Inaugurare
in mijlocul unui conflict local Asociatia revolutionarilor aradeni se va putea
mandri, in viitorul apropiat, cu una dintre putinele
victorii din acest an: inaugurarea a doua sali de
expozitii din Complexul
Muzeal Arad, care se vor bucura de permanenta
si care vor fi dedicate exclusiv Revolutiei aradene
din decembrie 1989. Desi initial se dorea inaugurarea
acestora pe 15 decembrie, evenimentul va avea loc
doar pe 21, numarul de invitati fiind foarte mare. Obiectele principale care vor decora salile din
incinta muzeului - pozele facute in timpul revolutiei
- au fost "retrocedate" curatorilor
expozitiei in septembrie, pana la acea data ele aflanduse
in grija Serviciului Roman de Informatii.
Din cate am putut afla ieri de la angajatii muzeului,
salile au fost deja amenajate, pe langa fotografii
urmand a fi afisate si cateva documente intocmite
in acele zile fierbinti - monede, procese verbale
si, ca o alta piesa de rezistenja care a avut foarte
multe de zis in acele momente, portavocea prin care
revolutionarul Valentin Voicila i-a tinut trezi pe
cei veniti in numar mare in fata Palatului Administrativ.
Asociatia revolutionarilor aradeni a avut cateva probleme
in amenajarea salilor de expozitie, in conditiile
in care au primit de la autoritatile aradene doar
19 milioane de lei.
Revolutionarii ar fi dorit sa primeasca mult mai multi
bani de la Consiliul Judetean si cel Local insa, in
absenta unei solicitari scrise din partea lor (cererea
a fost facuta doar verbal), nici o alta suma de bani
nu a fost alocata de cele doua consilii.
In plus, relatiile dintre cele trei parti sunt, in
aceste zile, destul de tensionate, secretarul asociatiei
acuzandu-i saptamana trecuta pe Gheorghe Falca si
pe Gheorghe Seculici de dezinteres fata de revolutionari
si revolutie.
O alta problema mult mai grava decat prima o reprezinta
sediul asociatiei, locatia fiind pusa pe lista evacuarilor
de catre Primarie, care doreste sa mute parte din
efectivul sau in Palatul Cenad.
Desi Executivul local a sustinut faptul ca revolutionarii
vor primi un sediu (fie pe Bulevardul Revolutiei nr.
50, fie pe str. Calvin), situatia nu a fost inca reglementata,
rezolvarea acestei probleme fiind propusa a fi dezbatuta
in proxima sedinta CLM.
Vineri insa, are loc o noua sedinta de consiliu, iar
proiectul in cauza nu si-a facut (inca) loc pe ordinea
de zi.
O alta problema care a pus cireasa pe tort a fost
creata de presedintele Ion Iliescu, care a afirmat
in noiembrie ca la Arad nu a murit nimeni in timpul
Revolutiei din 1989.
Numirea lui Eugen Badalan in functia de Sef al Statului
Major al Armatei si pozitia favorabila fata de acestea
pe care a avut-o pana si reprezentantii Organizatiei
pentru apararea drepturilor omului au fost alte cateva,
lovituri date revolutionarilor aradeni.
Adriana
Barbu - Agenda zilei
Varza
acra a devenit regina pietei Mihai Viteazul
In
Piata Mihai Viteazul, varza murata este la mare cautare.
Apropierea sarbatorilor a starnit, printre gospodine,
dorinta de a pregati traditionalele sarmalute, iar
comerciantii s-au grabit sa raspunda solicitarilor.
Numarul celor care au venit cu butoaie uriase pline
cu varza s-a inzecit, oferta incluzand si muraturile
facute la butoi.
Tanti Ana este de loc din Socodor, localitate recunoscuta
pentru producatorii de varza.
Acum spune ca a venit de la inceputul lunii decembrie,
iar afacerea merge bine.
Reteta dupa care pune varza la acrit este verificata
de ani multi de zile, rezultatul fiind… delicios. "Butoiul trebuie sa fie de stejar. Se spala
bine, se opareste. Se aleg verze indesate si sanatoase,
se indeparteaza frunzele vestede, se cresteaza in
forma de cruce in partea cotorului, scobindu-l putin
cu cutitul. In fiecare scobitura se pune putina sare.
La 100 de verze se adauga doi pumni de boabe de porumb,
doua, trei fire de hrean si trei, patru gutui frumoase.
Se pregateste o saramura din 500 de grame de sare
mare de bucatarie la 10 litri de apa. Se toarna peste
varza punand deasupra un teasc facut din scanduri
si o piatra mare, bine spalata. Dupa doua zile incepe
pritocirea, care continua pana incepe sa se mureze
varza, la fiecare 2-3 zile. Mai exact se vantura varza
cu o teava sau furtun. Dupa patru, cinci saptamani
varza este murata".
Vanzatoarea ne lasa sa gustam. Kilogramul se vinde
cu 25.000 de lei, dar daca se cumpara o cantitate
mai mare, se pot obtine reduceri.
Mihaela
Ozarchevici - Observator
Aproape
de Europa, departe de civilizatie: Un sat uitat de lume,
la poalele Muntilor Codru Moma
Barzesti.
Un satuc parca rupt de lume, situat la capatul judetului,
la poalele Muntilor Codru Moma. Aici traiesc, parca
in trecut, in 92 de case vechi, 180 de suflete.
Mare curaj iti mai trebuie sa te aventurezi pana aici
pe timp de iarna, cand nu exista nici un mijloc de
transport care sa lege satul macar de centrul de comuna
Archis, aflat, si acesta, la 10 kilometri. De ajuns
la oras, ce sa mai zicem...
Numai vara au singurul mijloc de transport, un autobuz,
care ii duce si ii aduce de la Ineu.
Nici nu iti vine sa crezi ca in secolul in care traim
inca mai exista astfel de catune.
Cei mai multi, care au avut curajul sa ramana aici,
sunt trecuti de a doua tinerete.
Batranii isi duc traiul de pe-o zi pe alta din muncile
agricole. Am ajuns si noi (cu greu, ce-i drept) pana
la Barzesti. "Nici salvarea nu vine pana aici!" Dupa mai bine de jumatate de ora de mers
cu masina pe un drum plin de gropi si noroi, am ajuns,
in sfarsit, la intrarea in catun.
Parea nelocuit. Oprim motorul masinii si coboram.
Incaltarile ni se afunda in noroi.
Inainte cu o noapte ninsese si zapada s-a topit. O
liniste de mormant. Nici tipenie de om. Case din lut,
cu garduri vechi, darapanate.
Ajungem in mijlocul satului, unde, in sfarsit, era
ceva animatie. Ne-a sarit in cale o turma de porci
(ne-a cam speriat) pe care un taran o aducea de la
pascut.
Mai incolo, doi oameni in varsta, o femeie si un barbat
aranjau niste lemne, care tocmai le-au fost aduse.
Am
ramas uimiti cand am vazut ca femeia cara busteni
cot la cot cu barbatul.
Vasile si Susana Gag sunt doi batranei simpatici,
sot si sotie, in varsta de 65, respectiv 56 de ani.
Aici s-au nascut si nu au mai parasit locul natal.
Cu toate ca au trecut prin multe greutati, nimic nu
i-a doborat. "Ii o mizerie cumplita... aicea
in mijlocu' satului", intra cu noi in vorba
batranul, aratand cu mana spre un morman de gunoaie
aflate langa valceaua satului. "Aci sa arunca
tate gunoaiele dan sat, pana si cani si gaini moarte.
Asta ne deranjaza foarte tare pantru ca locuim aci
si vara sa face o putoare...", explica batranul. "Avem multe probleme - mai adauga el - dar
ce mai mare ii faptu’ ca iarna nu avem nici un mijloc
de transport cu cari sa ajunjam la oras, nici macar
pana in comuna. Drumu' ii foarte rau si nime nu sa-ncumeta
sa vina cu masana, numa' noi cari locuim aci, ca mai
este cate un tanar care are masana... Ultima oara
am fost la Ineu acum o luna. Da si atunci pantru ca
am avut urgent nevoie da ceva, ca altfel... Cam doua
ori pa an ajung in oras. Oricum, nici nu avem pre
mult bani ca sa ne cumparam ceva..."
Taranul mai este nemultumit si din pricina ca satul
nu are dispensar.
Nici ambulanta nu vine iarna pana aici, daca se imbolnaveste
cineva. Asa ca bolnavii trebuie dusi cativa kilometri
pana "la panta" (cum zic satenii),
de care daca treci, drumul este cat de cat practicabil. "Drumu asta ar trebui facut. Primaru tat zace
ca-l face, de nu mai stiu cand. Si apoi mai vreu sa
va spun ca nici medicu' de familie la cari suntem
inscris nu vine pana aci... Ne descurcam foarte greu.
Mai rau de asa nu sa poate", se plange batranul. Satenii consumau apa de ploaie In urma cu ceva vreme, satul nu avea nici telefonie
fixa. Pentru a da un telefon, oamenii veneau cu bicicleta
pana la Archis la telefonul public.
Cativa dintre locuitorii Barzestiului au televizoare,
dar nu au televiziune prin cablu, desi si-ar dori.
Dar majoritatea nu-si permit sa plateasca serviciile
de introducere a cablului. Insa acestea sunt nimicuri,
daca le punem in balanta cu situatia cu care s-au
confruntat pana nu de mult, cand nu aveau nici macar
apa curenta.
Pana sa aiba robinet in case, localnicii beau apa
colectata de la stresinele caselor. Cand vara era
secetoasa, carau apa cu butoaiele din vale. Calvarul
a laut sfarsit in momentul in care Primaria Archis
a primit finantare de la Banca Mondiala si, cu aceasta
ocazie, le-a rezolvat problema apei curente. Ca in
rest... Dumnezeu cu mila. Tinerii au plecat la oras La capatul satului, dam binete Rodicai Bondrea
(47 ani).
Nemultumirea femeii se referea la o cerere pe care
a depus-o pentru introducerea unui post telefonic,
dar la care nu a primit nici un raspuns. "Io traiesc din agricultura - spune femeia
- nu am nici pensie, nici nimic, pantru ca nu am muncit
niciodata la stat... Ce sa fac? Ni greu, da trebe
sa traim si noi cumva...", adauga, resemnata,
femeia.
Cat despre tineri, foarte putini au mai ramas la Barzesti.
S-au indepartat de satul natal si au cautat orasul
care, fara indoiala, le ofera o alta perspectiva.
Fara copii si tineri, Barzestiul pare un sat lipsit
de dinamism, un sat care traieste intr-o atmosfera
deprimanta. Un drum practicabil - peste cativa ani buni Nicolae Valea - primarul comunei Archis, de care
apartine satul Barzesti - ne spune ca, pana acum,
in privinta drumului care leaga cele doua localitati
nu s-au putut face prea multe, cu toate ca modernizarea
acestuia este cuprinsa in programul Sapard, iar documentatia
s-a depus in anul 2002 la Regionala Timisoara. "Proiectul a fost intocmit si speram ca pana
in anul 2006 va fi si finantat. Nu am putut sa facem
nimic pana acum pentru ca nu am avut atatia bani",
adauga primarul Archisului.
Se pare ca localnicii Barzestiului vor mai ramane
inca multa vreme in alta epoca, fiind privati, fara
vina lor, de un minimum de confort, pentru a duce
un trai cat de cat decent...
Nadia Bodran
- Adevarul
Moarte
suspecta la Variasu Mic!
Un
barbat a fost gasit mort intr-un canal in localitatea
Variasul
Mic, dupa ce disparuse, fara urma de acasa.
Familia l-a cautat doua zile, pana a dat de el, cazut
in canal.
Politistii le-au cerut rudelor sa ridice cadavrul,
deoarece, in opinia lor nu exista suspiciunea unei
morti violente.
Familia este, insa este de alta parere si cere
sa se faca dreptate!
Rudele barbatului sunt convinse ca acesta a fost omorat
si il acuza pe medicul legist ca nu s-a deplasat la
fata locului.
Primarul din localitate si ajutorul de sef de post
spun ca au indemnat familia sa duca acasa cadavrul,
insa numai dupa ce au luat legatura cu medicul legist,
care, la acea ora, era chemat in judet.
Cercetarile continua!
Izabela
Vekas - Televiziunea Arad
Muzica
si conduita
Promotori
ai muzicii americane la Arad, dupa Dan Mizrahy, au
fost in anii 80 Doru Serban, Dorin Frandes, dar nu
s-a lasat mai prejos nici Cristian G. Neagu.
Mai recent, Valentin Radu, stabilit in SUA, ne-a oferit
muzica americana in concerte anuale intre anii 2000
– 2002, lasandu-ne si programe de sala consistente
si edificatoare.
Saptamana trecuta, Cristian George Neagu, ne-a amintit
unele lucrari cantate deja in sala Filarmonicii aradene,
totodata intregind tabloul muzicii de peste ocean
cu lucrari inedite pentru noi.
In "Rapsodia albastra" de George Gershwin,
pianistul Sorin Dogariu s-a intrecut pe sine intr-o
interpretare plina de viata a acestei capodopere,
unice in felul ei, avandu-i alaturi pe colegii din
orchestra lui Cristian G. Neagu, care au dat culoare prin
solo-uri inspirate si momente de tutti expresive incitante,
alteori delicate.
Din creatia lui Duke Ellington – compozitor,
dirijor, pianist, care a introdus jazz-ul in salile
de concert si serviciile religioase – orchestra
ne-a oferit celebrul slagar american "Satin Doll",
reliefand pregnanta ritmicitate a lucrarii ce poarta
pecetea stilului elligtonian, stil predominat in aceasta
lucrare de ceea ce numin "Swing", subliniat
cu aplomb de suflatorii de alama carora li s-au raliat
saxofonul si clarinetul.
Din creatia lui Henry Mancini – autor de muzica
pentru film si televiziune, cu 18 nominalizari, concretizate
prin patru trofee "Oskar"- Cr.G.Neagu
a ales din nou "The Pink Panther", spre
satisfactia celor ce au umplut sala Filarmonicii.
Din creatia lui Andrew Lloyd Weber, auditorii au facut
cunostinta cu piesa "Cats" (in aranjamentul
lui Bob Lowden) in care au fost captati de zvacnetul
jazzistic, inclusiv cu pocnituri din degete in contratimp,
dar si de momentele lirice si calme, pentru ca "The
Phantom of the Opera" (in aranjamentul lui Calvin
Custer) sa li se para cunoscuta din concerte anterioare.
Daca "A Chorus Line" de Marvin Hamlisch
(aranjament R.W.Lowden) ne-a mentinut in atmosfera
muzicii transoceanice, Calvin Custer si-a pus pecetea
pe insulita de muzica europeana in aranjamentul sau
din "The best of the Beatles" de John Lennon
si Paul McCartney.
Spre satisfactia deplina a publicului, inchierea s-a
facut cu prelucrarea lui Bruce Chase, "Broadway
Tonight" din muzica unor : J. Styne, H. Schmidt,
R. Rogers, A. Schwartz.
Interesanta ni se pare reactia publicului la diferitele
genuri de muzica. Asa zisa muzica clasica impune o
anumita sobrietate, chiar in jubilare, pe cand altele,
la o lejeritate dusa pana la lipsa de control.
Cel mai elocvent exemplu a fost atitudinea unei tinere,
tare dulcica de altfel, ce isi impartasea impresiile
unei colege (probabil si niscaiva amintiri din copilarie),
cu multa buna dispozitie, de la inceputul pana la
sfarsitul concertului. Din pacate nu a fost singura!
Concluzia noastra este ca daca omul face muzica, la
randul ei, muzica face pe om.