Luni, 9 august 2004

Stirile TVA aici

• Ce inseamna valoare? Sa stii sa faci bine ceea ce trebuie facut

Interviu cu dl. Gh. Seculici, presedintele Consiliului Judetean Arad Doua directii: infrastructura si organizarea in teritoriu - D-le presedinte, Aradul trebuie pregatit pentru integrarea in Uniunea Europeana. Sunteti presedinte al Consiliului Judetean. Care ar trebui sa fie, in opinia dvs., directiile principale de dezvoltare a judetului in urmatorii ani? - Doua ar fi directiile importante inspre care ne vom canaliza eforturile in urmatorii doi ani: infrastructura si organizarea in teritoriu in privinta integrarii europene. Infrastructura cuprinde reteaua de drumuri, canalizarea, reteaua de gaz metan si introducerea apei potabile. Acestea ar fi prioritatile si ele au fost cuprinse in tot felul de proiecte la nivelul judetului. O parte au fost realizate, dar au ramas in urma drumurile judetene care nu corespund necesitatilor si standardelor europene.  Referitor la organizare, este necesar ca administratia locala din judet sa fie pregatita sa faca fata integrarii. Mai exact, oamenii trebuie pregatiti in privinta legislatiei, dar si a sistemului de organizare care va trebui sa fie compatibil cu cel din UE. - Cum si cu ce bani se vor realiza cele doua directii de dezvoltare amintite mai sus? - Dorintele si cerintele sunt mari, iar fondurile, dupa cum se stie, sunt foarte limitate. Fondurile pot fi accesate din mai multe directii, incepand de la fondurile care provin de la Comunitatea Europeana si din alte surse externe, dar si din fondurile interne, fonduri obtinute pe plan local din bugete proprii, spre care va trebui sa ne orientam cat mai mult. Spun asta, pentru ca la nivelul judetului Arad avem experienta unor localitati care, avand surse putine la nivel local, apelau la surse obtinute de la Consiliul Judetean.  La ora asta, o parte din aceste localitati s-au orientat spre resurse obtinute prin dezvoltarea la nivel local si, printr-un bun management administrativ, au obtinut, prin taxe si impozite provenite din acea dezvoltare, sume importante care au dus, la randul lor, la dezvoltarea in continuare a localitatii. Ma gandesc la Curtici, Pecica, Chisineu-Cris si, mai nou, Ineul. Alianta D. A. va castiga alegerile - In eventualitatea ca Alianta D. A. nu va castiga alegerile, Aradul va primi iarasi putini bani de la bugetul de stat. Cum o sa va descurcati? - In primul rand vreau sa spun ca Alianta D. A. va castiga alegerile in toamna. Teoretic, putem admite si varianta ca nu va castiga alegerile, dar, va repet, Alianta D. A. va castiga.  Daca nu va castiga, sigur ca sansele de a crea dezvoltarea judetului vor fi mai mici. Dar, indiferent de ce se va intampla la toamna, am gandit un program de dezvoltare care sa acceseze fonduri din programele initiate de Comunitatea Europeana si, asa cum v-am spus, din resurse interne. Mai multa autonomie pentru judete - Aradul sta cam prost cu accesarea fondurilor de la Comunitatea Europeana. - Asa este. Exista proiecte, cum ar fi cel privind o statie de epurare si canalizare a apei la Lipova, statia de epurare Nadlac, Aeroportul, centrul de incubare a afacerilor de la Pecica. Dar si aceste proiecte nu au putut beneficia de fonduri, intrucat la nivelul programului Sapard pentru Romania au fost alocate doar 153,2 milioane de euro, ceea ce este o suma mica la nivelul Romaniei.  Aceste proiecte, depuse cam tarziu, au fost aprobate, dar fara finantare in acest moment. La nivelul Uniunii Consiliilor Nationale Judetene, unde e discutata problema descentralizarii la nivelul judetelor, se preconizeaza sa avem mai multa autonomie, inclusiv in planul finantarii unor programe si strategii pe care le gandim pentru judet.  Se va descentraliza tot ce se poate descentraliza. Va dau exemplu cu spitalele. Acestea vor putea fi preluate de oameni care au bani si pot sa faca o buna afacere cu spitalele. Casa Nationala de Asigurari are bani de unde sa plateasca, serviciile vor fi mai bune si va fi mai multa ordine si interes. Aceasta problema a descentralizarii a fost discutata la intalnirea din 29 iulie cu primul ministru, care a spus ca exista in programul de guvernare aceasta descentralizare. - In legatura cu accesarea fondurilor SAPARD s-a spus ca multe localitati nu au putut intocmi proiecte pentru ca n-au avut Planul Urbanistic General (PUG). Iar PUG-ul trebuia facut de Proiect S. A., unde dv. ati fost director. De ce nu s-a facut PUG-ul pentru toate localitatile? - Unu, Proiect S. A. nu trebuia sa faca toate PUG-urile. Sunt si alte firme care trebuie sa faca PUG-uri. Doi, exista foarte putini specialisti la nivelul judetului Arad care pot sa faca o asemenea lucrare. Trei, ni s-a platit doar o parte din banii pentru intocmirea acestor lucrari. - Si totusi, cand se vor finaliza aceste PUG-uri? - Sunt convins ca, cel putin in ceea ce priveste Proiect S. A., toate planurile vor fi realizate pana la sfarsitul acestui an. Numai ca, va rog sa mentionati, eu nu mai raspund in acest moment de firma Proiect. S. A. - Colaborarea dintre Primarie si Consiliul Judetean e importanta. In ce masura aceasta colaborare este afectata de relatia de rudenie dintre dvs. si primarul Gh. Falca? - Obsedanta intrebare a ziaristilor care porneste de la o premisa falsa si anume ca gradul de rudenie dintre noi trebuie sa duca neaparat la ceva rau. De ce nu ar duce, intreb eu, la ceva bun? Cand am inceput sa fac politica, m-am gandit ca, la un moment dat, voi avea o functie importanta. Gh. Falca a declarat tot timpul ca vrea sa faca o cariera politica. Strategia partidului, dar si conjunctura politica au dus la obtinerea unor functii importante atat de catre mine, cat si de catre Gh. Falca. De ce este obligatoriu, asa cum insinueaza o anumita parte a presei, ca noi doi, avand aceste functii sa ne punem mintea in a face lucruri rele, condamnabile? De ce nu se gandeste altfel si anume ca, avind o relatie mai stransa, vom putea colabora mai eficient si vom putea realiza lucruri bune? Acest mod negativist de a gandi nu ma mira, stiti si dvs. de unde a pornit, dar noi o sa ne vedem de treaba si va propun sa discutam despre realizari sau nerealizari la sfarsitul mandatului. Si tot atunci se va vedea si daca gradul de rudenie dintre mine si Gh. Falca a adus prejudicii cetatenilor Aradului. In privinta colaborarii, va asigur ca e una benefica. Veti vedea ca am o colaborare buna si cu Prefectura si cu toate institutiile.Valoarea inseamna rezultatele - PD sufera la capitolul oameni cu imagine. In afara dvs., a primarului Gh. Falca si a lui A. Nitu, partidul nu prea mai are pe cine sa scoata la interval. Si ma refer la candidatii pentru Parlamentul Romaniei. Au acestia valoarea pentru a ne reprezenta in cel mai inalt forum legislativ al tarii? - Din punctul nostru de vedere, sunt cei mai valorosi oameni pe care ii puteam trimite acolo. Sa-l iau ca exemplu pe Nicu Iotcu. Acesta a administrat toata perioada de dinainte si din timpul campaniei electorale. Este cel care a raspuns de problemele organizatorice in teritoriu in ultimii patru ani. Si rezultatele s-au vazut. Va spun ca tara nu are nevoie de filosofi, cat de oameni intreprinzatori, de oameni energici, de actiune, buni organizatori, dar mai ales cu vointa de a face. Acestia sunt oamenii pe care noi ne-am bazat si ne bazam in continuare. Si zic ca nu am gresit. Aceasta este, de fapt, politica promovata de Traian Basescu si Partidul Democrat. Am incercat sa inlaturam rutina si inertia si am pus la lucru oameni dinamici, tineri, energici si ambitiosi. - Una e judetul si altceva e Parlamentul. - Aradul, cu rare exceptii, a dus lipsa de oameni care sa se implice pentru binele locuitorilor judetului. Cum am mai spus si inainte, noi promovam in partid oameni care sa aiba energia, dar si vointa de a se implica pentru a rezolva problemele oamenilor. Stiu ca Bucurestiul nu-i Aradul, stiu ca la Bucuresti trebuie sa ai multe calitati pentru a-i convinge pe cei care pot sa ajute judetul, pe cei care au puterea. Eu sper ca vom castiga alegerile si, in acest fel, ne va fi mult mai usor sa facem lobby pentru Arad. Vom apela la oamenii nostri, nu la adversarii politici. Am incredre in oamenii pe care-i trimitem in Parlament. La urma urmei, valoare inseamna sa stii sa faci bine ceea ce trebuie pentru a-i reprezenta corespunzator pe cei care te-au investit cu incredere.Lupta impotriva rutinei si inertiei - Cu cine veti munci la Consiliul Judetean si cum v-ati organizat munca in cadrul CJA? - Voi aduce si aici oameni tineri, energici, care n-au ajuns la rutina si inertie. Pentru organizarea muncii e nevoie de delegarea competentelor, iar acest lucru nu se poate realiza decat cu profesionisti. Asadar, voi incerca sa promovez profesionalismul prin noua organigrama pe care am propus-o C. J. Voi avea un anumit numar de consilieri pe diverse probleme. - Revenind la candidatii pentru Parlament. Cum ii veti promova pentru a putea castiga increderea electoratului? - Candidatii vor tine legatura in permanenta, prin stategia pe care am adoptat-o, cu electoratul. Este singura lor sansa de a obtine voturile. In campania pentru alegerile locale, am demonstrat ca stim sa ne apropiem de oameni, stim sa dialogam cu oamenii, stim sa-i ascultam si sa le castigam increderea. Acelasi lucru il vom face si in vederea alegerilor din toamna. Mai mult, ii vom mobiliza pe alesii nostri de la locale, care alesi va trebui sa demonstreze prin ceea ce fac ca nu au primit voturile degeaba. Nu e cazul sa prezint eu acum strategia pentru alegerile din toamna, dar va asigur ca aceasta strategie exista si ea va da rezultate.Avem programele si oamenii cu care sa convingem - Mereu s-a spus ca l-ati lasat pe Gh. Falca sa conduca partidul, iar dv. ati stat in penumbra. De ce ati procedat astfel si cum veti proceda in continuare? - Va raspund ca aceasta atitudine a facut parte din strategia partidului si, dupa cum s-a demonstrat, a fost o strategie castigatoare. Presa a scris ce a vrut ea, iar noi ne-am vazut de treaba. Avantaj - noi. In continuare vom adopta o strategie care sa promoveze atat imaginea partidului, cat si pe cea a oamenilor pe care vrem sa-i promovam. Rolul presedintelui intr-un partid este de a coordona si de a media. In interiorul partidului, dar si de a media cu alte partide. In organizatia aradeana a PD, eu am avut un anumit rol, iar dl. Falca a avut un alt rol. Eu zic ca fiecare ne-am jucat destul de bine rolurile. In concluzie, orice promovare a ima-ginii oamenilor nostri se face in functie de scopuri, mijoace, tactica si strategie. - Numai ca, de aci inainte, ar cam trebui sa vorbiti nu de Partidul Democrat, ci de Alianta D. A. Care alianta nu se prea vede. Ce veti face, asadar, in continuare? - Vom incerca sa adoptam aceeasi tactica si la nivelul Aliantei. Vom discuta cu aliatii nostri, vom pune de acord ideile si opiniile lor cu ale noastre, vom adopta o tactica si strategie comune. Fiecare va veni cu experienta proprie. Intr-adevar, de aci inainte lumea va trebui sa vorbeasca de Alianta D. A. si mai putin de PD sau PNL. Pentru ca, practic, Alianta D. A. este alternativa la guvernare, asadar Alianta trebuie sa convinga electoratul. Si eu zic ca avem programele, mijloacele si oamenii cu care sa-i convingem pe aradeni sa ne acorde increderea si, in consecinta, sa ne voteze. Ioan Iercan - Adevarul

• Aradenii vor ajunge la Strand tot peste podul de pontoane

Proiectul "Pasarela peste Mures" a intrat la apa Noua administratie a anuntat, prin vocea viceprimarului Tiberiu Dekany, ca acest proiect nu are nici cea mai mica sansa de a vedea lumina zilei. Acesta nu a dorit sa spuna daca proiectul este bun sau prost, dar a declarat ca banii necesari pentru inceperea constructiei nu sunt disponibili in visteria Gospodaririi Comunale, iar primaria nu are 40 de miliarde de lei pentru a plati constructorul. "Actuala administratie nu este de acord cu efectuarea unor lucrari care nu sunt autorizate de catre Consiliul local. Societatea nu a cerut avizul primariei, a sarit peste o serie de pasi care ar fi trebuit intocmiti, iar rezultatul este ca noi nu vom aloca fonduri pentru a sustine constructia pasarelei. La Gospodarirea Comunala nu sunt bani, ba mai mult, societatea a girat mai multe credite cu toate bunurile", a declarat Tiberiu Dekany. Din partea Gospodaririi Comunale nu am putut primi nici un raspuns, directorul interimar, Petru Mihaies, al carui mandat va expira saptamana viitoare, fiind plecat in concediu. Ramane de vazut care va fi pozitia Marianei Junjan, noul director, vizavi de acest proiect. Mihaela Iancu - Observator

• Intr-un deceniu, TEBA Industries a investit 50 milioane de euro  - Firma vrea sa mai angajeze 1000 de oameni

Una dintre privatizarile de succes din economia aradeana este si TEBA.  Care este"secretul" acestei reusite, in comparatie cu unele esecuri economice postdecembriste? Nimic nou sub soare: seriozitate, consecventa, investitii.  Actionarul olandez, care activeaza deja de un deceniu in Romania a adoptat o strategie de crestere graduala. Rezultatele nu au venit cat ai bate din palme, dar nici nu au fost sincope in dinamica afacerii. O crestere continua care a facut astazi din TEBA Industries una dintre cele mai solide companii din mediul economic romanesc "In cei zece ani s-au investit peste 50 de milioane de euro in utilaje si amenajarea spatiilor. La aceasta ora dispunem de tehnolgie de varf, iar investitiile nu se vor opri aici", puncteaza Monica Tomos, director general la TEBA Industries. Si cresterea numarului de salariati a fost spectaculoasa. De la 100 de angajati, astazi TEBA Industries numara 5.000 de salariati la cele trei fabrici de la : Arad , Brad si Iasi.  Sediul central al companiei se afla in municipiul nostru, aici lucrand peste 2000 de oameni. Toate aceste eforturi financiare si umane au adus si rezultatele asteptate.  Contractele incheiate cu firme de prestigiu din Europa sunt o dovada in acest sens, iar comenzile pe termen lung vor impune dublarea capacitatii de productie. "Forta noastra sta in faptul ca realizam o productie integrata incepand de la proiectarea modelelor, fabricarea tesaturilor, croit, brodat si producerea confectiilor si tricotajelor. Nu depindem de altii, singurul lucru pe care nu il facem noi fiind atele", adauga directoarea Tomos. Implicare sociala Toate aceste performante nu ar fi fost posibile fara implicarea totala a angajatilor. Iar aceasta dedicare pentru companie se realizeaza printr-un dialog permanent cu salariatii. De altfel, compania are acreditarea SA 8000, care se refera la responsabilitatea sociala.  Aceasta grija fata de salariati, nu este doar o diploma atarnata pe perete, ci o realitate. Administratia firmei nu are un program de audienta cu salariatii, tocmai pentru ca dialogul este continuu. Iar oamenii pe langa problemele lor, mai vin si cu idei de imbunatatire a activitatii.  "In plus daca un angajat simte ca un loc de munca nu i se potriveste, noi incercam sa-i gasim un loc in care sa fie multumit si unde poate da randament maxim", aduga Monica Tomos.  Sigur ca scopul oricarei companii este profitul.  Nici TEBA nu face exceptie de la aceasta regula. Insa respectarea drepturilor angajatilor este o prioritate la fel de importanta. Salariul mediu net la TEBA este de 4.500.000 de lei, la care se aduga si tichetele de masa,transportul gratuit, iar orele suplimentare se platesc potrivit legii.  De aceea, majoritatea angajatilor primeste in mana mai multi bani decat salariul negociat.  Un lucru aparent secundar, dar care devine esential la nevoie este si faptul ca TEBA achita la zi toate contributiile pentru: somaj, sanatate, pensie.  De aceea omul este sigur de vechimea pe care o face in munca si nu are parte de surprize neplacute in alte situatii.  De curand firma a inaugurat si un centru medical cu dotari de ultima ora, cu servicii pentru salariati dar si pentru orice cetatean.  La angajare anlizele medicale sunt suportate de catre firma. Tot la capitolul implicare sociala trebuie sa amintim si cele 80 de camere care au fost renovate pe cheltuiala TEBA si in care stau unii angajati cu probleme locative. Ei nu platesc nici o chirie, ci doar cheltuielile cu utilitatile. Perspective Satisfacerea cerintelor clientilor este politica de zi cu zi. Dublarea capacitatii de productie va impune si angajarea a inca 1.000 de oameni in urmatoarele 6 luni.  Daca pana acum toata productia lua exclusiv calea exportului, TEBA Industries se va orienta si catre piata interna.  Primul pas va fi deschiderea, in luna septembrie, la Arad a unui magazin de imbracaminte pentru copii de la 0 la 14 ani. G. Constantinescu - Adevarul

• Apa pentru toti

Mai multe comune aradene au mari probleme cu alimentarea cu apa iar in cateva dintre ele apa potabila lipseste cu desavarsire.  Este cazul localitatii Secas apartinand de comuna Brazi.  Dupa licitatia de executie  care a avut loc in sat s-a constatat ca pentru introducerea apei potabile in Secas sunt necesare peste 7 miliarde de lei. Consiliul Judetean Arad a acordat satului Secas in sedinta de astazi 1 miliard de lei.  Alte 600 de milioane a primit Santana pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apa Izabela Vekas - Televiziunea Arad

• Felnac - o comuna cu probleme

Apa cu portia, curent intermitent si "controlori" de noapte Ruperea Zadareniului de comuna n-a constituit o problema pentru administratia din Felnac, iar alegerea fostului viceprimar -Nicu Salajean - in functia le edil-sef a intarit acest lucru.  Dar, la doua luni de a alegerile locale, Felnacul are probleme. Acestea nu tin neaparat de activitatea primariei, dar administratia are un cuvant greu de spus, nai ales in privinta alimentarii cu apa. "Avem apa doar cateva ore pe zi", ne-a declarat un localnic, motivul fiind ca statia de alimentare cu apa a functionat in week-end doar cu un motor, celelalte defectandu-se. "Il mai «odihnesc», pentru ca daca se arde nu mai avem apa deloc", este explicatia pentru "portiile" de cate o ora-doua in care apa abia curge la robinet. Aceiasi localnici spun ca problemele au inceput dupa ce sistemul de alimentare cu apa a intrat in "gestiunea" Primariei, fiind preluat de la societatea Aqua Vest. Intreruperile de curent, scurte dar dese, reprezinta o alta bataie de cap pentru felnecani, care-si vad periclitate aparatele electrocasnice.  Pe unii dintre ei nu-i incanta ideea ca vor primi despagubiri de la compania de distribuire a energiei electrice.  "In primul rand, trebuie sa dovedesc ca mi s-a defectat aparatul din cauza curentului. Apoi, daca mi se strica mezelurile si carnea in congelator, cine ma despagubeste?", a venit o alta replica. In fine, de parca n-ar avea destule necazuri, multi dintre felnecani au fost calcati de hoti. La fiecare doua sau trei nopti, cate o casa este "bantuita". Preotul s-a trezit cu frigiderul gol, dupa ce hotii s-au usurat in garaj, iar unui vecin aflat la cateva case mai departe vizitatorii nocturni i-au scos masina din curte dar n-au mai apucat sa o duca decat pana in mijlocul drumului. Problemele felnecanilor nu sunt nerezolvabile, dar sunt neplacute. Iar principalul ajutor il asteapta de la Primarie... Teofil Gradinaru - Agenda zilei

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.