Luni, 8 aprilie 2002

• Prefectul Ungureanu a "jucat", din nou, in deplasare

Buteni, Sebis, Moneasa - Un tur cu "lovituri" de pedeapsa Prefectul Dan Ungureanu a vizitat, sambata, mai multe localitati din judet, cu intentia de a nu trece nici o saptamana fara sa ia legatura cu oamenii si problemele lor, chiar la ei acasa. "Consider, a declarat prefectul judetului, ca numai astfel se poate lucra eficient, daca problemele oamenilor ne ajung la urechi, iar noi, atat cat vom putea, vom incerca sa-i sprijnim in a le rezolva." Din delegatia prefectului Ungureanu au facut parte consilierul Dumitru Nica, purtatorul de cuvant al prefectului - Gheorghe Chiper, seful serviciului Coordonare din cadrul Prefecturii - Gavrila Iacob, Seful Departamentuiui Juridic al Prefecturii - Radu Stoian, Florin Tranc - specialistul pe probleme de fond funciar al Prefecturii, respectiv Radu Ambrozie Balanean - mai nou cooptat in echipa Prefecturii, dumnealui urmamd a se ocupa de relatiile institutiei cu alte structuri, de controlul integrarii europene, de relatiile cu ONG-urile, de problemele legate de relatiile internationale etc. La vizita in judet au mai particioat si Maria Boros, sefa Oficiului Judetean de Cadastru, Mihai Covic, directorul Directiei Judetene de Protectie a Mediului, alti reprezentanti ai institutiilor descentralizate ale statului, ziaristi. Buteni - cartonas galben Prima oprire a consistentei delegatii a fost la Buteni. S-a trecut imediat la identificarea problemelor de fond funciar, concluzia fiind ca la Legea 18 procentul de 60 la suta este absolut nesatisfacator, iar la Legea 1/ 2000 situatia este dezastruoasa. Primarul Relu Dinga a incercat sa explice ca aceasta stare a lucrurilor, la Buteni, se datoreaza deselor schimbari ale primarilor - aproape anual schimbandu-se intaiul om al Buteniului - luptelor intestine de tot felul din "inima" Primariei etc. Stela Dudric, din cadrul Oficiului Judetean de Cadastru, a completat: "Au aparut probleme aici si din cauza schimbarii cursului Crisului, acest lucru ingreunand actiunea de stabilire a suprafetelor. Sunt terenuri despre care nu se stie precis cui apartin, Buteniului sau Sebisului..."  Mihai Covic, de la Directia de Mediu, a informat asistenta ca la Buteni sunt probleme si din cauza poluarii: "Un italian a deschis o fabricuta de fibra de sticla intr-un spatiu impropriu. Se fac demersuri pentru ca ca sa se mute in afara Buteniului."  Un localnic, prezent la discutii, a scos in evidenta si poluarea provocata de tabacari, aspectul fiind retinut, in vederea analizarii atente. Consilierul Dumitru Nica a evidentiat problema scolii, Buteni fiind "singurul loc din judet unde spatiul nu este suficient pentru numarul de copii scolarizati." Problema a fost privita cu cea mai mare seriozitate, cu atat mai mult cu cat ar fi nevoie de un miliard si jumatate pentru redresarea situatiei. Or  Buteniul ar avea posibilitatea sa gaseasca doar in jur de doua sute de milioane din aceasta suma.  Delegatia a parasit Butenul dupa circa 45 de minute, gazdele fiind convinse ca au obtinut un meritat cartonas galben, avertisment care nu le va da pace pana nu vor pune lucrurile la punct.  Sebis - cartonas rosu  Al doilea punct de pe ordinea de zi a fost Sebis. Dupa ce Florin Tranc, specialistul pe probleme de fond funciar in cadrul Prefecturii, a scos in evidenta procentele ce fac obiectul Legii 18 si Legii 1, mina primarului Marius Lambing a devenit greu de redat in cuvinte, dumnealui incercand marea cu degetul, prin invocarea unor "mostenirii destul de impovaratoare de la fosta conducere a Primariei Sebis." Argumentul a avut darul sa irite asistenta, capacul fiind pus de directorul Maria Boros, care a scos in evidenta ca nu a constatat deloc un interes evident din partea sebisenilor in privinta colaborarii cu institutia pe care o reprezinta. "Sunt dezamagit. Aici se sta, nu se lucreaza - a observat prefectul Ungureanu. Vreau sa vad implicare, fiindca nu-i deloc in regula ce se intampla, si mai vreau sa va incercati sa va rezolvati problemele pe plan local, fara sa transferati problemele Sebisului pe culoarele Prefecturii. Nu-mi place deloc ce aud."  Singura lichrire de speranta a aparut in ochii sebisenilor cand Mihai Covic, de la Mediu, i-a laudat ca isi construiesc o statie de epurare in valoare de sase miliarde de lei. Bucurie stirbita de interventia consilierului Dumitru Nica: "Vreau sa scot in evidenta, in final, ca la Sebis a inceput un proces de dezvoltare pe mai multe planuri, care nu va putea fi sustinut. S-a pornit o investitie uriasa pentru casa de cultura, de pilda, ajunsa abia la jumatate si ale carei sanse de finalizare sunt minime, daca nu chiar inexistente..." Evident sebisenii au incasat un cartonas rosu, care ii va tine pe margine, sub observatie, vreme de rnai multe etape, pe care conducerea Prefecturii le vrea parcurse cat mai urgent.  Prajesti - suma tuturor cartonaselor La sectia Cronici - Prajesti a Spitalului Sebis, prefectul s-a orientat dupa fum. A intrat direct in curtea stabilimentului, de unde se revarsa un fum gros, ce inunda narile trecatorilor. "Ce-i aici? Cine se poate vindeca aici, in conditiile acestea. De cand ard gunoaiele acelea? Este incredibil..."  Medicul de garda nu stia nici de cand ard gunoaiele, nici cine le-a aprins, nici de ce ard la un metru de geamurile bolnavilor, fapt pentru care prefectul Ungureanu, spre a nu se enerva la culme, a ales sa nu mai viziteze nici macar o camera de spital, cum isi propusese ca sa nu aiba surprize cel putin la fel de.. afumate. Delegatia a parasit Prajestiul imediat, Fara comentarii. Moneasa - surpriza de ultim minut Primarul comunei Moneasa, Terentie Condea, a facut impresie destul de buna. Mai sunt probleme de rezolvat doar legate de fondul forestier, pentru care insa s-a gasit o cale, astfel ca discutiile s-au purtat cel mai mult pe tema haldei de steril de la Ranusa, reminiscenta a minei de uraniu, acum in plin proces de lichidare. Delegatia s-a deplasat pana la locul cu pricina, unde cele peste doua sute de mii de metri cubi de steril au avut darul sa impresioneze. S-a discutat foarte mult despre poluarea paraului ce curge chiar pe langa halda, despre sansele de indreptare a situatiei, s-au emis idei si schimbat opinii, in final delegatia parasind zona cu sentimentul ca o solutie certa nu exista, indiferent de cat de mult s-ar discuta pe tema aceasta.  *** La Ocolul Silvic Botfei, unde delegatia a oprit in ultimul rand, s-au tras concluzii, impartasit pareri si stabilit planuri de actiune "Foarte multe dintre cele constatate sambata vor face subiectul sedintelor de Comitet Consultativ Operativ, fiindca trebuie sa gasim solutii cat mai repede, problemele fiind multe si variate." - a conchis prefectul Dan Ungureanu. Eugenia Bardas - Adevarul

• Bihorul cere sprijinul Ungariei in batalia pentru autostrada

Sefii Consiliului Judetean Bihor cer sprijinul Ungariei pentru construirea unei autostrazi care sa treaca prin Oradea. Batalia pe autostrada se da intre Bihor si Arad. Guvernul roman prefera judetul Arad, iar executivul de la Budapesta - Bihorul. Pentru a inclina balanta in favoarea bihorenilor, presedintele Consiliului Judetean Bihor, Stefan Seremi, impreuna cu vicepresedintele Kiss Sandor s-au intalnit vineri, la Berettyoujfalu, cu ministrul transporturilor din Ungaria, Fonagy Janos. Conducerea CJ spera ca intentia guvernului maghiar de a aduce o autostrada pana la Oradea va determina si executivul de la Bucuresti sa-si reconsidere pozitia  fata de autostrada promisa ardelenilor, care ar trebui sa treaca pe langa orasul de pe Crisul Repede. Oradea incearca sa intre in planurile de dezvoltare a infrastructurii, gandite de guvernul maghiar. Anul trecut,  executivul maghiar a aprobat planul national care se va intinde pe o perioada de 15 ani. Scopul acestuia este de a face legatura intre sudul si vestul Ungariei cu partea estica, intre Tisa si Dunare. "Culoarele M4 si M8 vor atinge, in Hajdu-Bihar, granita cu Romania si, asa cum speram, acest drum se va dezvolta si dincolo de granita". Sunt discutii, inca, in ceea ce priveste locul unde drumurile vor taia granita. Guvernul maghiar va lua in considerare tot ceea ce doreste guvernul roman in acest sens. Va fi un prilej bun de a stabili, in comun, punctul unde autostrada va strapunge granita. Guvernul maghiar ar dori ca acest punct sa fie in judetul Bihor. Aceasta este o recomandare a Uniunii Europene. "Cred ca este interesul ambelor tari de a avea mai multe drumuri de legatura spre Europa", ne-a declarat ministrul maghiar al transporturilor, Fonagy Janos. Miruna Ionescu - Editia de Vest - Evenimentul Zilei

• Dascal in Maroc. Inspectorul Scolar general al Aradului a predat doi ani in Africa

A fost Inspector Scolar general inainte de schimbarea din '96 si a revenit pe aceeasi pozitie dupa schimbarea din 2000. CV-ul sau e lung si cuprinde o serie intreaga de functii administrative si politice. Probabil cea mai interesanta functie pe care a ocupat-o vreodata a fost aceea de dascal intr-o tara nord-africana. C-un picior in Zair Pavel Sarbu a predat doi ani in regatul Marocului. "La inceputul anilor '80, Africa era singura zona cu care Romania colabora in domeniul invatamantului. Existau programe de colaborare cu Maroc, Madagascar, Algeria, Congo si Zair. Eu si cu sotia mea ne-am depus dosarele pentru toate aceste tari si intamplarea a facut ca am fost chemati la interviu mai intai cu o delegatie din Zair. Am fost alesi si urma sa plecam in acea tara, dar programul a cazut din cauza unor neintelegeri cu privire la plata salariilor. Asa am ajuns in fata comisiei marocane", povesteste Pavel Sarbu. Pe coasta Africii "La al doilea interviu, din 70 de candidati, am reusit sase. Eram cu totii profesori de educatie fizica, dar aveam specialitati diferite. Eu predam handbalul, iar ceilalti voleiul, gimnastica si atletismul", isi aminteste Sarbu. La scurta vreme, a ajuns la Taza, un orasel marocan aflat la poalele Muntelui Atlasul Mijlociu, la 100 de kilometri de Marea Mediterana. A fost imediat angajat de un institut local de pregatire pentru tinerii profesori de educatie fizica, iar sotia, care este profesoara de matematica, a primit un post intr-un liceu din acelasi oras. Aventura africana a lui Pavel Sarbu avea sa dureze doi ani. Frig si arsita "La institutul din Taza am fost foarte bine primit pentru ca rectorul facuse o specializare in Algeria cu profesori romani si avea o parere foarte buna despre noi", spune Sarbu. Surprizele au continuat cu o clima ciudata, ce alatura frigul si zapada din munti cu arsita desertului, toate in acelasi spatiu de cativa kilometri patrati. "Francezii obisnuiau sa spuna ca Marocul este o tara rece unde arde soarele. Iarna, erau temperaturi de 3, 4 grade, si cum marocanii nu aveau nici un fel de sistem de incalzire, am cam inghetat la inceput. Vara mai venea cate un curent de aer cald din Sahara si atunci se starneau furtuni de nisip atat de dese, incat nu vedeai in fata ochilor", povesteste Sarbu. Dolarul tradator Africa devenise a doua casa pentru dascalul aradean si familia sa. Cursul dolarului a decis insa ca aventura lui Sarbu sa se sfarseasca in toamna lui 1984. "Aveam contract pe patru ani, dar a trebuit sa plecam dupa doar doi ani. Dolarul crescuse de la 5,5 la 10,3 franci. Partea romana a cerut sa se mai mareasca salariile, dar marocanii nu au acceptat. Asa ca am fost nevoiti sa venim acasa", incheie dascalul. Din Africa, insa, i-au ramas o gramada de amintiri, cu vanturi calde si ierni reci, cu meciuri de handbal si curse de cai, cu Marrakech si Casablanca, arabi tuciurii si berberi blonzi cu ochi albastri, cu apusuri de soare la Mediterana si vartejuri de nisip viu. Razvan Sibii - Aradeanul

• Asociatia chinologica Arad a organizat o expozitie canina, pe strandul Neptun

Strandul Neptun a fost sambata gazda unei expozitii canine organizata de Clubul National al Raselor Nordice din Romania. Tot aici, cainii de rasa care nu poseda acte de provenienta au fost examinati pentru a putea obtine pedigree. Expozitia a cuprins mai multe sectiuni, Clubul raselor nordice organizand o expozitie de club si un concurs de selectie si frumusete. Au fost acordate premii pentru cel mai bun crescator de caini de rasa, cel mai bun reproducator, invingator club, club junior si altele. Tot sambata, cainii de rasa care nu posedau acte de provenienta, s-au putut prezenta pentru a obtine tipicitatea la rasele unde nu sunt cluburi nationale, dupa care puteau obtine un pedireele in asteptare. 68 de caini s-au prezentat la examenele de selectie si 49 la examenul de munca. Vizitatorii au putut urmari cainii intr-un alt stil decat cel obisnuit pentru ca intrarea a fost gratuita. Urmatoarea Expozitie Nationala va fi organizata in data de 29 iunie si se va desfasura tot la Arad. De altfel, calendarul expozitional al Asociatie Chinologice Romane Arad pentru anul acesta este foarte incarcat, in orasul nostru urmand sa se desfasoare si Campionatul European.

• Instalare Centrala Telefonica Digitala la Chesint

In data de 01.03.2002, in localitatea Chesint s-a inlocuit CTA Pentomat local cu o centrala telefonica digitala Topex cu o capacitate instalata de 100 linii telefonice. Prin instalarea acestei centrale abonatii au acces direct la convorbiri automate locale, interurbane si internationale (pana acum putea efectua doar convorbiri automate in localitate), la serviciile cu valoare adaugata, la factura detaliata pentru toate convorbirile efectuate precum si la serviciul Acces Special Internet care permite conectarea la furnizorii de servicii Internet din Arad la tarife cu 75 % mai mici (decat o convorbire telefonica) de luni pana duminica intre orele 7-22. Cu aceasta ocazie s-au preluat din vechea centrala toti cei 97 de abonati existenti, urmand ca o data cu extensia capacitatii centralei sa se mai instaleze noi abonati care au cerere de instalare la D.Tc. Arad. Numerotatia abonatilor din Chesint este in intervalul 457700-457799. Dan Cioca - Director Adj. Comercial ROMTELECOM -D.Tc. Arad

Publicitate

  Imobil de vanzare

Virtual Arad a fost fondat de Draghi Puterity.
Webdesignul a fost realizat de Sorin Stancu.
Adaptare WEB realizata de Draghi Puterity si Trutiu Florin.
Stirile VAN au fost compilate si redactate de Gheorghe Puterity.
Imaginile VAN au fost produse si digitalizate de Gheorghe Puterity.

O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Adevarul, Ziarul Observator, Agenda Zilei - editie de Arad, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia deVest), Romania Libera, Saptamanalul Occident, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, TV Arad, TV RCS, Pro TV Arad.