Universitatea
"Vasile Goldis" a fost acreditata institutional
de Parlamentul Romaniei
In
aula "Stefan Cicio Pop" a Facultatii
de Drept a avut loc o dezbatere a problemelor viittorilor
studenti ai Universitatii de Vest "Vasile
Goldis". A fost prezent rectorul
universitatii, prof. univ. dr. Aurel Ardelean precum
si decani, profesori si studenti.
S-a subliniat faptul ca Universitatea de Vest "Vasile
Goldis" este prima institutie de acest gen din
tara care a fost acreditata prin lege. UVVG are sprijinul
mai multor universitati particulare din Statele Unite,
Anglia si Germania. La acest capitol universitatea
sta foarte bine, deoarece relatiile internationale
sunt foarte puternice. Rectorul univesitatii a facut
apel la absolventii de liceu sa isi indrepte
pasii catre aceasta institutie de invatamant superior,
avand in vedere baza didactica in care s-au investit
aproximativ 640 miliarde de lei, si faptul ca 10 %
din absolventii de pana acum lucreaza in strainatate,
in domeniul informaticii, magementului si in stomatologie.
Prefectul
Aradului critica lenea
Nemultumit
de lentoarea aplicarii legii fondului funciare, prefectul
Vasile Ungureanu a continuat vizitele in judet, analizand
situatia in sase comune care ridica problemele in
acest sens. La Seleus,
Sicula si
Ineu discutiile au fost aprinse, chiar dure, cu
referire la lentoarea cu care s-a actionat in acest
an pentru eliberarea titlurilor, fiindca nu s-au acordat
titluri de doi ani in aceste unitati (cu exceptia
a sase titluri la Seleus). O situatie similara s-a
constatat si in zona Bata,
Birchis si
Savarsin care, pana in anul 1997, au fost fruntase
la aplicarea Legii fondului funciar, iar dupa aceasta
data s-a instalat la primariile respective o stare
de automultumire, eliberarea titlurilor a fost pur
si simplu stagnata, mai ales la fondul forestier din
zona. Prefectul Ungureanu a subliniat ca va actiona
pentru realizarea programului guvernului cu privire
la aplicarea legii fondului funciar, chiar daca acest
lucru va cere masuri drastice. "Nu sunt pentru
acordarea despagubirilor, ci pentru restituirea in
natura. Acum, la Arad se defasoara o operatiune de
verificare similara celei din judetul Hunedoara. Ne
uitam peste toate cotoarele, fila cu fila, sa constatam
eventualele greseli. Acolo unde lucrurile sunt neclare
se vor cere lamuriri si vom incerca reglementarea
situatiei, daca trebuie chiar pe cale juridica".
Adina
Cosa - Ziua de Vest
Inca
o eleva din Arad a obtinut o bursa de studii in SUA
O
eleva din Arad a obtinut o bursa de studii in valoare
de 34.000 de dolari pe an in Statele Unite ale Americii.
Suma acopera toate cheltuielile viitoarei studente,
mai putin transportul.
In ultimii ani, zeci de aradeni au plecat cu burse
de studii in strainatate, insa nici una nu s-a
ridicat la acest nivel. Diana Iercosan este eleva
in clasa a XII-a la Colegiul National "Elena
Ghiba Birta". Ea va pleca in august la Los
Angeles, unde va studia timp de patru ani.
Pentru a ajunge aici, ea a sustinut examene dificile
de limba engleza, italiana, algebra si geometrie.
Aceasta declara ca :"am primit raspunsul cam
acum o luna, cand intr-o dimineata am deschis corespondenta,
in care am contatat ca am fost admisa, si am primit
si instiintarea de ajutor financiar in valoare de
34.000 USD. Pentru mine aceasta a fost partea cea
mai importanta, deoarece fara acesti bani pe care
i-am primit nu as fi putut sa ma intretin"
Directoarea colegiului, Valentina Iegariu ne spune
ca "ma bucur ca inca o eleva, alaturi de multi
altii care au mai plecat va reprezenta invatamantul
aradean si as fi foarte bucuroasa daca la terminarea
studiilor aceasta s-ar intoarce in Romania, deoarece
e nevoie multa de acestia si aici."
Diana a participat in fiecare an la olimpiadele de
specialitate si s-a implicat in cele mai multe din
activitatile scolare, astfel ca reusita ei a venit
ca ceva firesc, fiind o eleva model, care si in anul
trecut scolar a avut media 10. Facultatea la care
v-a studia Diana are mai multe specializari. Ea va
avea posibilitatea sa aleaga, si probabil ca va opta
pentru Stiinte Economice.
Spitalele
din Sebis si Chisineu Cris sunt "pe faras"
Zeci
de mii de aradeni, afectati de reforma sanitara La
Prefectura a avut loc, joi, o sedinta cu usile
inchise - prefectul Dan Ungureanu asigurandu- se,
inca de la inceput, ca nu sunt intrusi in sala - cu
toti directorii de spitale din municipiu si judet,
dar si cu conducerile Directiei de Sanatate Publica
(DSP) si Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS).
Ziaristii au aflat, mai apoi, doar ce au dorit autoritatile
sa spuna, tinand "la ciorap" informatiile
care privesc cateva zeci de mii de cetateni ai judetului.
Totusi, in cursul zilei de vineri, a transpirat faptul
ca se pregateste transformarea spitalului din Sebis
intr-un centru de diagnostric si tratament. Mai mult,
zvonurile merg pana acolo incat se spune ca ar exista
ceva interese legate de privatizarea sectiei de cronici
a Spitalului orasenesc Sebis, care in forma actuala
deserveste intreaga zona, inclusiv Ineul si Gurahontul!
Dorind sa aflam cum stau lucrurile in acest caz, ne-am
izbit de refuzul (sau teama!) celor implicati de a
discuta deschis. Astfel, dr. Ioan Bochis, directorul
spitalului din Sebis,
a precizat ca luni o sa aiba loc o noua sedinta cu
directorii de spitale, in care se va spune lucrurilor
pe nume. Despre posibilitatea ca la Sebis sa nu mai
existe spital, acesta a declarat ca, pana la sedinta
de joi, de la Prefectura, "nu sa spus nimic
oficial legat de acest lucru, incat noi am si trimis
la minister, spre aprobare, planul de reducere a paturilor".
Primarul orasului Sebis, Marius Lambing (care este
medic de profesie) s-a aratat mirat de intreaga turnura
pe care au luat-o lucrurile. "Legat de acest
aspect, va pot spune ca am fost consultat si este
o noutate pentru mine. Nu inteleg ce se intampla!"
a spus Marius Lambing. Mergand mai departe, Gheorghe
Domsa, directorul CJAS a refuzat sa faca orice comentariu
pe marginea subiectului, pana saptamana viitoare.
Nici directorul DSP, Ioan Crasnic, nu a fost mai "darnic"
cu noi. Astfel, in legatura cu viitorul spitalului
din Sebis (la care s-a adaugat, intre timp, si cel
din
Chisineu Cris aflat in aceeasi situatie!), acesta
nu si-a exprimat punctul de vedere. "Dupa
sedinta de luni, (astazi) se va contura viitorul celor
doua spitale". Pana la urma, ceea ce deranjeaza
cel mai mult in toata aceasta "afacere"
nu este lipsa de transparenta a "partilor"
(desi, conform indicatiilor premierului Nastase, ne-am
fi asteptat la o cu totul alta atitudine din partea
institutiilor implicate), ci faptul ca zeci de mii
de persoane din zona Sebis si Chisineu Cris vor ramane
fara posibilitatea de a beneficia de serviciile unui
spital, centrele de diagnostic si tratament nefiind
chiar spitale. Ceea ce, o spunem deschis, ar trebui
sa-i puna pe ganduri pe cei care vor reforma cu orice
pret.
Orlando
Toader - Observator
Aradul
de altadata (I)
In
urma cu vreo 300 de ani, Aradul a fost o localitate
discreta, chiar daca, datorita navigatiei pe Mures,
in 1702, este ridicat la rangul de oras cameral. Abia
in anul 1763, Aradul intra in preocuparea administrativa
imperiala, odata cu inceperea construirii Cetatii
Aradului, in exteriorul acestei bucle a Muresului,
cand mii de oameni au fost antrenati, pe o perioada
de 20 de ani, pentru finalizarea importantului obiectiv
militar de granita, In Arad, se aseaza numerosi breslasi
(fierari, zidari, caramidari, croitori, postavari,
morari, tesatori, negustori, cizmari, carausi), ajungandu-se
"la o triplare a populatiei aradene in limitele
teritoriale de atunci". Aradul a devenit
o localitate dinamica, in care fiecare om putea gasi
de lucru, fapt atragator si stimulativ pentru orice
ambitios. Sansa unui oras infloritor a fost diminuata
de stagnarea edilitara, determinata de intentia stramutarii
Aradului pe o alta vatra din cauza deselor inundatii,
precum si a apropierii de cetatea militarizata:
"1776 este anul in care imparateasa Maria Tereza
a hotarat mutarea Aradului in pusta Zimandului".
Dupa moartea imparatesei, in 1871, se aduce la
cunostinta aradenilor ca orasul nu se va muta, dar
ca notabilitatile sunt obligate sa "elaboreze
un plan de sistematizare urbanistica pentru a impiedica
dezvoltarea haotica a orasului".
La inceputul secolului al XIX-lea, cand aici se infiinteaza
Preparandia (1812), prima institutie cu elemente de
invatamant superior, Aradul era o localitate mai mult
militara, gratie constructiei cetatii imperiale, iar
casele civililor erau asezate in bucla Muresului si
ingramadite pe langa Piata Veche. Desi era numit oras
cameral, avea o populatie de circa 8500 de locuitori,
alcatuita din militari, tarani, mestesugari, negustori,
carausi ori hangii. Era o lume pestrita, dar harnica,
iar navigatia pe Mures, confectionarea de materiale
pentru militari, dinamismul unui spatiu promitator
de bunastare atrage tot mai multe familii. Piata Veche
a Aradului devine
neincapatoare pentru o asemenea forfota, astfel ca
alti oameni vor asana baltile pe care inca se mai
vanau rate salbatice chiar de pe geamurile
caselor, determinand extinderea vetrei localitatii,
diversificarea meseriilor si cresterea interesului
pentru "mandrul si ingamfatul oras de pe
Mures", cum il va numi mai tarziu Caragiale.
Aradul era asezat pe o "insula",
alcatuita din bucla fluviului si bratul Muresului
care inchidea ondulatia albiei, din care, astazi,
a mai ramas doar Lacul din Padurice si "Muresul
mort". La inceputul secolului al XIX- lea,
Aradul a ajuns la o populatie de 8476 de locuitori,
apoi, in anul 1850 la 22.398 si la 56.260 in anul
1900. Cifrele de mai sus indica o populatie ia nivel
de mic oras, prin transformarea sa rapida, gratie
unor favorabile conjuncturi militare. Aradul are un
ritm economic si social dinamic, este un centru de
interes comercial, iar dupa decretarea sa, in 1834,
ca oras liber regesc, se incep investitile in constructii
monumentale. Incantat de infatisarea localitatii un
calator, in 1846, scria ca "Aradul e cel
mai frumos oras, cu strazi frumos aranjate in majoritate
pietruite, cu comert vioi, un dute-vino continuu pe
strazi, iar numeroasele pravalii dau alura unui oras
mare". Inflorirea economica, sustinuta de
o concurenta a breslelor, de ivirea unor elemente
a1e marii industrii s.a. genereaza bunastare, ceea
ce va permite aradenilor "sa aiba un loc de
frunte intre donatorii voluntari pentru razboiul cu
Franta", fapt apreciat de autoritati, la
fel ca si sprijinul pe care aradenii l-au dat armatei
imperiale pentru oprirea campaniei militare a lui
Napoleon Bonaparte. 0 prima recunoastere a sprijinului
aradenilor fata de Curtea de la Viena a fost aprobarea
de a se infiinta aici, la Arad, a primei "scoli
pedagoghicesti" pentru formarea invatatorilor
romani si pregatirea acestora in vederea invatarii
in limba materna. Prin rezolutia din 9 februarie 1811,
inaltul tron imparatesc a poruncit ca "sa
se introduca trei nationalnice scoale de capetenie
pentru preparanzi; una in Aradul Vechi pentru romani,
alta la Sent-Andrei pentru sarbi, iar a treia in Pesta
pentru greci". Acesta a fost inceputul intelectualizarii
populatiei din Arad, chezasie pentru intrarea localitatii
noastre in randul oraselor.