Autoritatile
locale s-au adunat ieri, in Comitetul Operativ Consultativ,
pentru a discuta soarta gardienilor publici, in conditiile
in care un act normativ impune desfiintarea acestei
institutii.
In fapt, Legea 360 vorbeste de crearea Politiei Comunitare,
care ar putea lua nastere prin transformarea Corpului
Gardienilor Publici, insa actul nu face referire clara
la acest subiect.
Acesta a fost si motivul pentru care autoritajile
s-au intalnit cu conducerea CGP, in incercarea de
a lamuri viitorul acestei institutii, aflate momentan
in subordinea CJA. "Legea nu spune nimic clar, nu se stie ce
se va intampla efectiv cu gardienii publici. Este
posibil ca sa se ajunga la organizarea unor structuri
de ordine publica la nivelul fiecarei comunitati,
care sa fie coordonate de consiliile locale si primariile
de aici. Desigur, totul e, pe moment, doar la nivel
de banuiala", sustine vicepresedintele Consiliului
Judetean, Gavril Popescu.
Cert este ca si daca gardienii publici nu-si vor pierde
serviciul, ci vor fi transferati in sanul Politiei
Comunitare, veniturile lor nu vor mai fi atat de sigure,
in conditiile in care o sumedenie de primarii din
judej nu-si permit, nici la ora actuala, sa plateasca
pentru paza lor si a bunurilor macar un gardian public.
Faptul ca CJA a cerut Prefecturii sa intervina la
Bucuresti pentru lamurirea situatiei si ca vicele
e cat de cat increzator ca vor fi alocati bani pentru
noua institute, ar putea sa-i linisteasca pe gardieni.
Nu pentru mult timp, insa, caci legea intra in vigoare
la 1 ianuarie 2005.
Adriana
Barbu - Agenda zilei
Daca
nu-si completeaza dosarele in aceasta saptamana: Mii de
aradeni risca sa ramana fara ajutor de incalzire
Desi
iarna bate la usa, foarte multi aradeni nu stiu inca
daca vor avea bani suficienti pentru a-si achita factura
de incalzire.
Chiar daca nu este foarte mare, ajutorul promis de
Guvern,
prin OUG 55/2004, ar putea fi, pentru unii, colacul
de salvare.
Cu o conditie: toti solicitantii sa-si completeze
cererile corect si sa le depuna in termen!
In cadrul conferintei de presa de ieri, Victor Neamtiu,
directorul Directiei pentru Dialog, Familie si Solidaritate
Sociala (DDFSS) Arad, a atras atentia potentialilor
beneficiari ai ajutoarelor pentru incalzire, in conformitate
cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului numarul 55/2004,
ca termenul limita pana la care se mai primesc cereri
este de 10 octombrie 2004. "Ii avertizam pe toti cei in cauza ca, dupa
data de 10.10. 2004, nu mai pot solicita ajutor pentru
incalzire. Desi am crezut ca acest proces va decurge
mai repede, in realitate merge destul de greoi...",
spune domnul Victor Neamtiu.
Pana in prezent, DDFSSA are in evidenta 15.221 de
beneficiari, din care aproape 1.500 reprezinta solicitari
noi, diferenta fiind acoperita de familiile care au
primit si anul trecut ajutor pentru incalzire.
Neamtiu estimeaza ca numarul total al cererilor va
fi in jur de 16.000. "Pe langa faptul ca intarzaie sa-si depuna
actele, se mai petrece ceva: extrem de multi cetateni
fie compleaza gresit, fie nu completeaza in intregime
cererile de subventii. Astfel, unii uita sa mai semneze,
altii nu scriu codurile societatii de termoficare
etc...", explica Victor Neamtiu.
El le reaminteste tuturor ca, potrivit dispozitiilor
legale, o cerere completata necorespunzator este respinsa
fara nici o obiectie.
Totusi, pentru a veni in sprijinul oamenilor, DDFSSA
mai acorda o sansa celor care nu si-au intocmit cum
trebuie cererile de subventii invitandu-i, pana in
data de 10 octombrie, la sediul Directiei pentru Dialog
(str. Ghe. Lazar nr. 20) pentru rezolvarea problemelor
aparute. "Persoanele care nu si-au completat codurile
de abonat sau au alte lipsuri trebuie sa vina de urgenta
la sediul nostru pentru a clarifica toate aspectele.
Cei care nu vor veni, o sa ramana fara ajutor de incalzire,
ca si cand nici nu si-ar fi depus cererile",
precizeaza Victor Neamtiu.
DDFSSA Arad mai pune la dispozitia aradenilor doua
numere de telefon, la care oricine are nelamuriri
privind formalitatile pentru incalzire poate afla
cum trebuie procedat: 208.157 si 280.178.
Potrivit OUG 55/2004, pentru a putea beneficia de
ajutor pentru incalzire (energie termica sau gaz natural)
trebuie ca venitul lunar mediu net pe membru de familie
sa fie mai mic de 2.800.000 lei.
Cosmin
Trif - Adevarul
Pietarii
din Alfa cer sa ramana sub "cupola" primariei
Intentia
de mutare a pietei improvizate din centrul cartierului
Alfa, mai spre margine, in incinta unui complex privat
care asigura conditii bune pentru desfacerea marfurilor,
nu mai este o necunoscuta. Problema este, insa, ca
majoritatea comerciantilor o priveste cu reticenta. Oamenii spun ca oricum castiga putin si nu ar
vrea sa cheltuiasca bani si pe inchirierea meselor.
26 de pietari au depus un memoriu la primarie, in
septembrie, cerand, toti, acelasi lucru: sa ramana
sub acoperisul Consiliului Local si sa nu plateasca
chirie la privat.
Comerciantii se tem ca, dupa ce vor fi mutati in complexul
privat, piata veche va fi desfiintata si nu vor mai
avea unde sa se intoarca, in cazul in care chiria
va fi fixata la preturi prea mari... "Daca ne-am muta, lumea s-ar obisnui sa vina
si acolo, la piata. Conditiile oferite sunt mai bune:
masa inchisa, spatiu acoperit si pazit. Insa taxa
vehiculata este dubla decat cea perceputa in Piata
Mare, spun colegii. Vom vedea..." – V.D. "Am vrea sa ramanem sub cupola Consiliului.
De piata privata nu avem bani. Lumea e saraca in cartier.
La prima oferta facuta de privat, ar fi trebuit sa
platesc 48 de milioane de lei pe an, chirie, in conditiile
in care profitul meu e de circa 12 milioane pe an.
A facut, apoi, o oferta de 500 de mii de lei pe luna...
Nu s-a stabilit inca nimic concret. Totusi, la noi
vin oameni saraci, bolnavi, mai iau produse pe cont...
daca marim si noi preturile, atunci ce se va intampla?"
– Moise Gheorghe. "Chiria mare se va reflecta, cu siguranta,
in preturi. Acum platim doar taxa pentru ocuparea
domeniului public, dar, se pare, ca vom plati tarife
de centrul orasului!" – Teodor Cornea. "N-o sa fie vad acolo. Aici, daca ar amenaja-o,
ar fi mai bine. Daca ne muta spre Mures, n-o sa mai
mearga la piata decat cei care locuiesc in apropiere"
– Pavel Olar.
Simona
Mazare - Observator
"UTA
este o provocare pentru mine"
Silviu
Iorgulescu, victorios dupa trei partide Silviu Iorgulescu are 58 de ani si a fost unul
dintre marii portari ai Romaniei. A aparat de 20 de
ori in echipa nationala.
Vrea sa faca din "Batrana Doamna"
o echipa care sa impuna respect, pentru ca a fost
obisnuit cu acest lucru, atunci cand juca pentru culorile
rosu-alb. "Vreau sa le insuflu jucatorilor mandria de
a juca la UTA", spune tehnicianul in timp
ce isi strange pumnii.
Pentru cel aclamat odinioara de un intreg stadion,
acestea nu sunt simple vorbe. - Domnule Iorgulescu, cine v-a contactat pentru
a va aduce la UTA dupa 12 ani petrecuti in Ungaria?
- Am primit un telefon de la Emanoil Gherghel,
cu care sunt vechi prieten. Eram chiar in timpul unui
meci, la Eger, nici nu am vrut sa raspund.
Mi-a spus ca e ceva serios, ca sunt vizat sa fiu antrenor
la UTA.
A doua zi m-am intalnit la Gyula, cu conducerea clubului
si am fost supus la un fel de interogatoriu, asupra
felului in care vad eu fotbalul. - Ati fost surprins de aceasta propunere? Sunt la varsta cand nu ma mai surprinde nimic,
insa am simtit o mare placere pentru ca am fost contactat.
Am fost putin retinut, pentru ca in urma cu un an
si jumatate, cand a venit Radu Nunweiller, am fost
contactat, iar apoi s-a sistat legatura fara sa fiu
anuntat. Ma bucur ca sunt intr-un colectiv de oameni
cu care am mai lucrat. - Care sint conditiile din jurul unei echipe si
mentalitatea in campionatul maghiar, comparativ cu
ce exista la noi?
- Voi incepe cu mentalitatea, pentru ca este cea
mai importanta. Ea difera mult fata de campionatul
nostru. Acum 12 ani mi-a fost greu sa ma adaptez,
tocmai din acest motiv. Ei au o disciplina riguroasa,
liber consimtita, iar modul de lucru cu jucatorul
este deosebit, civilizat, nu intr-un fel "necatolic",
cum este la noi
- Cunoscand situatia dificila de la Arad, nu ati
ezitat sa preluati echipa?
- UTA pentru mine inseamna foarte mult. Am fost
jucator si antrenor timp de 18 ani si de aceea consider
ca reprezinta o provocare pentru mine. Daca nu venea
aceasta propunere, puteam sa ies la pensie. Cu siguranta
ca in cazul altei echipe din divizia B, m-as fi gandit
mai mult. - Ce le-ati cerut jucatorilor de la UTA? -
Le-am cerut pragmatism si disciplina. Eu le-am
oferit un nou tip de relatie antrenor-jucator. Am
lucrat la factorul psihologic, vreau sa le imprim
incredere jucatorilor, sa creada ca pot fi mai buni
decat pana acum. Am incercat sa schimb atitudinea
jucatorilor si am reusit, pentru ca s-au autodepasit.
Vreau sa le insuflu jucatorilor mandria de a juca
la UTA. - De ce credeti ca este nevoie pentru ca UTA sa
redevina o echipa respectata si puternica?
- In primul rand, de o reorganizare din temelii,
care sa fie de lunga durata si care a inceput de la
zero. Au fost multe incercari nereusite in ultimii
ani. Acum clubul e condus de un fost sportiv. Sandu
Ion dispune si vrea sa investeasca in sport, lucreaza
pe termen mai lung. E clar ca sportul este oglinda
fidela a starii economice din orice tara. Peste toate,
avem nevoie de rezultate, cele mai importante pentru
performanta. - Ce obiectiv aveti in cei trei ani de contract?
- In acest moment sunt trei obiective: sa imbunatatim
lotul, in acest an, sa promovam, anul viitor, si sa
asiguram o stabilitate pe termen lung in Divizia A,
incepand cu al treilea an. Contractul meu este pe
trei ani, este mult de munca, dar cred ca putem realiza
aceste obiective. Primul pas trebuie facut la iarna,
cand vom merge cu jucatorii la Institutul de Medicina
Sportiva de la Bucuresti. Ei trebuie sa fie apti pentru
marea performanta. Despre public "in ’92, am plecat datorita ostilitatii
spectatorilor. Acum, lumea m-a primit bine. Jocul
echipei poate sa aduca suporterii la stadion. Eu nu
voi intra in conflict cu publicul, pentru ca el m-a
facut mare portar. Daca voi avea contestatari, atunci
va fi o adevarata democratie. Dar un vocabular de
mahala nu veti auzi din gura mea. Le-am cerut sa fie
aproape de echipa, civilizati si calzi, pentru ca
au fost vremuri cand echipele nu erau huiduite la
Arad. De aici a plecat Trofeul Petschovschi, pentru
Fair Play si am incredere ca ne vor sprijini." Multumit de portari In trei meciuri de cand a venit la UTA, Silviu
Iorgulescu i-a testat intre buturi pe Marne si Grozav,
care i-au lasat o impresie buna. "Sunt doua tipuri diferite de portari. Nu
as vrea sa fac aprecieri, sa nu creada lumea ca ii
compar cu mine. Daca eu am fost un nume in fotbalul
romanesc, nu vreau ca jucatorii mei sa traiasca cu
o povara pe umeri. Marne a aparat la Negresti si cu
Zalaul. A primit un gol la care nu a fost vinovat.
Grozav a jucat in Cupa si s-a achitat bine de sarcini.
Pana acum sunt multumit de ei. Dan Tapos ma ajuta
foarte mult, ii pregateste bine si de aceea sunt in
forma", a spus Iorgulescu.
Bogdan
Cioara - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Aradul
Nou s-a dezvoltat prin efortul primarilor germani
Primele
colonizari germane au avut loc la nord de Mures, imediat
dupa pacea de la Karlovitz.
Pacea, incheiata in 1699 intre Austria si Turcia a
consfintit trecerea Ungariei si a Transilvaniei sub
stapanirea Austriei, fixand Muresul ca granita intre
Austria si Turcia.
Comunitatea germana a inceput sa se formeze, asadar,
in primul rand la Arad, Santana si Siria.
Mai tarziu, in 1718, dupa incheierea pacii de la Passarovitz,
pentru Banat s-a deschis un nou capitol al istoriei
sale.
Printul Eugen propune ca provincia sa fie direct supusa
administratiei Cancelariei Imperiale ca "Provincie
imperiala" si sa fie urgent colonizata,
in majoritate cu populate germanica, dar si cu alte
etnii din imperiu.
Dupa asezarea colonistilor germani la inceputul secolului
al XVIII-lea in Arad, orasul inregistreaza in anii
urmatori o dezvoltare spectaculoasa atat din punct
de vedere economic, social si cultural, cat si comunitar.
Se dezvolta un intreg cartier german, (Deutche Stadtteil)
pe langa cel sarbesc, roman, maghiar populat cu mestesugari,
negustori, familii de ofiteri austrieci, veterani,
care s-au asezat aici dupa efectuarea serviciului
militar. 39 de primari germani! Primii colonisti in Aradul Nou au fost atestati
inca din 1720.
Ei s-au stabilit la sud de Mures, in apropierea micii
localitatii Schela - azi Muresel.
Datele istorice consemneaza faptul ca pana in anul
1866, in Arad au fost nu mai putini de 39 de primari
germani, numarul lor fiind cel putin dublu decat al
primarilor reprezentand alte minoritati!
Acest lucru a condus la transformarea atat a Aradului
cat si a Aradului Nou, in centre ale culturii germane.
Sistemul scolar german si cultura au avut, cel putin
pana la mijlocul secolului XIX, vechi si mari traditii
in Arad si imprejurimi.
Alaturi de latura culturala, efectele administratiei
germane se rasfrang si asupra dezvoltarii economice.
S-a ajuns ca, in 1738 in Aradul Nou sa fie inregistrati
nu mai putin de1000 de locuitori, din care marea majoritate,
etnici germani.
Aradul Nou, cu puternicul sau sector agrar si mestesugaresc,
a fost intotdeauna o puternica rezerva economica pentru
orasul nostrru.
Taranii si gradinarii svabi din Aradul Nou au aprovizionat
ani de-a randul populatia orasului cu cereale, legume
si produse animaliere.
In mare parte pietele Aradului au fost dominate de
populate svabeasca.
Cei mai in varsta din Aradul Nou isi mai aduc aminte
cum dis de dimineata, femeile din Aradul Nou treceau
podul cu acele carucioare tipice trase de mana, incarcate
cu tot felul de legume, in drum spre pietele Aradului.
Nu in ultimul rand, zecile de primari si-au lasat
amprenta si din punct de vedere arhitectural.
Pentru ca in 1725 in Aradul Nou s-a infiintat prima
parohie si a fost cladita o prima biserica din caramida
si lemn, acoperita cu sindrila, asa cum reiese din
documente.
A fost, bineinteles, o cladire modesta, dar raspundea,
la vremea respectiva, cerintelor comunitatii.