Bine
ca e cald afara si berea destul de rece. Avem strand,
avem stadion, ce ne mai trebuie?
Pai, n-ar strica nitica muzica si dans in concediul
acesta, atata cat sa simtim ca vara n-a trecut degeaba. Primaria
Aradului si Clubul Mooskea va ofera, fratilor,
tot ce ei au putut aduna mai bun in cadrul unui Festival
National al Berii, cum n-a mai vazut Pamantul.
Trei zile, 16,17 si 18 iulie, pe Stadionul Astra,
atmosfera va fi incinsa de Nicolae Guta, Aurel Tamas,
Cassa Loco, Blondy, EQM, P.D.T.(vineri), Parazitii,
Daniela, Liviu Guta, Directia 5, Activ, R.A.S.A.(sambata)
si Tinu Veresezan, Puiu Codrean, Varu' Sandel, Vama
Veche, Danger, Dr. Alban (duminica).
Pe langa ei, vin niste dansatoare din Cuba, care aduc
cu ele miscarea din fese si aerul de carnaval.
Festivaluri ca acesta nu mai pupa decat Bucurestiul
si Constanta, celelalte orase au doar organizari specifice,
pe o singura marca de bere.
Spre deosebire de ei, aradenii pot gusta din Kaiser,
Golden Brau, Ciuc Premium, Schlossgold, Gosser, Silva,
Tuborg, Carlsberg, Skoll, Bergenbier, Beck's, Stela
Artois, Burger, Hartong Premium, Budweiser si Corona.
Preturile sunt promotionale si, pe langa asta, veti
avea parte si de happy-hour, o ieftinire cu pana la
50 % a cate unei marci de bere.
Este evident ca aveti de unde alege si ce aprecia,
totul e sa va tina curelele.
Calin Costea, unul dintre organizatorii festivalului
din partea Clubului Mooskea, a declarat ca pretul
de acces pe stadion nu s-a modificat fata de anul
trecut; pentru zilele de vineri si sambata biletele
costa 75.000 lei, iar pentru duminica 100.000 lei. "Vacs albina". Abonamentul pe cele
trei zile este de numai 125.000 lei. De restul banilor
veti consuma bere rece, de la dozator.
Jocurile de artificii vor rupe gura targului, mai
ceva ca la Euro 2004, pentru ca aici nu castiga Grecia,
ci S.C. Pyrotehnic Transilvania S.R.L., o firma de
specialitate, care "va da foc scenei",
in prezenta ultimelor doua formatii din recital.
In final, artificiile vor strabate spatiul de deasupra
stadionului pornind din doua puncte, pentru a se uni
undeva in bezna politizata a Aradului.
Veti avea permisiunea de a intra pe stadion in jurul
orei 16; de la 19 incep recitalurile, iar imediat
dupa ora 24 tot ceea ce inseamna sunet va scadea in
intensitate.
Nu va faceti probleme, terasele vor ramane deschise
atata timp cat va veti simti bine.
Pe toata perioada festivalului, politisti si jandarmi
vor patrula pe strazile adiacente, incercand sa va
protejeze.
Nici pasarea cerului nu va trece pe langa ei, nici
unul dintre "Bivolari".
Spectacolul va avea multa lumina si culoare; merita,
sa incercati!
Dan
Ioja - Buletinul de Arad
Ieri,
la Jandarmeria Arad: Cei mai buni instructori si cainii
lor au fost premiati
Ieri,
la Padurea Ceala a avut loc festivitatea de premiere
a celor mai buni caini si instructori folositi de
jandarmi in activitati specifice.
Este vorba de o competitie traditionala, faza pe Marea
Unitate, organizata de catre Comandamentul de Jandarmi
Judetean Arad, cu participarea colegilor militari
de la comandamentele judetene din Timis, Caras Severin
, Hunedoara, precum si Gruparea Mobila a Comandamentului
de Jandarmi Timisoara.
Concursul, ce a reunit 12 participanti, s-a desfasurat
in padurea Ceala, pe doua categorii: insotire, respectiv
urmarire.
Dupa parcurgerea probelor, prin care au fost testate
abilitatile patrupezilor, dar si ale instructorilor,
jandarmii si-au desemnat castigatorii.
Astfel, locul 1, la categoriile insotire si urmarire,
a fost a adjudecat de catre sg. Ioan Mateiu, cu cainele
"Sorin", de la CJJ Arad, respectiv
de catre plt. adj. Ioan Craciun, cu cainele "Polac",
de la CJJ Hunedoara.
La echipe, jandarmii aradeni s-au clasat, din nou,
pe locul 1, urmati de timisoreni si hunedoreni.
Urmeaza ca primii clasati, de la toate categoriile,
sa participe mai departe la Concursul National Jandarmeria
Romana, dupa care cei mai buni se vor intrece, in
continuare, la faza de la Ministerul Administratiei
si Internelor. "Rezultatele obtinute si de aceasta data oglindesc
nivelul corespunzator de pregatire atat al instructorilor,
cat si al cainilor. De altfel, jandarmii aradeni ,
mai ales in ultimii ani, au fost mereu la inaltime,
reusind sa castige multe premii. Tin sa-l remarc in
mod deosebit pe instructorul plt. maj. Balta Gheorghe,
un specialist de exceptie in acest domeniu",
declara Alexandru Kis, comandantul Jandarmeriei Judetene
Arad.
C.
Trif - Adevarul
Strutii
africani se simt ca acasa in Romania
Familia
Chirulescu si-a infiintat in urma cu trei ani o ferma
de struti. Membrii familiei si-au propus sa cumpere
o pereche de struti. Si nu orice fel, ci struti africani.
In 2001, au achizitionat de la Oradea trei struti
in varsta de opt luni.
O data cu trecerea timpului, proprietarii si-au dorit
sa-si extinda afacerea si sa-si faca o miniferma,
cumparand inca trei pui de o luna si jumatate.
Au urmat cateva schimburi cu alte ferme de profil
din tara, iar in prezent ferma are trei masculi si
doua femele reproducatoare.
Faptul ca strutii se adapteaza foarte usor conditiilor
climatice din tara noastra si nu sunt pretentiosi
la hrana a facut ca, din partea de vest a tarii, unde
au aparut primele exemplare, fermele sa se extinda
in toata tara, indiferent de formele de relief.
Strutii se hranesc cu fin, lucerna tocata, ba chiar
si un amestec de cereale pe baza de porumb, grau,
secara, orz, floarea-soarelui, soia.
De asemenea, strutii pot fi hraniti cu varza tocata,
dovlecei, frunze de sfecla, sfecla furajera si morcovi. Gogu, rasfatatul familiei Cea care se ocupa cu cresterea strutilor este
Lenuta Chirulescu, careia i-a venit ideea de a face
o afacere din cresterea acestor pasari exotice:
"Totul s-a intamplat acum patru ani... Atunci
am vazut un reportaj la televizor si mi-am zis sa
ma ocup si eu cu asa ceva. Mai ales ca in reportajul
respectiv se spunea ca ies bani frumosi dintr-o afacere
d-asta. Asa am ajuns sa cresc in curtea mea cinci
struti. Urmeaza acum sa cumpar si casa de langa noi,
pe care intentionez sa o transform in tarcuri unde
sa cresc animalele si, pe viitor, poate chiar sa mai
cumpar cateva exemplare", a spus Lenuta Chirulescu. "In urma cu o saptamana a iesit din ou primul
pui, care acum a devenit rasfatatul familiei si al
satenilor din jur. Noi ii zicem Gogu, dar, de fapt,
nici nu stim daca este mascul sau femela",
afirma proprietara fermei.
Pentru intretinerea strutilor, familia Chirulescu
trebuie sa cultive anual un hectar de lucerna. Modul
de recoltare si de depozitare este foarte important,
strutii fiind foarte pretentiosi.
Pe langa combinatia de lucerna si cereale, exemplarele
adulte primesc si un "supliment nutritional".
Acesta contine foarte mult calciu, fapt indicat si
de specialisti pentru intarirea oaselor, si pentru
coaja oualor. Dupa cum a mai spus proprietara strutilor,
acestia sint foarte rezistenti la frig. Practic, sunt
lasati iarna in aer liber fara teama de a se imbolnavi.
Asta daca nu cumva pamintul devine alunecos, unul
dintre pericolele de care familia Chirulescu se teme
deoarece fracturile sint principala problema cu care
se pot confrunta crescatorii de struti. 80
de milioane de lei un strut Sa cresti struti a inceput sa devina si in tara
noastra una dintre cele mai rentabile afaceri.
Un pui de strut are, dupa numai trei zile, o greutate
de 800 g, iar in primele saptamani de viata acumuleaza
zilnic pana la o jumatate de kilogram. O femela de
strut poate face pana la zece oua. De la aceste pasari
nu se pierde aproape nimic, totul se foloseste, indiferent
ca este vorba de oua, carne, piele sau fulgi. Pentru
a putea obtine un profit de pe urma unei asemenea
afaceri, este nevoie, in primul rand, de o piata de
desfacere a produselor mentionate.
Iar o asemenea piata nu este foarte greu de gasit
in tara noastra, dar, daca stii unde sa cauti, avantajele
pe care le poti avea sint deloc neinsemnate.
Carnea si ouale au si proprietati medicale recomandate
de medici, avand o cantitate de colesterol foarte
scazuta si putand reprezenta oricand o alternativa
in alimentatia sanatoasa a oamenilor. Carnea de strut
are culoarea rosie si este extrem de gustoasa.
Un strut ajuns la maturitate poate fi achizitionat
cu un pret variind intre 1.500 si 2.000 de euro.
Pretul puilor variaza in functie de varsta. Un pui
de opt-zece luni costa intre 600 si 800 de euro, iar
ouale pentru consum cu o greutate medie de 1.440 g
pot ajunge si pana la 25 de euro bucata.
Cele pentru incubator variaza intre 30 si 100 de euro.
Insa, pentru a putea vinde oua de strut trebuie sa
astepti doi ani, timp in care, pentru a-ti recupera
macar o parte din banii investiti in afacere, poti
comercializa numai penele. Cresterea strutilor - incurajata de autoritati Foarte bine platite sunt si ouale... golite de
continut, care sunt incondeiate in Moldova si apoi
se pot vinde la export cu peste 100 de euro bucata.
In plus, o piele tabacita de strut matur costa peste
1.500 de euro. Si fulgii acestor pasari sunt foarte
cautati de teatrele din toata lumea, un singur fulg
fiind vandut cu un dolar.
Prima familie de struti a fost adusa in tara de o
familie din Sibiu pentru a vedea daca se poate adapta
conditiilor climatice din Romania. In prezent, pe
teritoriul tarii noastre sunt crescute multe exemplare.
La Timisoara chiar a fost amenajat un abator specializat
pentru sacrificarea strutilor, tabacarii obisnuindu-se
deja cu primirea pieilor.
Lenuta Chirulescu, intentioneaza acum sa achizitioneze
si un incubator pentru ouale de strut produse in propria
ograda.
Autoritatile romane au intrevazut potentialul pe care
il reprezinta cresterea strutilor, fapt pentru care
se lucreaza intens la armonizarea legislatiei in domeniu
in scopul de a fi incurajata practicarea acestei
afaceri exotice.
Observator
Plus
La
Moneasa miroase deja a clatite
In
weekendul viitor, Festivalul Clatitelor, editia a
IV-a In statiunea Moneasa,
in spatele imaginii linistite pe care o are orice
statiune balneo-climaterica ce se respecta, se ascunde,
acum, multa agitatie.
Iar agitatia este pricinuita de pregatirile intense
ce se fac pentru organizarea celei de a IV-a editii
a Festivalului Clatitelor.
Devenit traditional pentru aceasta statiune, Festivalul
Clatitelor este organizat de SC Moneasa SA, SC Gastrotur
Hotel Pare si Primaria Moneasa si se va desfasura
in zilele de sambata, 24 iulie, si duminica, 25 iulie.
Pe parcursul celor doua zile, turistii care vor veni
aici vor avea parte de foarte multa distractie, de
concursuri, de muzica buna si, evident!, de sute de
clatite.
Deschiderea oficiala a festivalului va avea loc sambata,
la ora 11.00, pe aleea din fata Hotelului Parc, dupa
care, fara a se pierde prea multa vreme, se va intra
direct in concurs.
Pe aceeasi alee, la fel ca si in anii trecuti, vor
fi amplasate masini de gatit, bucatarii vor pune la
dispozitia concurentilor aluatul pentru clatite, tigaile,
uleiul si dulceata, astfel incat totul sa mearga ca...
uns.
Concursul de preparat clatite ii va "aduce
in ring", potrivit traditiei, pe reprezentantii
mass-media si pe turisti.
De la ora 21.00, pe scena Teatrului de Vara din Moneasa,
vor fi sustinute doua concerte, de catre doua trupe
de referima ale rock-ului romanesc: Pacifica si Proconsul.
Cea de a doua zi a festivalului va incepe tot cu concursul
de preparat clatite, numai ca de aceasta data vor
fi invitate sa apuce coada tigaii personalitatile
politice aradene, ce vor fi nevoite, astfel, sa demonstreze
ca se pricep si la invartitul clatitelor, nu numai
la cel al vorbelor.
Dupa aceea, va urma festivitatea de premiere, aproape
fiecare concurent urmand a se alege cu cate un premiu,
mai mic sau mai mare, in functie de performanfele
inregistrate la coada tigaii.
Editia a IV-a a Festivalului Clatitelor de la Moneasa
se va incheia cu un spectacol folcloric ce va fi sustinut
tot pe scena Teatrului de Vara de catre solistul Nicolae
Furdui Iancu.
Prezentatorul intregului festival si animatorul celor
doua zile va fi nimeni altul decat proaspatul director
artistic al Teatrului "Ioan Slavici"
din Arad, actorul Zoltan Lovas.
M.
C. - Agenda zilei
Castelul
de la Manastur este dorit de fostii proprietari
Unul
dintre cele mai deosebite imobile care pot fi admirate
in localitatea Manastur
este un castel in stil neoclasic, datand din prima
jumatate a secolului al XIX-lea.
Desi imobilul a fost lasat oarecum in paragina, ingrijirea
lui necesitand sume mari de la buget, trecerea timpului
nu i-a alterat cu nimic din frumusete.
Castelul face obiectul unui proces de retrocedare,
fiind solicitat de fostii proprietari.
Dupa nationalizare, castelul fost trecut in
administrarea IAS Sagu, iar apoi in domeniul public
al comunei Vinga.
Fostul primar a dorit mutarea in cladire a scolii
generale, dar se pare ca ideea a cazut, camerele fiind
foarte greu de amenajat pentru activitatea didactica.
Cu putin timp in urma, cladirea a fost revendicata
de fostii proprietari, unul din Arad, iar celalalt
din Timisoara.
In momentul de fata, procesul este pe rol, dar potrivit
edililor, acesta va ajunge mai mult ca sigur in posesia
acestora.
Castelul este situat in mijlocul unui parc, de cca.
4 ha, ce cuprinde o serie de raritati botanice ca
alunul turcesc si salcamul japonez, oferind celor
aflati in trecere un excelent loc de recreere.
In momentul de fata, in imobil locuiesc fosti specialisti
care au lucrat in agricultura.