In
premiera nationala, Aradul va avea o facultate de
moase!
La
Universitatea
de Vest "Vasile Goldis" a inceput,
ieri, un nou semestru.
Cu aceasta ocazie, conducerea universitatii a facut
publice obiectivele si proiectele pe care doreste
sa le duca la bun sfarsit in cursul acestui an.
Printre acestea se numara infiintarea unui institut
de sondare a opiniei publice si a unei filiale a Centrului
Cultural Francez, continuarea lucrarilor la stadionul
"Gloria", precum si initierea unor
cursuri de pregatire Cambridge.
Un alt obiectiv este infiintarea din aceasta toamna
a unei facultati de moase cu o durata de 4 ani de
studiu.
Proiectul a fost aprobat de Ministerul
Educatiei Cercetarii si Tineretului si va constitui
o premiera nationala.
Rectorul Aurel Ardelean a anuntat ca personalul universitatii
va avea incepand cu acest semestru un salariu mai
mare cu 12%, iar studentilor li se vor mari bursele
cu 30%.
Diana
Rotar - Observator
Intre
martisoare politice si lozuri
Martisorul
a provocat ieri, la Arad, o adevarata efervescenta
a clasei politice locale.
Liberalul Gavril Popescu, candidat la Primaria
Aradului, a colindat birourile unor personalitati
feminine de prim rang, carora le-a oferit in dar martisoare.
Acestea au fost insotite si de imaginea liderului
national al PNL,
Theodor Stolojan, care s-a imortalizat dand mana cu
speranta liberala la Primaria Aradului.
Mihai Matekovits, unul din liderii aradeni ai UDMR
si inspector scolar general adjunct al Inspectoratului
Scolar Judetean Arad, a fost mult mai pragmatic.
Profitind de conferinta de presa organizata de ISJ
Arad, Mihai Matekovits a cadorisit jurnalistele prezente
nu cu martisoare, ci cu lozuri.
Cu trei exceptii, jurnalistele prezente au noroc chior
in dragoste, colegele lor avand sansa unui castig
de 10.000 lei, adica exact contravaloarea altui loz.
Primarul Dorel Popa a iesit de dimineata sa imparta,
alaturi de tinerii din PSD,
martisoare in fata Palatului Administrativ.
Pentru scurt timp, si agentii de politie le-au oferit
martisoare soferitelor care au iesit devreme in trafic.
Sorin
Trocan - Evenimentul Zilei (Editia de Vest)
Prin
Penitenciarul de Maxima Siguranta Aradul a intrat in Uniunea
Europeana
Se
numeste Romulus. Are 38 de ani si un fiu care este
nascut pe 7 noiembrie, in aceeasi zi cu Revolutia
lui Lenin - (alt an, bineinteles).
Se afla incarcerat aici, la Penitenciarul de Maxima
Siguranta Arad, pentru ca a facut trafic de influenta.
A avut ghinionul sa fie prins si condamnat. Pentru
putin timp, spune el, pentru ca se comporta exemplar
si spera sa fie eliberat conditionat.
Deocamdata, are putin noroc. A fost scos din celula
pe care o imparte cu alti trei detinuti si a fost
adus sa stea de vorba cu noi.
Despre conditiile de detentie. Despre noile conditii
de detentie. Pentru ca, de cateva luni, a intrat in
vigoare o ordonanta de urgenta (OUG 56/2003 aprobata
prin Legea 403/2003) in care sunt stipulate unele
drepturi ale persoanelor aflate in executarea pedepselor
privative de libertate.
Prin acest act normativ, statul roman raspunde masurilor
cu caracter general dispuse de Comitetul Ministrilor
din cadrul Consiliului Europei.
Scrisorile sunt ridicate zilnic de catre posta
A acceptat sa stea de vorba cu noi, insa, ne-a spus
ca este grabit! Urma sa participe la un curs de limba
engleza, organizat in cadrul programelor educationale,
de catre conducerea penitenciarului in colaborare
cu ONG-ul "Europa pentru Europa."
A vrut sa faca acest curs din mai multe motive, dar
cel pe care ni-l spune este ca profesorii sunt din
Marea Britanie, sotii Paul si Jenice England. "Cursul
se tine o data pe saptamana. Sunt circa 30 de detinuti
- cursanti. In urma testelor date de catre cei doi
profesori englezi s-au stabilit trei nivele: incepatori,
mediu si avansati. Spre mirarea lor, dar si a noastra,
doi dintre detinuti au un nivel de cunoastere a limbii
engleze foarte ridicat." - ne-a spus Sorina
Togoi, sefa Serviciului cultural - educativ din cadrul
penitenciarului.
Romulus tine in buzunarul de la piept o scrisoare.
O va depune personal la una dintre cutiile postale
montate in curtea penitenciarului. "Scriem scrisorile, le lipim si le depunem
la cutia postala. Nu mai intampinam nici o problema.
Daca am avea, cu posta am avea, pentru ca ei ridica
zilnic, la ora 12,00, scrisorile. De adus, ni le aduce
gardianul. Le desface in fata noastra, ne da foile
si verifica sa nu fie lucruri interzise in plic."
- ne-a spus barbatul, nu inainte de a ne intreba
ce mai stim nou despre UTA.
Despre culise, caci despre ceea ce scrie in ziare,
ce se spune la radio sau la televizor este informat.
Sorina, impreuna cu un tanar locotenent, ghidul nostru
din penitenciar, ne dumiresc repede. Din fondurile
unitatii au fost facute 96 de abonamente la diverse
ziare si reviste locale sau centrale.
Cativa dintre detinuti si-au facut abonamente personale.
Ne-am uitat pe lista preferintelor detinutilor si
am aflat ca ei citesc cel mai mult Adevarul de Bucuresti(20
de abonamente), Jurnalul National si Adevarul de Arad(17
abonamente).
Si, poate, pentru a nu se lasa mai prejos decat cei
de dincolo de zidurile inalte de beton, detinutii
scot, lunar, o revista. Se numeste "Tranzit Magazin
24", este scrisa de detinuti, citita si distribuita
doar in interiorul penitenciarului.
Dupa un program bine stabilit de catre conducerea
unitatii, detinutii au acces si la programele radio
- tv.
Daca la radio nu sunt, din motive tehnice, restrictii
in ceea ce priveste receptionarea programelor, cei
care se uita la televizor, fie la cele ale penitenciarului,
fie la cele proprii din celule, pot viziona "doar"
15 programe.
Atat terestre(TVR 1, TVR 2, PRO TV, Antena 1 etc.),
cat si prin satelit (Eurosport, MTV, RAI DUE, VIVA
etc.).
Aici este timp si pentru scoala. Zilnic, in cinci
sali de clasa, 115 deti-nuti, din cei 1500 cati se
afla in penitenciar, iau loc in banci. 56 dintre ei
sunt in ciclul primar si 59 in cel gimnazial. Desi,
cand in banci vezi oameni in toata firea, facand bastonase,
ti se pare hazliu, lucrurile nu stau chiar asa. Multi
dintre cei incarcerati aici nu stiu sa scrie, sa citeasca
sau sa socoteasca. 17 cadre didactice, de la Scoala
Generala "Avram Iancu", cu clasele I - VIII,
din Arad ii ajuta sa desluseasca tainele abecedarului
si sa invete tabla inmultirii.
Cei care vor sa invete o meserie o pot face. Conducerea
penitenciarului impreuna cu Organizatia Romano-Germana
organizeaza cursuri de calificare profesionala in
meseriile de zidar, tamplar si, ca noutate, initiere
in utilizarea calculatoarelor. "Avem o sala speciala unde se tin cursurile
de calculatoare. Avem zece PC-uri, de ultima generatie
si un specialist care ii initiaza pe detinuti. Desi
ar parea greu de crezut, unii dintre cursanti fac
progrese rapide, insusindu-si o meserie care, cu siguranta
ii va ajuta atunci cand vor iesi" - ne spune
Sorina.
Pachete consistente si 1200 de tigari lunar
Vazand ca il masuram cu privirea, Romulus s-a simtit
dator sa ne dumireasca. Ne-a spus ca ei, acolo, pot
primi lunar patru pachete cu haine, incaltaminte sau
hrana, de maxim 5 kilograme coletul, si alte patru
pachete cu fructe, dulciuri(tot maxim cinci kilograme)
si 20 de litri de suc sau apa minerala.
Pachetele pot fi aduse personal de catre membrii familiei
sau de catre prieteni, cu ocazia vizitelor saptamanale
permise de regulament. "Trece mai usor timpul,
ca vorbim la telefon." - ne-a mai spus detinutul.
Conform aceluiasi regulament al inchisorii, poate
primul Dumnezeu al celor ce-si duc traiul aici, detinutii
pot vorbi la telefonul public 15 minute pe saptamana.
In Arad, in tara sau aiurea. Cartele telefonice sa
aiba! Maximum cinci.
Si le pot procura de la chioscul din incinta penitenciarului.
Cei care au bani pot cumpara conserve, sucuri, plicuri,
timbre, cafea nes si tigari.
Daca tot veni vorba de tabac, detinutii au dreptul
sa fumeze 1200 de tigari pe luna.
Religie si carte Forsyte Saga, de John Galsworthy,
Povestea vietii mele, de George Sand, sunt doar doua
dintre titlurile pe care le intalnesti in biblioteca
penitenciarului. Biblioteca al carei fond de carte
insumeaza peste 13.000 de volume. Carte de toate genurile,
in limbile romana, maghiara, germana sau rusa.
Peste 8.000 de volume au fost primite de curand de
la Sindicatul Astra Trinity. Detinutii pot imprumuta
de la bibliteca maxim cinci carti pe saptamana.
L-am intrebat pe Romulus ce anume prefera sa citeasca.
Ne-a raspuns ca nu se prea omoara dupa carti, prefera
sa asculte. Mai ales slujba de duminica, de la biserica
ortodoxa construita in incinta penitenciarului, unde
oficiaza parintele Nicolau, angajat al Directiei Generale
a Penitenciarelor.
Vizitand biserica, am fost placut surprinsi sa aflam
ca parte din picturile si sculpturile aflate aici
au fost realizate chiar de catre detinuti. Insa, nu
numai crestinii ortodocsi beneficiaza de slujbe religioase,
ci si ceilalti detinuti de alte culte sau confesiuni.
Ar mai fi multe de spus despre cum isi duc traiul
detinutii incarcerati la Penitenciarul de maxima siguranta
Arad, dar ne oprim aici.
Din ceea ce am vazut se contureaza o idee: in ceea
ce priveste conditiile din Penitenciarul de Maxima
Siguranta Arad deja, suntem intrati in Europa. Cu
cele de "afara", inca, nu.
Romulus
Dubat - Adevarul
Primariile
pe Internet, un plan... virtual
Prefectul
Vasile Dan Ungureanu ar dori sa introduca in judetul
Arad, cat mai repede, conceptul de "e-guvernare"
in forma localizata.
Acest lucru ar insemna realizarea unui portal care
sa cuprinda paginile de web ale tuturor primariilor
din judet.
Implementarea proiectului sub numele "Primarii
Arad" ar avea menirea sa imbunatateasca accesul
la informatiile si serviciile publice ale autoritatilor
administratiei publice centrale, sa elimine procedurile
birocratice si sa simplifice metodologiile de lucru,
sa imbunatateasca schimbul de informatii si serviciile
intre autoritatile administratiei publice centrale.
In viziunea firmei care promoveaza conceptul amintit,
prin realizarea portalului s-ar elimina jumatate din
cheluielile efectuate si din eforturile depuse de
catre primarii in vederea transmiterii de acte, respectiv
arhivarii documentelor.
Problema este insa ca in judetul Arad exista o serie
de localitati ai caror primari si secretari nu stiu
sau nu sunt obisnuiti sa foloseaca nici macar posta
electronica.
Pe de alta parte, majoritatea primariilor nu dispun
de fondurile necesare realizarii unui sait propriu
de internet.
In opinia prefectului insa aceste probleme se pot
rezolva prin munca si ambitie, iar in ceea ce priveste
partea materiala, prin alocarea de fonduri extrabugetare.
G.
Ungureanu - Ziarul Transilvania
Incep
lucrarile din banii obtinuti din obligatiuni judetene
Presedintele
Consiliului
Judetean, Caius Parpala, ne-a declarat ca, in
cateva zile, vor incepe lucrarile de reabilitare a
drumurilor din banii obtinuti ca urmare a emisiunii
de obligatiuni judetene astfel ca, din suma totala
de 25 de miliarde, 20 vor fi "scoase"
pentru drumuri.
La acestea se vor adauga si lucrarile care vor fi
suportate din sumele trimise de Ministerul Transporturilor:
37 de miliarde, veniti din defunctul fond special
pentru drumuri, si alte 11 miliarde, cu destinatie
speciala: pietruire.
Suma totala pe care Consiliul Judetean o va pune la
bataie pentru lucrari de modernizare a tronsoanelor
din judet se apropie de 100 de miliarde de lei, in
conditiile in care institutia a alocat din propriul
buget pentru reabilitat de drumuri 29 de miliarde
si alte trei pentru pietruiri.
Din suma totala, mai bine de 19 miliarde vor merge
pe intretinerea curenta a drumurilor judetului, iar
7,8 miliarde pentru deszapezirea lor. Patru tronsoane
vor intra intr-un proces de modernizare totala prin
imbracaminte bituminoasa.
Este vorba de drumurile Peregul Mic- Pecica, Tarnova
- Araneag, Berindia - Paulean si Tagadau - Bochia.
O serie de drumuri vor suporta tratamente bituminoase,
in valoare de 16 miliarde, trei miliarde vor merge
pe siguranta circulatiei (achizitii de indicatoare,
semne etc.) iar ceva peste 19 miliarde vor fi cheltuite
pe lucrari de investitii la drumurile Birchis -limita
de judet Bihor, Barzava Taut si pe reabilitarea
rampei podului Sicula.