Cursa
electorala umar la umar. - PSD si PD lupta pentru suprematie
in municipiu si judet
In
cursul zilei de ieri, la orele amiezii s-a finalizat
numaratoarea pentru Consiliul Local Municipal, Primaria
Aradului si unele primarii din judet.
La sediile partidelor era mare agitatie, unii dintre
lideri fiind deosebit de incantati, iar altii traind
momente de dezamagire.
La primaria Aradului au intrat in finala candidatul
PSD, Dorel Popa, si candidatul PD, Gheorghe Falca.
Dorel Popa a adunat 20.467 de voturi (28,9 %), Gheorghe
Falca 14.535 (20,5%).
Pe locul trei s-a clasat liberalul Gavril Popescu,
cu 10.522 de voturi (14,9%) si taranistul Ovidiu Marian
cu 9.733 (13,7%).
Evident ca in tabara liberala si cea taranista a fost
o atmosfera "de inmormantare".
Daca Ovidiu Marian s-a aflat la sediul PNTCD pana
dimineata devreme, cand rezultatele au fost cat de
cat clare, nu acelasi lucru se poate spune despre
Gavril Popescu.
Rezultatele partiale care au venit de la sectiile
de votare l-au dezamagit rapid, acesta preferand sa-si
inece amaraciunea de unul singur, parasind sediul
PNL.
Echipele de campanie ale PSD si PD au inceput sa pregateasca
strategia pentru turul doi. Fruntasii de la municipiu La Consiliul Local Municipal pesedistii sunt fruntasi,
cu 14.119 voturi, adica sase consilieri. Liberalii
au cucerit pozitia a doua, cu 11.847 de voturi, obtinand
cinci consilieri.
Democratii au 11.670 de voturi, patru consilieri si
unul la redistribuire.
Maghiarii, cu cele 6.559 de voturi, se afla pe locul
patru, cu doi consilieri si unul la redistribuire.
Peremistii vor avea doi consilieri municipali, fiind
votati de 5.383 de aradeni.
Si taranistii vor face parte din noul Consiliu Municipal,
avand 4409 voturi, adica un consilier municipal si
unul la redistribuire. Cine sunt viitorii consilieri? Viitorul Consiliu Municipal, care va fi format
din 23 de membri, i-ar putea avea in componenta pe
urmatorii reprezentanti ai partidelor politice, in
ordinea in care acestia se afla pe listele electorale
si in functie de numarul de locuri obtinute:
PSD: Dorel Popa, Rodica Borza, Coloman Edeleni, Emanoil
Voicu, Alexandra Braica, Gheorghe Curta.
PD: Gheorghe Falca, Adrian Nitu, Cristian Moisescu,
Gheorghe Hutiu, Florin Manta.
PNL: Gavril Popescu, Valentin Neamt, Tiberiu Dekany,
Liviu Bobar, Corneliu Padureanu
PRM: Gheorghe Neamtiu, Ioan Dolha
UDMR: Kiraly Andras, Levente Bognar, Levente Horvath
PNTCD: Ovidiu Marian, Ionel Costin.
Mai mult ca sigur, dintre acestia vor fi candidati
care se vor retrage daca vor obtine sau isi vor mentine
alte functii. Victorie din primul tur Primariile din judet au fost si ele tinta unor
lupte deosebite, care au implicat orgolii si eforturi
mari pentru obtinerea victoriei.
Un numar destul de mic au fost castigate din primul
tur de candidati apartinand unor partide diferite.
Partidul Umanist din Romania: Cermei
Partidul Democrat: Pecica, Dieci, Birchis, Zarand.
Partidul Social Democrat: Pancota
Partidul Romania Mare: nu a castigat nici o primarie
din primul tur
Partidul National Liberal: Tarnova, Socodor, Ghioroc.
Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania: Dorobanti,
Misca, Pereg.
Sase orase asteapta primarul in turul doi
Chisineu Cris: Gheorghe Burdan (PSD) vs. Ioan Matula
(PD)
Ineu: Ioan Nicodim (PD) vs. Nicolae Mehelean (PSD)
Santana: Viorel Enache (PD) vs.Ioan Drida (FDR)
Lipova: Petre Toma (PSD) vs. Popina Viorel (PUR)
Sebis: Gheorghe Feies (PRM) vs. Marius Lambing (PSD)
Curtici: Gheorghe Aanitei (PSD) vs. Gheorghe Miloaca
(PNL)
Nadlac: Vasile Ciceag (PD) vs. Palis Gheorghe (PSD)
La consiliile locale la numarul de mandate conduc
pesedistii cu 140 de mandate, urmati indeaproape de
democrati 131, liberalii 98, umanistii 58, maghiarii
56, dar rezultatele sunt provizorii.
Lupta echilibrata la Consiliul Judetean
La Consiliul Judetean, la prima centralizare a voturilor,
din 87 de sectii, din totalul celor 401, PSD si PD
luptau cot la cot pentru suprematia in judet. PSD
avea 22,7 %, PD 19,2%, iar liberalii erau cotati la
14 %. Peremistii erau creditati cu 10 %, iar umanistii
cu 7,2%.
La ora 17 situatia s-a intors in favoarea democratilor.
PD avea in judet 20,6%, PSD a scazut la 18%, PNL-16,3%,
PRM-9,4, UDMR-8,6%, PUR-7. Procentele au rezultat
din 190 de sectii de votare, adica 47%.
Bogdana
Popescu & Mihaela Iancu - Observator
PREFECTURA
JUDEŢULUI ARAD - COMUNICAT DE PRESA
07.06.2004
Prefectura
Judetului Arad organizeaza joi, 10 iunie 2004,
la ora 15.00, prezentarea proiectului Young Professionals
Scheme (YPS), in traducere
Proiectul Tinerilor Profesionisti. Actiunea se va
desfasura in sala 33 a Palatului Administrativ.
Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice
(UCARP) gestioneaza acest proiect impreuna cu o echipa
de experti din UE.
YPS este o initiativa importanta, finantata de Uniunea
Europeana in vederea accelerarii ritmului de modernizare
a administratiei publice din
Romania, sprijinindu-se pregatirea in vederea aderarii
la UE prin contributia la dezvoltarea capacitatii
administratiei publice la nivel
central si local. Proiectul pregateste nucleul unei
noi generatii de manageri din administratia publica,
neutri din punct de vedere politic si formati profesional
in spiritul valorilor si principiilor moderne ale
Uniunii Europene in domeniul managementului sectorului
public. El a demarat anul
trecut, in prezent organizatorii aflandu-se in procesul
de inscriere a candidatilor pentru ciclul 2.
Proiectul Tinerilor profesionisti urmareste sa-si
atinga obiectivele prin crearea unui nou corp de cadre
profesioniste in domeniul
administratiei publice. Acesti tineri profesionisti
sunt formati prin doua programe distincte, incluzand
fiecare instruire in Romania si in state din Uniunea
Europeana: "BURSIERI" si "STAGIARI".
Prezentarile obiectivelor proiectului sunt adresate
unui grup tinta alcatuit din salariati ai institutiilor
publice, absolventi ai invatamantului superior precum
si publicului larg, care intrunesc urmatoarele conditii,
in functie de optiune:
BURSIERI
• Sa fie cetateni romani
• Sa aiba domiciliul stabil in Romania
• Sa nu aiba mai mult de 30 ani la 1 octombrie 2004
• Sa fie absolventi de studii superioare
• Sa fie fluenti in una din limbile de circulatie
europeana
• Sa se oblige sa lucreze ca functionari publici pe
o durata de
cinci ani in cadrul administratiei publice din Romania
STAGIARI
• Sa fie cetateni romani
• Sa aiba domiciliul stabil in Romania
• Sa nu aiba mai mult de 33 ani la 1 octombrie 2004
• Sa lucreze in cadrul administratiei publice in momentul
inscrierii
• Sa aiba experienta in cadrul administratiei publice
de cel putin 12 luni, dar nu mai mult de 7 ani (cumulata
eventual in mai multe perioade de munca)
• Sa fie fluenti in una din limbile de circulatie
europeana
• Sa fie licentiati
Sa se oblige sa lucreze ca functionari publici pe
o durata de cinci ani in cadrul administratiei publice
din Romania
1. BURSIERII sunt tineri cu studii superioare care
urmeaza mai intai maximum 12 luni de studii postuniversitare
la universitati, scoli de administratie publica si
alte centre de renume din Europa. Ei vor urma apoi
un program de 10 luni de instruire si experienta practica
in cadrul Institutului National de Administratie,
care ii pregateste pentru a lucra in domeniul administratiei
publice din Romania.
2. STAGIARII sunt tineri cu experienta in domeniul
administratiei publice din Romania. Ei urmeaza intai
un program de instruire de 9-10
luni in cadrul Institutului National de Administratie
incluzand si o perioada de practica in administratia
publica din Romania. Apoi, o parte dintre ei vor fi
selectati pe baza rezultatelor obtinute, pentru a
efectua o practica de aproximativ 3 luni in cadrul
administratiei publice dintr-un stat membru al UE,
inainte de a-si relua activitatea in cadrul administratiei
publice din Romania.
Nu pot candida la nici unul din cele doua programe
persoanele care lucreaza in urmatoarele organizatii:
• Proiecte Phare finantate de UE din subordinea Ministrului
de Stat pentru Administratie si Interne
• Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei
Publice (UCRAP)
• Ambasadele statelor membre ale UE din Romania, inclusiv
Delegatia Comisiei Europene din Romania
• Contractorul si sub-contractorii care implementeaza
proiectul: The British Council, Ecole Nationale d’Administration
(ENA, Franta), Instituto Nacional de Administracion
Publica (INAP, Spania), The European Institute of
Public Administration (EIPA, Olanda), Deutscher Akademischer
Austausch Dienst (DAAD, Germania) si oricare alta
organizatie subcontractata, detinuta sau controlata
de aceste organizatii.
Mai multe detalii se regasesc pe pagina web a programului:
www.yps.ro.
Purtator
de cuvant - Calin Albu
Munca
la negru, un fenomen extrem de nociv
Munca
fara forme legate, cunoscuta de populatie sub denumirea
de munca la negru, reprezinta o caracteristica a perioadei
de tranzitie si a devenit, prin consecintele sale
sociale si economice, un fenomen extrem de nociv.
Din pacate, munca la negru prinde totmai mult teren in anotimpul calduros al anului Cum se manifesta munca la negru Munca fara forme legale are repercusiuni atat
asupra lucratorului, cat si asupra angajatorului.
Persoana care presteaza munca fara forme legale este
lipsita de protectie sociala deoarece angajatorul
se sustrage de la plata impozitelor si a contributiilor
sociale.
In cazul unei internari in spital asa-zisul angajat
nu beneficiaza de nimic, plata zilelor petrecute in
spital sau medicamentatia trebuind sa fie suportate
de el.
De asemenea, angajatorul este lipsit de posibilitatea
legala de a-l responsabiliza pe lucrator pentru eventualele
pagube produse de acesta.
Munca fara forme legale se manifesta sub mai multe
aspecte.
In primul rand, are loc o intelegere intre angajator
si angajat in urma careia, angajatul presteaza munca
in lipsa unui contract individual de munca, lipsindu-l
de drepturile si obligatiile ce decurg din acesta.
In consecinta, angajatorul se sustrage de la obligatia
de a inregistra contractele individuale de munca incheiate
cu angajajii, la inspectoratele teritoriale de munca.
Un viitor angajat isi poate da seama daca presteaza
lucru la negru daca nu ii sunt intocmite formele legale
de angajare pentru perioada de proba. Asa-zisii angajatori
se folosesc in mod ilegal de forta de munca ziliera
sau sezoniera. In constructiifenomenul iaamploare Spre exemplu, in primele 3 luni ale anului 2004,
fenomenul munca la negru, a fost cel mai des intalnit
la firmele de constructie.
O situate pe primele trei luni ale anului, pusa la
dispozitie de Inspectoratul Teritorial de Munca Arad,
arata ca 5,33% din totalul angajatorilor controlati
reprezinta angajatorii care folosesc forta de munca
fara a intocmi forme legale de angajare; 0,55% din
numarul total de salariati ai angajatorilor controlati
reprezinta persoane care lucreaza fara a avea incheiate
contracte individuale de munca, iar 0,57% din numarul
femeilor salariate la angajatorii controlati lucreaza
fara forme legale de angajare. "Valoarea amenzilor aplicate angajatorilor
care foloseau forta de munca fara forme legale a reprezentat
82,01% din totalul amenzilor aplicate ca urmare a
incalcarii de catre angajatori a prevederilor Legii
nr. 130/1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rezultatele controalelor efectuate in anul 2003 si
in trimestrul I 2004 de catre inspectoratele teritoriale
de munca, au scos in evidenta faptul ca unul din domeniile
in care predomina nerespectarea reglementarilor legale
referitoare la securitatea si sanatatea
in munca este cel al constructiilor" - a
declarat Florina Ghile, purtatorul de cuvant al Inspectoratului
Teritorial de Munca Arad.
Aceste constatari realizate la finele lunii trecute
in cadrul unei campanii organizate la nivel national
au condus la necesitatea organizarii unei noi campanii
care sa vizeze si verificarea indeplinirii masurilor
dispuse in campania anterioara desfasurata la nivel
national in perioada 18 - 25 august 2003. In
consecinta, Inspectia Muncii va declansa noi actiuni
de control in domeniul constructiilor care sa conduca
la diminuarea consecintelor juridice, sociale si economice
ce decurg din nerespectarea prevederilor legale privind
sanatatea si securitatea in munca.
Simona
Valan - Agenda zilei
Din
vara, Evul Mediu va fi (re)descoperit
La
mijlocul lui august 2003, echipa de cercetatori ai
Muzeului Judetean Arad, condusi de istoricul clujean
Adrian Andrei Rusu au facut una dintre cele mai importante
descoperiri arheologice din Romania, in privinta vechimii
urmelor medievale.
Mozaicul descoperit dateaza din secolul XI, apartinand
unui complex monastic bizantin.
Despre acest eveniment, directorul muzeului, Peter
Hügel, informeaza: "Deocamdata situl se afla
in conservare prin astuparea locului. Spatiul este
monitorizat de catre Muzeul judetean si Directia judeteana
pentru cultura, avand onoarea de a intra in circuitul
patrimoniului national. Suprafata este de aproximativ
3,5 ha, si, tot ceea ce asteptam este ca noul consiliu
local din Frumuseni, care s-a despartit, intre timp,
de Fantanele sa fie de acord ca acest teren istoric
deosebit de valoros sa intre in patrimoniul nostru."
Incepand cu intai iulie a.c. , impreuna cu colegii
din Austria, cercetatorii aradeni vor continua sapaturile
in acest sit. Frumuseni – judetul Arad. - Locul din care Evul
Mediu nu va disparea niciodata Istoria medievala este indisolubil legata de
existenta bisericilor si cetatilor al caror nume se
leaga de una dintre cele mai neguroase, framantate
si contestate epoci din istoria omenirii.
In privinta spatiului aradean, aproape ca nu exista
localitate din judet care sa nu fi fost mentionata
istoric ca apartinand erei medievale.
Zeci de biserici ridicate in rigidul stil gotic marturisesc
despre existenta unei civilizatii – indraznim – pre
medievale, in care viata micilor sau marilor comunitati
era strans legata de interiorul asprelor ziduri.
Preotii, de obicei de rit catolic aveau primul si
ultimul cuvant in privinta dezvoltarii sociale si
economice, singurul element legat de cultura fiind
slujbele aproape criptice din micile biserici cu dubla
misiune: lumina spirituala si aspra pedeapsa indreptata
asupra ereticilor – chiar daca acestia au adus prin
efortul si geniul lor – progres in stiinta si arta
– Inchizitia.
Teritoriul aradean, deosebit de framantat istoric
este unul dintre cele mai reprezentative zone din
tara in privinta relicvelor medievale, fiind un spatiu
saturat de biserici si foarte multe manastiri.
Aradul este unul dintre foarte putinele judete din
tara impregnat de credinta neclintita prin veacuri
– a carei vestigii monastice se intrevad in tot locul.
Una dintre localitatile cele mai sugestive din acest
punct de vedere este Frumuseni, fosta apartinatoare
de comuna Fantanele. Un sat in negura veacurilor Frumuseni, comuna Fantanele. Asezarea, una dintre
cele mai prospere de pe malul Muresului poate fi suspecta
de o vechime iesita din comun.
Un act din 1437 care confirma bunurile manastirii
din Titel (teritoriul fostei Iugoslavii) , intre care
figureaza si localitatea Frumuseni, sugera faptul
ca ele proveneau dintr-o donatie care data din
secolul al XI-lea. si-a construit, alaturi de manastire
si o biserica parohiala. Preotul ei, cu numele de
Grigore figureaza in listele papale de dijma, intre
anii 1333 – 1335.
Mai tarziu a fost un important centru nobiliar, detinut
de Posa de Zer, personaj care a detinut slujbe importante
in ierarhia de stat. De la curtea lor se va dezvolta,
probabil, fortificatia cunoscuta din documentele secolelor
XV-XVI. Este mentionat ca targ in anul 1472. In 1402,
Andrei, fiul lui Gal era rector al bisericii parohiale
cu hramul Sf. Stefan Protomartirul si, in acelasi
timp beneficiar al unor importante sinecuri clericale
din episcopia Cenadului.
Distrugerea bisericii se leaga de evenimentele grave
care au insotit istoria zonei dupa primele incendii
ale secolului XVI-lea. Nici un fel de indiciu nu a
fost inregistrat pentru a sugera amplasarea ei in
topografia actuala. Vestigiile
istorice au dus, treptat, la marea descoperire Iata "recolta" pe care negura
istoriei a inregistrat-o in localitatea Frumuseni
(Schöndorf):
Din puncte nedeterminate provine un topor neolitic
de piatra cu gaura de inmanusare si varfuri de sageata
din fier dintr-o epoca neprecizata.
La circa un kilometru si jumatate nord-est de biserica
satului, pe vechiul mal al Muresului, in punctul
"Dealul Caprei" se afla o movila elipsoidala
de cirac 30/40 .
In 1948 D.Popescu a intreprins aici cateva sondaje,
identificand o asezare fortificata din epoca bronzului,
suprapusa de una din prima epoca a fierului si de
un nivel de locuire medieval (chiar prefeudal).
Tot de aici au fost culese, din aratura, fragmente
ceramice databile in secolele III-IV d. Hr.
La circa 300 m este de marginea satului, pe vechiul
mal al Muresului s-au facut mai multe sondaje, stabilindu-se
ca in acel loc a fost o asezare mai mare din
sec. XII-XIII – asa cum o dovedesc monede bizantine
de la inceputul sec. XII.
Pe malul Muresului, la limita dintre satele Frumuseni
si Fantanele s-au semnalat schelete omenesti, spalate
de apele raului.
La vest de sat, in dreapta soselei spre Arad, in punctul
numit "Schanzberg" se afla
o cetate in patru colturi, care a avut turnuri, val
si sant.
Zidurile de piatra nu se mai vad. D. Popescu care
a facut un sondaj in acest punct (1948) dateaza fortificatia
cu probabilitate in sec. XV. Tot de aici provine si
o moneda de la Commodus.
Din imediata vecinatate au fost culese din aratura
fragmente ceramice cenusii, lucrate la roata, incadrabile
in secolele III-IV d. HR.
La aproape 2 km sud de localitate, pe portiune de
teren mai inalta au fost culese din aratura fragmente
ceramice databile in Epoca Bronzului si in intervalul
secolelor III-IV d. Hr.
Urmatoarele sapaturi au dus la descoperirea uneia
dinte cele mai importante relicve medievale din istoria
tarii: ruinele complexului monastic BIZERE. Secolul XI a iesit la suprafata La circa 1,5 km nord-est de Frumuseni, in lunca
Muresului se afla locul numit "Fantana turcului".
Sapaturile arheologice desfasurate aici in 1981 si
reluate in 2001 au dus la descoperirea unui complex
monastic din secolele XI- XVI- Manastirea Bizere.
Cercetarile recente au permis identificare a urmatoarelor
obiective din cadrul manastirii: un turn cu fantana
(apa a fost gasita la 2,70 m fata de nivelul de calcare
actual); o cladire de 23 ori 8 m (posibil cu etaj)
care se afla in legatura functionala cu amenajarile
portuare din imediata vecinatate; biserica manastirii,
inzestrata in prima faza, databila in a doua jumatate
a sec. XI; cu pavimente de mozaic, coloane si colonete
de marmura alba, travertin si gresie galbena si rosie
componente de marmura rosie, pavimente de caramida;
biserica a fost refacuta dupa anul 1150 cu componente
mai sarace ca valoare constructiva; decoratiile bisericii
deschid un capitol necunoscut de ara provinciala specifica
zonei Banat-Valea Muresului; cimitirul, din care au
fost cercetate 40 de morminte.
Materialul arheologic descoperit a fost deosebit de
valoros: fragmente arhitectonice, monede din sec.
XII-XV, piese din bronz (un cap de balaur dintr-o
reprezentare figurativa a Sf. Gheorghe, o lingurita
de euharistica – ambele descoperiri sunt unicate in
Romania; sticlarie de constructie si de uz gospodaresc
sau liturgic, piese din os, din fier, bolturi de arbaleta,
ceramica.
In campania arheologica 2003, in partea de nord-este
a complexului monastic a fost descoperita si partial
cercetata o cladire cu plan rectangular.
In interiorul acesteia au fost identificate doua suprafete
acoperite cu mozaicuri policrome reprezentand animale
fantastice (centauri cu cap de lup, un tap inaripat,
un mistret, o pasare de prada prinzand peste), motive
florale si solare precum si mai multe cruci inscrise
in patrate.
Mozaicurile, unice in felul lor in stanga Dunarii,
sunt de sorginte bizantine si se dateaza la jumatatea
sec. XI.
Ele urmeaza sa fie conservate la fata locului si exploatate
turistic prin amenajarea unui parc arheologic centrat
in jurul unui pavilion central care va acoperi cladirea
cu mozaicuri. Manastirea
BIZERE (sec. XI) face "minuni" si
in mileniul trei Prima atestare documentara dateaza din anul
1183, cand este pomenita abatia benedictina cu hramul
Sfintei Fecioare.
Documentul stipuleaza dreptul manastirii la o treime
din vama asupra transporturilor de sare care-i tranzitau
portul.
Datele tradeaza existenta unor constructii temeinice
, care la sfarsitul sec. XII aveau deja o anumita
vechime.
Urmatoarele mentiuni documentare se leaga de
aceeasi problema a transportului de sare pe Mures,
din a carui vamuire manastirea obtinea venituri
frumoase.
Astfel, la inceputul sec. XIII, venitul ei anual din
aceasta activitate se ridica la 4000 de bolovani de
sare.
In anul 1235, cand avea 23 de calugari, manastirea
a fost atacata cu mana armata de catre episcopul de
Cenad.
Dupa cateva rasturnari de situatie care a implicat
pierderi de vieti omenesti si schimbari de abati,
conflictul a fost aplanat prin interventia papei.
Unii istorici presupun ca manastire ar fi avut de
suferit de pe urma marii invazii tatare de la 1241,
dar nu exista, deocamdata, argumente arheologice in
acest sens.
Documentele din a doua jumatate a sec. XIII si de
la inceputul celui urmator, putine la numar si zgarcite
in informatie, par sa indice o perioada linistita
din viata manastirii. Dar, deja la 1337 este semnalata
situatie de criza, in care mosiile asezamantului sunt
administrate de catre un mirean in folosul sau direct.
O ancheta condusa de un grup de abati benedictini
reuseste, in cele din urma (1342) sa restabileasca
situatia.
Pentru secolele XV-XVI se inregistreaza doar semnalarea
unor abati ai manastirii. Unul dintre acestia este
mentionat in anul 1522.
In urma incursiunii corpurilor de armata otomane din
1551,viata monahala de la BIZERE ia sfarsit.
Felicia
R. Gheorghe - Observator Plus
Capsunele
- o afacere si pentru aradeni
In
judetul nostru, suprafata cultivata cu capsuni este
in scadere de la an la an.
Sigur, Aradul nu a fost niciodata un mare cultivator
de capsuni, asa cum sunt alte judete, spre exemplu
Satu Mare.
Singura zona din judet unde se preteaza cultura intensiva
de capsuni este Podgoria Aradului, in special in localitatile
Minis - Ghioroc - Cuvin - Covasant.
Aici aproape in fiecare gospodarie se cultiva capsuni.
Unul din motivele care i-a determinat pe producatorii
aradeni sa-si reduca suprafetele de cultivare este
faptul ca valorificarea capsunilor se face, in cea
mai mare parte, direct in piata.
Asta deoarece in prezent mai sunt foarte putine societati
de procesare a fructelor, multe din cele care "inghiteau"
mari cantitati de capsuni producand gemuri, dulceturi,
nu mai produc de ani de zile. "In acest an, in judetul nostru sunt cultivate
cu capsuni 22 de hectare. E vorba, in general, de
mici producatori. La Covasant sunt suprafete ceva
mai mari, iar in rest sunt suprafete razlete. Capsuna
nu e o cultura pe care noi sa o monitorizam, cum facem
la alte culturi", spune directorul Directiei
pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Corneliu
Henegar.
In 2003, productia de capsuni obtinuta in judetul
nostru a fost sub 10 tone iar in acest an se estimeaza
o productie totala de circa 45 de tone.
Media preturilor la capsuni a fost anul trecut de
30 de mii de lei la kilogram. In acest an, la inceputul
valorificarii lor, un kilogram de capsuni a costat
200.000 lei (!).
Pretul a scazut apoi la 60 - 70 de mii, in prezent
capsunile vanzandu-se pe pietele aradene cu 30 - 35
de mii kilogramul.
In Covasant, unul din cultivatorii de traditie este
familia Bardi.
In acest an, de pe o suprafata de 60 de ari, aceasta
estimeaza ca obtine o recolta de circa 3000 de kilograme. "Nu pot spune ca e o recolta foarte buna.
Cultura de capsuni necesita intretinere tot timpul
anului, iar productie avem trei-patru saptamani. Fata
de anul trecut pretul de vanzare a crescut putin,
dar nu in asa masura ca sa ne acoperim cheltuielile
cu forta de munca. Cererea este mare, nu se intampla
sa nu vindem capsunile. Le vindem si pe piata si direct
din lan, la angrosisti. Acestia vin din Resita, Deva,
Sibiu, chiar Piatra Neamt. Dorinta noastra, a cultivatorilor
din Covasant, este sa existe cineva, un investitor,
care sa ne ia capsunile mici, de mai slaba calitate,
chiar daca primim mai putini bani. Insa una peste
alta, e o cultura rentabila", spune Zenica
Bardi.
Pe pietele aradene, capsunile cultivate in judetul
nostru sunt concurate de cele aduse din alte judete
- cu precadere Satu Mare.
Insa, asa cum spun cultivatorii nostri, ale noastre
sunt mai aromate, mai gustoase.