Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !

Marti, 8 iunie 2004

Stirile TVA aici

  • Cursa electorala umar la umar. - PSD si PD lupta pentru suprematie in municipiu si judet

La Biroul Electoral Judetean se lucreaza intens la centralizarea datelorIn cursul zilei de ieri, la orele amiezii s-a finalizat  numaratoarea pentru Consiliul Local Municipal, Primaria Aradului si unele primarii din judet.
La sediile partidelor era mare agitatie, unii dintre lideri fiind deosebit de incantati, iar altii traind momente de dezamagire.
La primaria Aradului au intrat in finala candidatul PSD, Dorel Popa, si candidatul PD, Gheorghe Falca. 
Dorel Popa a adunat 20.467 de voturi (28,9 %), Gheorghe Falca 14.535 (20,5%). 
Pe locul trei s-a clasat liberalul Gavril Popescu, cu 10.522 de voturi (14,9%) si taranistul Ovidiu Marian cu 9.733 (13,7%).
Evident ca in tabara liberala si cea taranista a fost o atmosfera "de inmormantare"
Daca Ovidiu Marian s-a aflat la sediul PNTCD pana dimineata devreme, cand rezultatele au fost cat de cat clare, nu acelasi lucru se poate spune despre Gavril Popescu. 
Rezultatele partiale care au venit de la sectiile de votare l-au dezamagit rapid, acesta preferand sa-si inece amaraciunea de unul singur, parasind sediul PNL. 
Echipele de campanie ale PSD si PD au inceput sa pregateasca strategia pentru turul doi.
Fruntasii de la municipiu
La Consiliul Local Municipal pesedistii sunt fruntasi, cu 14.119 voturi, adica sase consilieri. Liberalii au cucerit pozitia a doua, cu 11.847 de voturi, obtinand cinci consilieri. 
Democratii au 11.670 de voturi, patru consilieri si unul la redistribuire. 
Maghiarii, cu cele 6.559 de voturi, se afla pe locul patru, cu doi consilieri si unul la redistribuire. 
Peremistii vor avea doi consilieri municipali, fiind votati de 5.383 de aradeni. 
Si taranistii vor face parte din noul Consiliu Municipal, avand 4409 voturi, adica un consilier municipal si unul la redistribuire.
Cine sunt viitorii consilieri?
Viitorul Consiliu Municipal, care va fi format din 23 de membri, i-ar putea avea in componenta pe urmatorii reprezentanti ai partidelor politice, in ordinea in care acestia se afla pe listele electorale si in functie de numarul de locuri obtinute:
PSD: Dorel Popa, Rodica Borza, Coloman Edeleni, Emanoil Voicu, Alexandra Braica, Gheorghe Curta.
PD: Gheorghe Falca, Adrian Nitu, Cristian Moisescu, Gheorghe Hutiu, Florin Manta.
PNL: Gavril Popescu, Valentin Neamt, Tiberiu Dekany, Liviu Bobar, Corneliu Padureanu
PRM: Gheorghe Neamtiu, Ioan Dolha
UDMR: Kiraly Andras, Levente Bognar, Levente Horvath
PNTCD: Ovidiu Marian, Ionel Costin.
Mai mult ca sigur, dintre acestia vor fi candidati care se vor retrage daca vor obtine sau isi vor mentine alte functii.
Victorie din primul tur
Primariile din judet au fost si ele tinta unor lupte deosebite, care au implicat orgolii si eforturi mari pentru obtinerea victoriei. 
Un numar destul de mic au fost castigate din primul tur de candidati apartinand unor partide diferite.
Partidul Umanist din Romania: Cermei
Partidul Democrat: Pecica, Dieci, Birchis, Zarand.
Partidul Social Democrat: Pancota
Partidul Romania Mare: nu a castigat nici o primarie din primul tur
Partidul National Liberal: Tarnova, Socodor, Ghioroc.
Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania: Dorobanti, Misca, Pereg.
Sase orase asteapta primarul in turul doi
Chisineu Cris: Gheorghe Burdan (PSD) vs. Ioan Matula (PD)
Ineu: Ioan Nicodim (PD) vs. Nicolae Mehelean (PSD)
Santana:  Viorel Enache (PD) vs.Ioan Drida (FDR)
Lipova:  Petre Toma (PSD) vs. Popina Viorel (PUR)
Sebis: Gheorghe Feies (PRM) vs. Marius Lambing (PSD)
Curtici: Gheorghe Aanitei (PSD) vs. Gheorghe Miloaca (PNL)
Nadlac: Vasile Ciceag (PD) vs. Palis Gheorghe (PSD)
La consiliile locale la numarul de mandate conduc pesedistii cu 140 de mandate, urmati indeaproape de democrati 131, liberalii 98, umanistii 58, maghiarii 56, dar rezultatele sunt provizorii.
Lupta echilibrata la Consiliul Judetean
La Consiliul Judetean, la prima centralizare a voturilor, din 87 de sectii, din totalul celor 401, PSD si PD luptau cot la cot pentru suprematia in judet. PSD avea 22,7 %, PD 19,2%, iar liberalii erau cotati la 14 %. Peremistii erau creditati cu 10 %, iar umanistii cu 7,2%.
La ora 17 situatia s-a intors in favoarea democratilor. PD avea in judet 20,6%, PSD a scazut la 18%, PNL-16,3%, PRM-9,4, UDMR-8,6%, PUR-7. Procentele au rezultat din 190 de sectii de votare, adica 47%.

Bogdana Popescu & Mihaela Iancu - Observator

  • PREFECTURA   JUDEŢULUI   ARAD - COMUNICAT DE PRESA  07.06.2004

Prefectura va prezenta proiectul Young Professionals Scheme - Virtual Arad News (c)2004Prefectura Judetului Arad organizeaza joi, 10 iunie 2004, la ora 15.00, prezentarea proiectului Young Professionals Scheme (YPS), in traducere
Proiectul Tinerilor Profesionisti. Actiunea se va desfasura in sala 33 a Palatului Administrativ.
Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice (UCARP) gestioneaza acest proiect impreuna cu o echipa de experti din UE. 
YPS este o initiativa importanta, finantata de Uniunea Europeana in vederea accelerarii ritmului de modernizare a administratiei publice din
Romania, sprijinindu-se pregatirea in vederea aderarii la UE prin contributia la dezvoltarea capacitatii administratiei publice la nivel
central si local. Proiectul pregateste nucleul unei noi generatii de manageri din administratia publica, neutri din punct de vedere politic si formati profesional in spiritul valorilor si principiilor moderne ale Uniunii Europene in domeniul managementului sectorului public. El a demarat anul
trecut, in prezent organizatorii aflandu-se in procesul de inscriere a candidatilor pentru ciclul 2.
Proiectul Tinerilor profesionisti urmareste sa-si atinga obiectivele prin crearea unui nou corp de cadre profesioniste in domeniul
administratiei publice. Acesti tineri profesionisti sunt formati prin doua programe distincte, incluzand fiecare instruire in Romania si in state din Uniunea Europeana: "BURSIERI" si "STAGIARI".
Prezentarile obiectivelor proiectului sunt adresate unui grup tinta alcatuit din salariati ai institutiilor publice, absolventi ai invatamantului superior precum si publicului larg, care intrunesc urmatoarele conditii, in functie de optiune:
BURSIERI
• Sa fie cetateni romani
• Sa aiba domiciliul stabil in Romania
• Sa nu aiba mai mult de 30 ani la 1 octombrie 2004
• Sa fie absolventi de studii superioare
• Sa fie fluenti in una din limbile de circulatie europeana
• Sa se oblige sa lucreze ca functionari publici pe o durata de
cinci ani in cadrul administratiei publice din Romania
STAGIARI
• Sa fie cetateni romani
• Sa aiba domiciliul stabil in Romania
• Sa nu aiba mai mult de 33 ani la 1 octombrie 2004
• Sa lucreze in cadrul administratiei publice in momentul inscrierii
• Sa aiba experienta in cadrul administratiei publice de cel putin 12 luni, dar nu mai mult de 7 ani (cumulata eventual in mai multe perioade de munca)
• Sa fie fluenti in una din limbile de circulatie europeana
• Sa fie licentiati
Sa se oblige sa lucreze ca functionari publici pe o durata de cinci ani in cadrul administratiei publice din Romania
1. BURSIERII sunt tineri cu studii superioare care urmeaza mai intai maximum 12 luni de studii postuniversitare la universitati, scoli de administratie publica si alte centre de renume din Europa. Ei vor urma apoi un program de 10 luni de instruire si experienta practica in cadrul Institutului National de Administratie, care ii pregateste pentru a lucra in domeniul administratiei publice din Romania.
2. STAGIARII sunt tineri cu experienta in domeniul administratiei publice din Romania. Ei urmeaza intai un program de instruire de 9-10
luni in cadrul Institutului National de Administratie incluzand si o perioada de practica in administratia publica din Romania. Apoi, o parte dintre ei vor fi selectati pe baza rezultatelor obtinute, pentru a efectua o practica de aproximativ 3 luni in cadrul administratiei publice dintr-un stat membru al UE, inainte de a-si relua activitatea in cadrul administratiei publice din Romania.
Nu pot candida la nici unul din cele doua programe persoanele care lucreaza in urmatoarele organizatii:
• Proiecte Phare finantate de UE din subordinea Ministrului de Stat pentru Administratie si Interne
• Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice (UCRAP)
• Ambasadele statelor membre ale UE din Romania, inclusiv Delegatia Comisiei Europene din Romania
• Contractorul si sub-contractorii care implementeaza proiectul: The British Council, Ecole Nationale d’Administration (ENA, Franta), Instituto Nacional de Administracion Publica (INAP, Spania), The European Institute of Public Administration (EIPA, Olanda), Deutscher Akademischer Austausch Dienst (DAAD, Germania) si oricare alta organizatie subcontractata, detinuta sau controlata de aceste organizatii.
Mai multe detalii se regasesc pe pagina web a programului: www.yps.ro

Purtator de cuvant - Calin Albu

  • Munca la negru, un fenomen extrem de nociv

Munca la negru prezinta dezavantaje atat pentru angajati cat si pentru angajatoriMunca fara forme legate, cunoscuta de populatie sub denumirea de munca la negru, reprezinta o caracteristica a perioadei de tranzitie si a devenit, prin consecintele sale sociale si economice, un fenomen extrem de nociv. Din pacate, munca la negru prinde tot mai mult teren in anotimpul calduros al anului
Cum se manifesta munca la negru
Munca fara forme legale are repercusiuni atat asupra lucratorului, cat si asupra angajatorului. 
Persoana care presteaza munca fara forme legale este lipsita de protectie sociala deoarece angajatorul se sustrage de la plata impozitelor si a contributiilor sociale. 
In cazul unei internari in spital asa-zisul angajat nu beneficiaza de nimic, plata zilelor petrecute in spital sau medicamentatia trebuind sa fie suportate de el. 
De asemenea, angajatorul este lipsit de posibilitatea legala de a-l responsabiliza pe lucrator pentru eventualele pagube produse de acesta. 
Munca fara forme legale se manifesta sub mai multe aspecte. 
In primul rand, are loc o intelegere intre angajator si angajat in urma careia, angajatul presteaza munca in lipsa unui contract individual de munca, lipsindu-l de drepturile si obligatiile ce decurg din acesta. 
In consecinta, angajatorul se sustrage de la obligatia de a inregistra contractele individuale de munca incheiate cu angajajii, la inspectoratele teritoriale de munca. 
Un viitor angajat isi poate da seama daca presteaza lucru la negru daca nu ii sunt intocmite formele legale de angajare pentru perioada de proba. Asa-zisii angajatori se folosesc in mod ilegal de forta de munca ziliera sau sezoniera.
In constructii fenomenul ia amploare
Spre exemplu, in primele 3 luni ale anului 2004, fenomenul munca la negru, a fost cel mai des intalnit la firmele de constructie. 
O situate pe primele trei luni ale anului, pusa la dispozitie de Inspectoratul Teritorial de Munca Arad, arata ca 5,33% din totalul angajatorilor controlati reprezinta angajatorii care folosesc forta de munca fara a intocmi forme legale de angajare; 0,55% din numarul total de salariati ai angajatorilor controlati reprezinta persoane care lucreaza fara a avea incheiate contracte individuale de munca, iar 0,57% din numarul femeilor salariate la angajatorii controlati lucreaza fara forme legale de angajare. 
"Valoarea amenzilor aplicate angajatorilor care foloseau forta de munca fara forme legale a reprezentat 82,01% din totalul amenzilor aplicate ca urmare a incalcarii de catre angajatori a prevederilor Legii nr. 130/1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
Rezultatele controalelor efectuate in anul 2003 si in trimestrul I 2004 de catre inspectoratele teritoriale de munca, au scos in evidenta faptul ca unul din domeniile in care predomina nerespectarea reglementarilor legale referitoare la securitatea si sanatatea
in munca este cel al constructiilor"
- a declarat Florina Ghile, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Teritorial de Munca Arad. 
Aceste constatari realizate la finele lunii trecute in cadrul unei campanii organizate la nivel national au condus la necesitatea organizarii unei noi campanii care sa vizeze si verificarea indeplinirii masurilor dispuse in campania anterioara desfasurata la nivel national in perioada 18 - 25 august 2003.
In consecinta, Inspectia Muncii va declansa noi actiuni de control in domeniul constructiilor care sa conduca la diminuarea consecintelor juridice, sociale si economice ce decurg din nerespectarea prevederilor legale privind sanatatea si securitatea in munca.

Simona Valan - Agenda zilei

  • Din vara, Evul Mediu va fi (re)descoperit

Evul Mediu este scos la lumina la FrumuseniLa mijlocul lui august 2003, echipa de cercetatori ai Muzeului Judetean Arad, condusi de istoricul clujean Adrian Andrei Rusu au facut una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din Romania, in privinta vechimii urmelor medievale. 
Mozaicul descoperit dateaza din secolul XI, apartinand unui complex monastic bizantin. 
Despre acest eveniment, directorul muzeului, Peter Hügel, informeaza: "Deocamdata situl se afla in conservare prin astuparea locului. Spatiul este monitorizat de catre Muzeul judetean si Directia judeteana pentru cultura, avand onoarea de a intra in circuitul patrimoniului national. Suprafata este de aproximativ 3,5 ha, si, tot ceea ce asteptam este ca noul consiliu local din Frumuseni, care s-a despartit, intre timp, de Fantanele sa fie de acord ca acest teren istoric deosebit de valoros sa intre in patrimoniul nostru."
Incepand cu intai iulie a.c. , impreuna cu colegii din Austria, cercetatorii aradeni vor continua sapaturile in acest sit.
Frumuseni – judetul Arad. - Locul din care Evul Mediu nu va disparea niciodata
Istoria medievala este indisolubil legata de existenta bisericilor si cetatilor al caror nume se leaga de una dintre cele mai neguroase, framantate si contestate epoci din istoria omenirii. 
In privinta spatiului aradean, aproape ca nu exista localitate din judet care sa nu fi fost mentionata istoric ca apartinand erei medievale. 
Zeci de biserici ridicate in rigidul stil gotic marturisesc despre existenta unei civilizatii – indraznim – pre medievale, in care viata micilor sau marilor comunitati era strans legata de interiorul asprelor ziduri. 
Preotii, de obicei de rit catolic aveau primul si ultimul cuvant in privinta dezvoltarii sociale si economice, singurul element legat de cultura fiind slujbele aproape criptice din micile biserici cu dubla misiune: lumina spirituala si aspra pedeapsa indreptata asupra ereticilor – chiar daca acestia au adus prin efortul si geniul lor – progres in stiinta si arta – Inchizitia.
Teritoriul aradean, deosebit de framantat istoric este unul dintre cele mai reprezentative zone din tara in privinta relicvelor medievale, fiind un spatiu saturat de biserici si foarte multe manastiri. 
Aradul este unul dintre foarte putinele judete din tara impregnat de credinta neclintita prin veacuri – a carei vestigii monastice se intrevad in tot locul. Una dintre localitatile cele mai sugestive din acest punct de vedere este Frumuseni, fosta apartinatoare de comuna Fantanele.
 Un sat in negura veacurilor
Frumuseni, comuna Fantanele. Asezarea, una dintre cele mai prospere de pe malul Muresului poate fi suspecta de o vechime iesita din comun. 
Un act din 1437 care confirma bunurile manastirii din Titel (teritoriul fostei Iugoslavii) , intre care figureaza si localitatea Frumuseni, sugera faptul ca ele proveneau dintr-o donatie  care data din secolul al XI-lea. si-a construit, alaturi de manastire si o biserica parohiala. Preotul ei, cu numele de Grigore figureaza in listele papale de dijma, intre anii 1333 – 1335.
Mai tarziu a fost un important centru nobiliar, detinut de Posa de Zer, personaj care a detinut slujbe importante in ierarhia de stat. De la curtea lor se va dezvolta, probabil, fortificatia cunoscuta din documentele secolelor XV-XVI. Este mentionat ca targ in anul 1472. In 1402, Andrei, fiul lui Gal era rector al bisericii parohiale cu hramul Sf. Stefan Protomartirul si, in acelasi timp beneficiar al unor importante sinecuri clericale din episcopia Cenadului.
Distrugerea bisericii se leaga de evenimentele grave care au insotit  istoria zonei dupa primele incendii ale secolului XVI-lea. Nici un fel de indiciu nu a fost inregistrat pentru a sugera amplasarea ei in topografia actuala.
 La nord-est de Frumuseni a fost descoperit Complexul monastic BizereVestigiile istorice au dus, treptat, la marea descoperire
Iata "recolta" pe care negura istoriei a inregistrat-o in localitatea Frumuseni (Schöndorf):
 Din puncte nedeterminate provine un topor neolitic de piatra cu gaura de inmanusare si varfuri de sageata din fier dintr-o epoca neprecizata.
La circa un kilometru si jumatate nord-est de biserica satului, pe vechiul mal al Muresului, in punctul "Dealul Caprei" se afla o movila elipsoidala de cirac 30/40 . 
In 1948 D.Popescu a intreprins aici cateva sondaje, identificand o asezare fortificata din epoca bronzului, suprapusa de una din prima epoca a fierului si de un nivel de locuire medieval (chiar prefeudal). 
Tot de aici au fost culese, din aratura, fragmente ceramice databile in secolele III-IV d. Hr.
La circa 300 m este de marginea satului, pe vechiul mal al Muresului s-au facut mai multe sondaje, stabilindu-se ca in acel loc  a fost o asezare mai mare din sec. XII-XIII – asa cum o dovedesc monede bizantine de la inceputul sec. XII.
Pe malul Muresului, la limita dintre satele Frumuseni si Fantanele s-au semnalat schelete omenesti, spalate de apele raului.
La vest de sat, in dreapta soselei spre Arad, in punctul numit "Schanzberg"  se afla o cetate in patru colturi, care a avut turnuri, val si sant. 
Zidurile de piatra nu se mai vad. D. Popescu care a facut un sondaj in acest punct (1948) dateaza fortificatia cu probabilitate in sec. XV. Tot de aici provine si o moneda de la Commodus. 
Din imediata vecinatate au fost culese din aratura fragmente ceramice cenusii, lucrate la roata, incadrabile in secolele III-IV d. HR.
La aproape 2 km sud de localitate, pe portiune de teren mai inalta au fost culese din aratura fragmente ceramice databile in Epoca Bronzului si in intervalul secolelor III-IV d. Hr.
Urmatoarele sapaturi au dus la descoperirea uneia dinte cele mai importante relicve medievale din istoria tarii: ruinele complexului monastic BIZERE.
Secolul XI a iesit la suprafata
La circa 1,5 km nord-est de Frumuseni, in lunca Muresului se afla locul numit "Fantana turcului". 
Sapaturile arheologice desfasurate aici in 1981 si reluate in 2001 au dus la descoperirea unui complex monastic din secolele XI- XVI- Manastirea Bizere. 
Cercetarile recente au permis identificare a urmatoarelor obiective din cadrul manastirii: un turn cu fantana (apa a fost gasita la 2,70 m fata de nivelul de calcare actual); o cladire de 23 ori 8 m (posibil cu etaj) care se afla in legatura functionala cu amenajarile portuare din imediata vecinatate; biserica manastirii, inzestrata in prima faza, databila in a doua jumatate a sec. XI; cu pavimente de mozaic, coloane si colonete de marmura alba, travertin si gresie galbena si rosie componente de marmura rosie, pavimente de caramida; biserica a fost refacuta dupa anul 1150 cu componente mai sarace ca valoare constructiva; decoratiile bisericii deschid un capitol necunoscut de ara provinciala specifica zonei Banat-Valea Muresului; cimitirul, din care au fost cercetate 40 de morminte. 
Materialul arheologic descoperit a fost deosebit de valoros: fragmente arhitectonice, monede din sec. XII-XV, piese din bronz (un cap de balaur dintr-o reprezentare figurativa a Sf. Gheorghe, o lingurita de euharistica – ambele descoperiri sunt unicate in Romania; sticlarie de constructie si de uz gospodaresc sau liturgic, piese din os, din fier, bolturi de arbaleta, ceramica.
In campania arheologica 2003, in partea  de nord-este a complexului monastic a fost descoperita si partial cercetata o cladire cu plan rectangular. 
In interiorul acesteia au fost identificate doua suprafete acoperite cu mozaicuri policrome reprezentand animale fantastice (centauri cu cap de lup, un tap inaripat, un mistret, o pasare de prada prinzand peste), motive florale si solare precum si mai multe cruci inscrise in patrate. 
Mozaicurile, unice in felul lor in stanga Dunarii, sunt de sorginte bizantine si se dateaza la jumatatea sec. XI. 
Ele urmeaza sa fie conservate la fata locului si exploatate turistic prin amenajarea unui parc arheologic centrat in jurul unui pavilion central care va acoperi cladirea cu mozaicuri.
Mozaicul de la Frumuseni poate fi exploatat turisticManastirea BIZERE (sec. XI) face "minuni" si in mileniul trei
Prima atestare documentara dateaza din anul  1183, cand este pomenita abatia benedictina cu hramul Sfintei Fecioare. 
Documentul stipuleaza dreptul manastirii la o treime din vama asupra transporturilor de sare care-i tranzitau portul. 
Datele tradeaza existenta unor constructii temeinice , care la sfarsitul sec. XII aveau deja o anumita vechime. 
Urmatoarele mentiuni documentare  se leaga de aceeasi problema a transportului de sare pe Mures, din a carui vamuire manastirea obtinea  venituri frumoase. 
Astfel, la inceputul sec. XIII, venitul ei anual din aceasta activitate se ridica la 4000 de bolovani de sare.
In anul 1235, cand avea 23 de calugari, manastirea a fost atacata cu mana armata de catre episcopul de Cenad. 
Dupa cateva rasturnari de situatie care a implicat pierderi de vieti omenesti si schimbari de abati, conflictul a fost aplanat prin interventia papei. 
Unii istorici presupun ca manastire ar fi avut de suferit de pe urma marii invazii tatare de la 1241, dar nu exista, deocamdata, argumente arheologice in acest sens.
Documentele din a doua jumatate a sec. XIII si de la inceputul celui urmator, putine la numar si zgarcite in informatie, par sa indice o perioada linistita din viata manastirii. Dar, deja la 1337 este semnalata situatie de criza, in care mosiile asezamantului sunt administrate de catre un mirean in folosul sau direct. 
O ancheta condusa de un grup de abati benedictini reuseste, in cele din urma (1342) sa restabileasca situatia. 
Pentru secolele XV-XVI se inregistreaza doar semnalarea unor abati ai manastirii. Unul dintre acestia este mentionat in anul 1522. 
In urma incursiunii corpurilor de armata otomane din 1551,viata monahala de la BIZERE ia sfarsit.

Felicia R. Gheorghe - Observator Plus

  • Capsunele - o afacere si pentru aradeni

Capsunile pot deveni o afacere rentabila si in judetul AradIn judetul nostru, suprafata cultivata cu capsuni este in scadere de la an la an. 
Sigur, Aradul nu a fost niciodata un mare cultivator de capsuni, asa cum sunt alte judete, spre exemplu Satu Mare. 
Singura zona din judet unde se preteaza cultura intensiva de capsuni este Podgoria Aradului, in special in localitatile Minis - Ghioroc - Cuvin - Covasant. 
Aici aproape in fiecare gospodarie se cultiva capsuni.
Unul din motivele care i-a determinat pe producatorii aradeni sa-si reduca suprafetele de cultivare este faptul ca valorificarea capsunilor se face, in cea mai mare parte, direct in piata. 
Asta deoarece in prezent mai sunt foarte putine societati de procesare a fructelor, multe din cele care "inghiteau" mari cantitati de capsuni producand gemuri, dulceturi, nu mai produc de ani de zile. 
"In acest an, in judetul nostru sunt cultivate cu capsuni 22 de hectare. E vorba, in general, de mici producatori. La Covasant sunt suprafete ceva mai mari, iar in rest sunt suprafete razlete. Capsuna nu e o cultura pe care noi sa o monitorizam, cum facem la alte culturi", spune directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Corneliu Henegar.
In 2003, productia de capsuni obtinuta in judetul nostru a fost sub 10 tone iar in acest an se estimeaza o productie totala de circa 45 de tone. 
Media preturilor la capsuni a fost anul trecut de 30 de mii de lei la kilogram. In acest an, la inceputul valorificarii lor, un kilogram de capsuni a costat 200.000 lei (!). 
Pretul a scazut apoi la 60 - 70 de mii, in prezent capsunile vanzandu-se pe pietele aradene cu 30 - 35 de mii kilogramul.
In Covasant, unul din cultivatorii de traditie este familia Bardi. 
In acest an, de pe o suprafata de 60 de ari, aceasta estimeaza ca obtine o recolta de circa 3000 de kilograme. 
"Nu pot spune ca e o recolta foarte buna. Cultura de capsuni necesita intretinere tot timpul anului, iar productie avem trei-patru saptamani. Fata de anul trecut pretul de vanzare a crescut putin, dar nu in asa masura ca sa ne acoperim cheltuielile cu forta de munca. Cererea este mare, nu se intampla sa nu vindem capsunile. Le vindem si pe piata si direct din lan, la angrosisti. Acestia vin din Resita, Deva, Sibiu, chiar Piatra Neamt. Dorinta noastra, a cultivatorilor din Covasant, este sa existe cineva, un investitor, care sa ne ia capsunile mici, de mai slaba calitate, chiar daca primim mai putini bani. Insa una peste alta, e o cultura rentabila", spune Zenica Bardi.
Pe pietele aradene, capsunile cultivate in judetul nostru sunt concurate de cele aduse din alte judete - cu precadere Satu Mare. 
Insa, asa cum spun cultivatorii nostri, ale noastre sunt mai aromate, mai gustoase.

Gerlinde Knap - Adevarul


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]