr-una ca nu-si va lasa fata la nimeni, numai daca moare.  Alti copii stau in fata geamului usii, asteptand  venirea parintilor, plangand. Bilant sec In urma controlului de ieri, au fost depistate un numar de 50 de persoane, dintre care 15 minori. Adultii au fost dusi la politie, amprentati si fotografiati, iar cei care apartin de alt judet au fost trimisi spre domiciliu, nu inainte de a li se face analize medicale privind bolile venerice si testul HIV.  Scandalul nu a lipsit nici de aceasta data, boschetarii fiind convinsi ca sangele lor "se da pe bani grei!". Au fost aplicate sanctiuni contraventionale pentru cersit si domiciliu ilegal. Viata, cu mici diferente, se reia de la inceput. Felicia R. Gheorghe - Observator

• Copiii din Buteni vor da Judecatoria pe Scoala

Cladirea noii scoli din Buteni ar putea fi finalizata anul acesta. Inceputa cu multi ani in urma, lucrarea a fost parasita din cauza lipsei de fonduri. "Imi amintesc ca acum patru ani, cand am devenit viceprimar era numai fundatia facuta. In acea perioada s-a si reluat lucrul", povesteste Pavel Ursa, viceprimarul comunei. "Daca Ministerul Educatiei ne va da banii promisi pana la toamna o vom termina", promite edilul. Pe adresa scolii din Buteni urmeaza sa ajunga suma de 75.000 de dolari, bani preoveniti de la Banca Mondiala. "Pe langa cele sase sali de clasa care au fost deja construite vrem sa mai construim inca sase", spune Ursa. In momentul de fata cei 130 de elevi ai Scolii Generale din Buteni invata in doua cladiri. Una dintre acestea, unde a functionat pe vremuri Judecatoria, apartine Ministerului de Justitie. "Imobilul este destul de mare, dar cu toate acestea spatiul nu este suficient pentru toti copiii. Cand va fi terminata scoala cea noua ii vom muta acolo pe toti, inclusiv pe cei ce frecventeaza gradinita, pe care o vom darama", a incheiat viceprimarul. Lucian Serban - Ziarul Transilvania

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.