Miercuri, 5 mai 2004

Stirile TVA aici

• Se anunta haos organizatoric in privinta situatiilor de urgenta

Statul schimba 18 legi de dragul fuziunii Pompierilor cu Protectia civila Organizati pana nu de mult in baza unui cumul de legi, Protectia Civila si Grupul de Pompieri din Arad adunau un sac de probleme ce le-ar fi dorit rezolvate in cel mai scurt timp. Autoritatile centrale au hotarat insa sa le puna in carca noi probleme, cerandu-le acestora sa se organizeze sub tutela unei singure institutii si sa uite in mare de individualitatea pe care tocmai si-au conturat-o.  Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta, caci aceasta este  formula sub care se vor regasi institutiile de mai sus, va urma sa intervina in toate situatiile delicate, in baza unui act normativ care schimba alte 18 acte, votate sau adoptate in decursul anilor.  Fara prea multe explicatii, cele doua institutii trebuie sa treaca de urgenta la reorganizare si sa devina din nou viabile in formula data.  Este, ca atare, indicat ca pe parcursul reorganizarii, judetul sa nu se confrunte cu nici o situatie grea caci, in haosul organizatoric care se prefigureaza, este aproape sigur ca interventiile vor lasa de dorit la capitolul promptitudine. Trei institutii (si alte comisii) intr-una singura Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta va inghiti ca atare, atributiile comisiei de aparare impotriva dezastrelor, a celei de protectie civila si a comisiei de evacuare si va grupa sub steagul sau si Grupul de Pompieri Vasile Goldis.  Autoritatile locale vor fi puse si ele sa se reorganizeze si sa formeze, la nivel de localitati, subunitati de interventie pe componenta situatiilor de urgenta.  Daca situatia nu pare atat de complicata din cele prezentate mai sus, atunci ar trebui amintit si faptul ca cele 18 acte care vor fi in tot sau in parte anulate de noua lege de organizare vor trebui sa fie modificate in termen de180 de zile. Estimari in privinta modalitatii de lucru In rest, sefii institutiilor locale nu pot decat sa estimeze noul mod de lucru pe care il vor pune in practica, fara a putea vorbi acum de certitudini.  Ioan Sechel, seful Grupului de Pompieri Vasile Goldis, sustine ca pe partea lor de competenta s-a trecut deja la cateva modificari si ca se gandeste ca "probabil unitatile noastre vor ramane operative, dar se vor adauga la acestea probabil si cativa specialisti care vor fi pregatiti pentru interventii de protectie civila, ori poate vor primi oameni de la aceasta institute".  Marcel Lucaciu, seful Protectiei Civile sussine doar ca fiecare va ramane cu atributiile din prezent. Cum vor arata cu adevarat cele doua institutii dupa fuziune, ramane insa de vazut caci, daca fiecare ramane sa faca ce a facut si inainte, atunci fuziunea nu si-ar avea sensul. Vise transfrontaliere in mijlocul haosului Desi totul pare alambicat, cel putin pentru moment, aradenii sustin ca sunt date si principiile in baza carora noul inspectorat va functiona si chiar ca se va pune accentul pe colaborarea cu institutii similare - pompieri si protectie civila - din Ungaria si alte tari.  Se vorbeste si de colaborarea cu Crucea Rosie, Armata sau serviciile de voluntariat, dar este cert ca, cel putin la inceput, in breasla celor care asigura interventiile in situatii de urgenta va domni haosul. Pompierii militari au zilele numarate Urmare a fuziunii pompierilor cu protectia civila si a crearii unui nou inspectorat, va avea loc si o mutare a personalului din vechile structuri in cea noua. Solutia aplicata in acest caz va fi transferarea personalului angajat in cele doua servicii spre inspectorat.  Daca pentru Protectia civila acest lucru pare a fi unui destul de simplu - in conditiile in care institutia are doar noua angajati (!) - pentru grupul de pompieri transferul se va dovedi, daca nu acum, cel putin pe viitor, foarte complicat. Aceasta, in conditiile in care o idee vehiculata mai demult, dar nepusa in practica datorita costurilor exorbitante pe care le-ar fi implicat, pare ca va fi transformata in realitate nu peste mult timp.  Este vorba de renuntarea grupului de pompieri la serviciile militarilor in termen, in fapt cea mai mare parte din personalul institutiei, si angajarea de civili pentru aceasta indeletnicire.  Masura va veni ca urmare a necesitatii ca Romania sa se alinieze la standardele occidentale, in perspectiva integrarii in Uniunea Europeans, unde pompierii sunt o categorie aparte care nu are mai nimic de a face cu armata.  Aceasta masura, ce se va impune cel mai probabil de la anul, va avea repercusiuni asupra bugetului institutiei nou create, care se va vedea nevoita sa plateasca la greu salariile pompierilor civili. Bugetul inspectoratului sau spaima autoritatilor locale Banii cu care institutia va trebui sa supravietuiasca - atat din punct de vedere organizatoric, cat si logistic si material (prin plata angajatilor) - a declansat cateva spaime in randul autoritatilor locale, caci in marea majoritate a cazurilor in care institutiile se reorganizeaza, bugetul localitatilor are de suferit, ele fiind puse sa sustina o parte din activitate.  In cazul inspectoratului judetean pentru situatii de urgenta, sumele necesare pentru buna desfasurare a activitatii vor veni atat de la bugetul de stat cat si de la cel judetean, dar din calcul nu vor fi uitate nici bugetele localitatilor care au organizate subunitati.  Este mai mult ca sigur ca in cativa ani, Guvernul isi va lua mana de pe aceste institutii si le va lasa in grija autoritatilor locale.  Alte cateva schimbari vor opera si ele incepand din acest an: drapelul de lupta al serviciilor va fi inlocuit de unul al traditiei, vor fi create legitimatii noi pentru angajatii institutiilor, iar acestea vor avea clar stabilite drepturile si obligatiile.  Activitatea noului inspectorat va fi coordonata de reprezentantul Guvernului in teritoriu.  Adriana Barbu - Agenda zilei

• Cercetatoare de ucigasi in serie, distinsa la Arad

Universitatea de Vest "Vasile Goldis" pune pret pe criminologie  * O timisoreanca 100% a patruns in FBI  * Somajul, saracia si esecul scolar nu produc intotdeauna infractionalitate Un profesor universitar parizian, originar din Timisoara, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest "Vasile Goldis" din Arad.  Lygia Négrier Dormont a parasit Romania ocupata de comunism, in urma casatoriei cu un diplomat francez, devenind peste hotare o specialista de marca in Criminologie si Victimologie.  A publicat pana acum, in Franta si in alte tari, un numar de 20 de carti de specialitate si a fost implicata in numeroase cercetari de natura juridica.  E membra activa a mai multor asociatii stiintifice in intreaga lume si profesor asociat la Universitatea Americana din Washington D.C. si la Universitatea "Gong An", din Peking, China.  Vorbind despre Lygia Négrier Dormont, rectorul institutiei de invatamant superior aradene, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, a declarat ca "in lucrarile sale, cercetatoarea a tratat aspecte desprinse din experientele acumulate de statele cu democratie avansata care, confruntate cu un potential criminogen ridicat, au implementat social masuri de prevenire si reprimare a criminalitatii si delincventei".  Lygia Négrier Dormont a studiat Dreptul la Bucuresti, iar dupa cativa ani de practica in tribunalul timisorean, ca judecator, paraseste Romania si se stabileste la Paris.  Isi ia doctoratul in criminologie la Universitatea Panthéon-Assas, acolo unde a predat si reputatul profesor Jacques Léauté, autorul unui celebru tratat de Criminologie.  In studiile sale, cercetatoarea de origine romana a analizat notiunea de cauzalitate.  In opinia sa, exista situatii denumite in mod eronat cauze, care nu produc intotdeauna si peste tot acelasi efect, ca de exemplu somajul, saracia si esecul scolar.  Lygia Négrier Dormont a publicat studii despre Conventia Europeana a Drepturilor Omului si despre terorism.  Intre anii 1993-1997, se specializeaza in studiul ucigasilor in serie, urmand stagii de perfectionare la FBI in statul Virginia, SUA.  In acelasi timp, se deplaseaza in Europa si mai ales la Bruxelles, in calitate de expert international, secretar general si coordonator de comisii in cadrul Asociatiei Expertilor Europeni Agreati.  "Pentru Universitatea de Vest «Vasile Godis» din Arad, desemnarea ca Doctor Honoris Causa a doamnei Lygia Négrier Dormont reprezinta mandrie, cinste si onoare. Domnia sa, un remarcabil cercetator stiintific, dascal universitar si post-universitar, este o dovada vie ca munca serioasa si responsabila da intotdeauna rezultate de calitate", a declarat prof. univ. dr. Aurel Ardelean, rectorul Universitatii de Vest "Vasile Goldis" din Arad. Cosmin Lungu - Ziua de Vest

• Castelul din Bulci - o comoara insuficient valorificata

La marginea satului Bulci, la doi pasi de Mures, in vecinatatea Bisericii romano catolice, intre copaci seculari din specii rare ce impanzesc aproape zece hectare de teren, se inalta semeata inca, fosta resedinta a bogatului clan Mocioni.  Devenit peste ani spital de psihiatrie si mai apoi unul de tuberculoza, imobilul isi impune parca sa reziste timpului si saraciei. * * * Legenda spune ca familia Mocioni a venit pe meleaguri romanesti din Macedonia.  Erau crescatori de oi, foarte bogati, care atunci cand s-au mutat aici au adus cu ei kilograme de aur ascuns in butoaie cu miere.  Prima resedinta si-au stabilit-o la Foienii de Banat, dar fiind 16 frati si-au extins proprietatile.  Asa au fost ridicate si castelele de la Bulci, Birchis, Capalnas...  In anii 50, castelul din Bulci a devenit spital de tuberculoza, fiind transformat cativa ani mai tarziu in unul de psihiatrie.  Dupa alti multi ani in care portile i-au fost ferecate, in 1995 imobilul a redevenit functional, aici deschizandu-se o sectie TBC externa Spitalului Municipal Arad. In cautarea vindecarii si a linistii Unitatea avea 60 de paturi, asta pana anul trecut cand, odata cu reforma sanitara, numarul lor s-a redus la 36.  In acest colt de lume, departe de forfota orasului, intr-o adevarata oaza de liniste isi cauta vindecarea bolnavii TBC care necesita un tratament mai indelungat.  Majoritatea sunt napastuiti de soarta, fara familie, fara un acoperis deasupra capului care au dus o viata dezorganizata muncind pe santiere sau in mine. Unii dintre ei vin, stau cateva saptamani si pleaca. Dar se reintorc dupa numai cateva zile pentru ca aici gasesc intotdeauna o bucata de paine si o perna pe care sa-si aseze capul.  Traiesc ca intr-o familie mare, in care se regasesc mai multe generatii, asa incat Bulciul a devenit un camin pentru acesti oameni. ACASĂ a ajuns sa fie acest spital si pentru cel care a luat in maini "carma" unitatii in 1995, dr. Petru Dobra.  De la deschiderea sectiei, dr. Dobra locuieste la Bulci. Nu este usor sa stai departe de familia stabilita la Arad, dar alinarea suferintelor umane reprezinta notiunea sa de a fi.  Aici si-a inchegat o adevarata gospodarie cu rate, gaini, gaste...  Bulciul este o a doua casa si pentru cei 24 de angajati ai spitalului.  Cu bucurii si lipsuri materiale, cu satisfactie profesionala si sufleteasca atunci cand starea unui bolnav se amelioreaza... asa se scurg zilele la spitalul din Bulci.  "A trecut iarna. Acum am scapat de greutati. E bine," spune dr. Dobra.  Zambetul din coltul gurii si privirea trista releva insa o alta realitate. Una cruda, aceea cu care se confrunta intregul sistem sanitar romanesc - lipsa banilor! Cu sprijinul primit de la Spitalul Municipal si cu spiritul gospodaresc al directorului Dobra, spitalul functioneaza, e drept, cu greu.  Localnicii si autoritatile locale nu pot insa sa nu se gandeasca la momentul cand dr. Dobra nu va mai fi la Bulci, domnia sa avand 65 de ani, urmand a se pensiona.  Cine va mai accepta un post de conducere la Bulci, o pozitie care cere atatea sacrificii si este recompensata atat de nesemnificativ?! Vechiul castel - abandonat in saracie De anul trecut, sectia care functiona in partea centrala a castelului a fost mutata intr-o aripa a acestuia, pe vremuri fost sediu administrativ.  Spatiul a fost igienizat, o fundatie germana l-a dotat cu mobilier acceptabil...  Castelul propriu-zis ramane insa uitat. Imobilul a fost preluat de Consiliul Local Municipal, care nu isi permite sa il amenajeze.  Astfel, din cauza banilor si poate a dezinteresului fata de aceste aspecte, o valoare este pe cale sa se piarda. Constructia solida impune inca admiratie: incaperi imense cu ferestre inalte, terase largi...  Timpul scurs isi lasa insa amprenta pe ici pe colo: tencuiala a inceput sa se desprinda de pe pereti, geamurile sunt scorojite, pasarelele si-au facut cuiburi pe la colturi. Posibilitatile de relansare a zonei sunt multiple.  Profitand de istoricul asezarii, de frumusetile locului, de Muresul care este la o aruncatura de bat, castelul si-ar putea recapata valoarea de altadata. Un sanatoriu, o zona de agrement, un centru turistic... variantele sunt multe.  Ceea ce lipseste este insa interesul sau priceperea de a face cunoscut acest taram mirific! Madiana Popescu - Adevarul

• Banii de la Guvern ajung pentru vreo trei kilometri de drum!

Reteaua de drumuri judetene a fost construita intre anii 1965 si 1977.  Pe atunci, drumurile au fost calculate pentru masini de tonaj mai mic si, mai ales, pentru un trafic mult mai redus decat cel din prezent.  Din pacate, de atunci traficul a crescut, precum si numarul masinilor de mare tonaj care circula pe ele.  In paralel, drumurile au avut parte numai de carpeli, astfel ca in prezent mai bine de 80 la suta dintre acestea au durata de serviciu expirata. Administratia Domeniului Public si Privat, din subordinea Consiliului Judetean Arad, a demarat de ceva vreme o campanie de reparare a drumurilor judetene, pe care dupa trecerea iernii circulatia devenise aproape insuportabila. Rezultatele reparatiilor se vad, pe unele rute din judet circulandu-se deja in conditii acceptabile.  Din pacate, din cauza lipsei de fonduri, Administratia Domeniului Public si Privat a judetului Arad nu poate scoate la licitatie decat lucrari de plombare si tratament bituminos.  In cazul celor dintai insa, garantia este de numai sase luni, iar in cazul tratamentului bituminos, de trei ani.  Pentru refacerea din temelii a drumurilor judetene, cu covoare asfaltice, ar fi nevoie de aproximativ 1200 de miliarde de lei, in timp ce Aradul primeste, de obicei, aproximativ 80 de miliarde de lei pe an pentru drumuri.  In fine, ultima transa de bani primita recent de la Guvern pentru drumurile judetene aradene ar ajunge pentru numai vreo trei kilometri de covor asfaltic... "Nu ne putem permite decat lucrari de reparatii, adica plombari si tratament bituminos. Vom face, anul asta, 200 de kilometri de tratament bituminos " -a precizat, ieri, Gheorghe Campan, directorul Administratiiei Domeniului Public si Privat. Acesta a mai declarat ca ritmul lucrarilor este dictat de utilajele firmei care a concesionat prestarea serviciului, adica SC ICIM SA, care nu are decat o masina de frezat asfalt.  In aceste conditii, este de la sine inteles ca lucrarile nu vor putea capata un ritm nebunesc, desi directorul Administratiei Domeniului Public si Privat ar dori ca reparatiile sa fie finalizate in cel mai, scurt timp posibil. In acesta ordine de idei, trebuie spus ca astazi Tncepe lucrul si la tronsoanele Pancota - Tarnova si Tarnova - Buteni, urmand ca mai apoi sa se treaca si la Tarnova - Taut, Sicula - Cermei, Cermei - Sintea Mare.  Orlando Toader - Ziarul Transilvania

• Alte 14 tramvaie nemtesti ajung la Arad

In cursul lunii viitoare, Compania de Transport Public va aduce la Arad alte 14 tramvaie nemtesti. Este vorba de vagoane de tip Tatra, care au fost scoase din circulatie in orasul Halle, dar care sunt inca in stare de functionare si arata oricum mai bine decat cele care ruleaza de peste un sfert de secol prin municipiu. Spre deosebire de tramvaiele aduse la finele anului trecut, CTP va plati bani frumosi pe transportul tramvaielor pana in tara.  Lotul adus cel mai recent la Arad s-a bucurat de sprijinul guvernului german. Pe langa faptul ca vagoanele au fost achizitionate la preturi modice, si transportul lor a fost finantat de catre nemti. Directorul tehnic al CTP, Petru Cuvineanu, si-a aratat ieri speranta de a se incadra costurile in cele 2,5 miliarde de lei primite de la bugetul local. Microbuze noi la Lipova si Gurahont Desi nu s-a stabilit inca cu exactitate zonele in care vor fi distribuite microbuzele nou-noute cumparate cu obligatiuni judetene, cel mai probabil ele vor rula pe trasee unde nu este foarte mare aglomeratie. Directorul Cuvineanu preconizeaza ca microbuzele, imediat ce vor fi livrate, vor intra pe rute ca Arad-Lipova si Arad-Gurahont. Simona Mazare - Observator

Publicitate

  Imobil de vanzare

Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Saptamanalul Buletinul de Arad, TV Arad, TV RCS.