Cu
ocazia ultimei sedinte a Comisiei Operativ-Consultative,
Inspectoratul pentru Protectia Mediului Arad (IPM)
a prezentat planul judetean de gestionare a deseurilor
si a facut propuneri pentru stabilirea depozitelor
zonale. Scopul planului este acela de a asigura conditii
optime de salubrizare pentru toate localitatile judetului,
iar pentru acest lucru (dar si pentru depozitarea
deseurilor conform normelor
Uniunii Europene), IPM a avansat ideea depozitarii
zonale. Astfel, la nivelul judetului vor exista trei
depozite zonale, amplasate la Arad,
Sebis si Chisineu-Cris.
Acestea vor fi deservite de catre sase statii de transfer.
Statiile de transfer care vor deservi depozitul din
Arad vor fi amplasate la Lipova,
Barzava si Pecica,
cele pentru Chisineu Cris la Pancota si Ineu,
iar cea pentru Sebis, la Gurahont.
Costurile amenajarii unei singure statii de transfer
se ridica la aproximativ 200.000 de Euro, iar in cazul
in care aceasta va fi prevazuta sa execute si sortarea
deseurilor, pretul de cost salta la 500.000 de Euro.
De altfel, pentru realizarea depozitelor si a statiilor
de transfer, este de preferat finantarea externa.
De exemplu, prin programul ISPA s-ar putea acoperi
50 la suta din costuri, urmand ca restul cheltuielilor
sa fie suportate de bugetele locale, eventuali investitori,
imprumuturi de la banci internationale (cun ar fi
BERD) etc. Planul judetean de gestionare a deseurilor
menajere este parte integranta a Planului National
de Actiune pentru Gestionarea Deseurilor, punerea
lui in aplicare necesitand o investitie de peste 1
milion de Euro.
Orlando
Toader - Observator
Atentat
la buzunarele aradenilor. Primaria a propus majorari aberante
la taxe si impozite
Consilierii
municipali s-au intalnit intr-o sedinta ordinara in
ultima zi a lunii aprilie. De departe, cel mai important
punct de pe ordinea de zi a fost stabilirea impozitelor
si taxelor pentru anul 2002. Presati de imprumutul
de 90 de miliarde de lei pe care l-au contractat,
cei din Executiv s-au gandit sa execute cu sange rece
aradenii. Drept pentru care, cu o nonsalanta sora
cu sfidarea, au incropit un proiect de hotarare in
care au prevazut majorari aberante. Spre exemplu,
impozitul pe cladiri se majoreaza cu peste 20%. Iar
asta nu-i nimic fata de cresterea propusa la terenurile
din intravilanul municipiului. Astfel, pentru persoane
fizice, in zona A, un metru patrat de teren trebuia
sa urce de la 2.668 de lei cat este in prezent la
4.300 de lei (61,16% majorare). In zona 8, de la 2060
de lei, propunerea era de 3000 de lei (45,63% majorare).
Pentru zona C s-a vrut o majorare de 93,67%, adica
de la 981 de lei pe metru patrat la 1900 de lei. Cresterea
cea mai substantiala o inregistreaza insa terenurile
din zona D, adica de la perifera Aradului. Pentru
metrul patrat din aceasta zona, "istetii"
de la Primarie au zis ca n-ar strica sa aplice o majorare
de 410,2%! Mai clar, de la 196 de lei la 1000 de lei.
Impozitul pe rnasini si remorci s-a dorit a creste
substantial si el. Pentru divertismentul dvs., stimati
cititori (desi numai de ras nu cred sa-i mai arda
cuiva) va spunem ca aberatiile au mers pana acolo
incat taxa pentru o luntre s-a vrut sa creasca de
1085%. Fereasca Sfantu' sa aiba careva dintre dvs.
vreun bac ori pod plutitor, ca platea o crestere de
3847,2%!!! La toate acestea, consilierul Mircea Roman
a spus-o raspicat: "Inteleg ca imprumutul
ne obliga sa avem un anumit nivel al taxelor si impozitelor
de anul viitor. Dar asta nu ne da dreptul sa omoram
oamenii cu astfel de majorari." Doru Sever
Puia a dat glas murmurelor consilierilor: "Directorul
de la Administratia Financiara sa regandeasca materialul.
Nu numai pentru ca sunt stabilite cresteri exagerate,
dar si fiindca in proiectul de hotarare sunt articole
care incalca legea!" Strans cu usa, primarul
Dorel Popa a retras proiectul de pe ordinea de zi.
Dupa ce va fi "regandita" si discutata
in comisii, majorarea impozitelor si taxelor va fi
dezbatuta intr-o sedinta extraordinara din cursul
acestei luni! In ceea ce priveste celelalte puncte
de pe ordinea de zi, vom reveni cu amanunte in perioada
urmatoare. Inclusiv cu aprobarea, in unanimitate,
a criteriilor de performanta ale directorilor de regii.
Directori care nu iau sub 350 de milioane de lei pe
an salariu (fara majorari, premii etc.)!
Nicolae
Oprean - Adevarul
Epoca
de aur si declinul tramvaiului cu cai la Arad
Pentru
generatiile de astazi, tramvaiul cu etaj si tras de
cai pare a fi cel mai romantic mijloc de transport
public. In Arad, primul tramvai de acest fel a aparut
acum 133 de ani. Iata de ce se poate considera aceasta
data ca inceputul transportului public.
Poate pare ciudat dar in partea a doua a secolului
al XIX-lea, Aradul a facut eforturi uriase sa tina
pasul cu dezvoltarea rapida a transporturilor urbane
din centrul Europei.
Prima "linie de tramvai cu cal" a fost data
in folosinta in Anglia, in anul 1794, intre orasele
Cardiff si Merthyr-Tudfil. O alta enciclopedie ii
da prioritate orasului New York, in ceea ce priveste
transportul de persoane, amintind vizavi de acest
eveniment anul 1832. La Budapesta, prima linie a fost
data in folosinta in anul 1866, deci cu doar trei
ani inaintea celei de la Arad. Trei trasee principale In a doua parte a secolului al XIX-lea, populatia
Aradului a inregistrat o crestere rapida, constructiile
de locuinte au luat o amploare deosebita, orasul extinzandu-se
spre nord-vest, mult dincolo de actuala Gara CFR.
In anul 1851, a luat fiinta Fabrica de Spirt si Drojdie
si Moara fratilor Neuman. A devenit o problema deosebita
transportul muncitorilor la locul de munca, intrucat
ei nu puteau sa-si permita plimbatul zilnic cu birja.
Multi aradeni considerau ca si Gara construita in
jurul anului 1850 este prea departe de Centru.
Municipalitatea a crezut de cuviinta ca rezolvarea
transportului in comun este o problema prioritara.
Dupa indelungate discutii in cadrul Primariei s-a
ajuns la concluzia sa se incheie o concesiune pe 50
de ani cu societatea pe actiuni a cailor ferate si
a Fabricii de caramizi in vederea construirii unei
retele de transport cu cai. De la adoptarea hotararii
au trecut rapid la punerea in practica a proiectului.
Tramvaiele cu tractiune cabalina au fost cumparate
de la Budapesta si la data de 24 octombrie 1869 populatia
a primit cu ovatiune primele vagoane trase de cai,
pline de calatori.
In prima faza, au fost date in folosinta trei trasee:
intre vechea Gara CFR si Podul de lemn peste Mures
spre zona Subcetate, intre Gara si Fabrica de Spirt
a fratilor Neuman si intre Primarie si Piata Obor.
Conform "mersului" pe primul traseu,
trasurile trebuia sa aibe o periodicitate de 15 minute,
iar pe traseul in afara centrului, 30 de minute. Dar,
ele nu au fost niciodata respectate. Vizitii invocau
fel si fel de motive, cand starea proasta a drumurillor
cand faptul ca trasurile au fost oprite pe traseu
de catre calatori. S-a intamplat de multe ori ca mijlocul
de transport sa se impotmoleasca in gropi sau iarna
in zapada. In aceste situatii, calatorii au coborat
si au pus umarul la scoaterea trasurii din nameti.
O problema deosebita a constituit-o intoarcerea mijlocului
de transport la capete de linii, pentru ca in graba
cu care au fost construite primele linii nu s-a luat
in considerare rezolvarea tehnica a problemei. S-a
recurs la procedeul cel mai simplu, vizitiul coborand,
dezlegand caii din fata si legandu-i la capatul vagonului.
Trasurile cu cai au fost tractate de obicei de doi
cai. Cand se apropiau de statii, care erau amplasate
in general la intersetia unor strazi, dadeau semne
din goarna, ceea ce era complect inutil deoarece clopoteii
din gatul cailor si scartaitul ingrozitor al rotilor,
semnalau de la distanta apropierea tramvaiului. "Vara,
tramvaiele erau deschise iar iarna inchise, dar fara
posibilitate de incalzire."
Aceste mijloace ciudate de transport in comun erau
foarte indragite de populatie. Ori de cateori se apropia
tramvaiul, domnii din centru il salutau ridicand bastonul. Introducerea
tramvaielor electrice La sfarsitul secolului al XIX-lea, popularitatea
acestui mijloc de transport in comun a scazut treptat.
In anul 1898, a fost data in folosinta Uzina electrica
si s-a tracut rapid la iluminatul public al strazilor.
Paralel cu aceasta importanta investitie a devenit
tot mai urgenta introducerea tramvaielor electrice.
Presa aradeana a vremii a criticat vehement "diligenta
pe sine", conservativismul aradenilor si
a militat pentru introducerea modelului european si
in privinta transportului in comun.
Primul pas spre modernizare a fost facut tot de fratii
Neuman care au cerut aprobare de la municipalitate
pentru a construi o linie de tramvai din centrul orasului
pana la fabrica lor din cartierul Gai. Nu au reusit
sa obtina autorizatia de constructie pentru ca asociatia
pe actiuni care a luat fiinta intre timp pentru exploatarea
tramvaielor cu cai a insistat pentru respectarea contractului
incheiat pe 50 de ani. Dupa indelungi tergiversari,
s-a ajuns la o intelegere in sensul ca aceasta asociatie
pe actiuni sa obtina autorizatia de a construi prima
linie de tramvai. Au dus tratative cu firma berlineza
Siemens, dar inceperea investitiei putea fi pusa pe
tapet doar in anul 1913, atunci cand asociatia pe
actiuni a decis sa renunte la termenul initial prevazut
in contract. Intre timp insa, municipalitatea a renuntat
la ideea de a executa investitia cu firma germana
si a incredintat pentru executarea lucrarii uzina
electrica. Dar, peste un an a inceput primul razboi
mondial si totul a ramas in faza de proiect.
Ultimul tramvai cu cai a transportat calatori in centrul
Aradului la 30 iunie 1913. Imediat dupa aceasta data,
a fost puse in circulatie primele autobuze fabricate
la Arad la Uzinele MARTA. Bucuria aradenilor a fost
insa de scurta durata. In primul an de razboi, armata
a confiscat parcul de autobuze si Aradul a ramas fara
nici un mijloc de transport in comun, doar cu birjele,
care au fost repuse in circulatie, vechile tramvaie
cu cai fiind trase pe linie moarta. Ele au disparut
definitiv abia in 1917, cand pe sinele lor a aparut
trenuletul cu doua trei vagoane, scotand un zgomot
infernal si un fum negru. Acest mijloc de transport,
impropriu pentru circulatia urbana, a functionat mai
bine de un deceniu, dand motiv jurnalistilor de a
critica municipalitatea pentru incapacitatea de a
tine pasul cu dezvoltarea rapida a orasului.
Puskel
Peter - Occident
Un
incendiu puternic s-a declansat la fabrica de canepa
din Nadlac
Un
puternic incendiu s-a declansat in data de 3 mai,
la sectia din Nadlac
a SC
Carin SA. Aproape 800 de metri patrati de canepa
au ars in acest incendiu. Focul a afectat deseuri
din canepa si a izbucnit cu o furie deosebita. Acesta
s-a produs cand din cauza unei scantei produse de
un corp metalic care a patruns in ventilatorul instalatiei,
de la care s-au aprins deseurile de canepa. La fata
locului au sosit pompierii militari din Arad si cate
o autospeciala a pompierilor civili din Pecica si
Nadlac care au oprit extinderea focului, caldura si
vantul slab riscand sa amplificece incendiul. Din
primele cercetari reiese ca a ars o suprafata de aproximativ
600-800 metri patrati deseuri din canepa.Dupa cum
ne-a informat mr. Lucian Campeanu, purtatorul de cuvant
de la Detasamentul de Pompieri Militari Arad "garda
de interventie a unitatii s-a deplasat la locul incendiului
cu o autospeciala, unde s-a constatat ca 780 de tone
de deseuri de canepa ardeau mocnit pe o suprafata
de 800 de metrii patrati. Pana la sosirea pompierilor
militari, au intervenit, in prima faza Serviciile
Publice de Pompieri Civili din cadrul obiectivului".
La fata locului s-au deplasat autoritatile locale
si chiar prefectul judetului Arad, Dan Ungureanu,
care in calitatea de presedinte al Comisiei Judetene
pentru Apararea Dezastrelor a dispus supravegherea
focului pana la stingerea totala.
Banii
lui Hipocrat
Sute
de aradeni risca sa ajunga in fata instantei daca
nu achita serviciile de care "s-au bucurat"
cat timp au fost internati la Spitalul Judetean.
Acum doua luni, conducerea unitatii medicale a decis
sa-i taxeze pe fostii pacienti care au ramas datori
spitalului, trimitandu-le somatii de plata. O surpriza de milioane La vremea internarii, oamenu nu stiau ca vor avea
de platit pentru tratament, unii fiind asigurati.
Zilele trecute insa, ei au gasit in posta facturi
de milioane de lei, unele pentru servicii medicale
realizate cu trei ani in urm. Conform unor surse medicale
din cadrul spitalului, care nu agreeaza deloc initiativa
conducerii, exista foarte multe cazuri de pacienti
asigurati care au suferit accidente sau agresiuni
fizice, iar acum au de achitat sume fabuloase, cazand
victime pentru a doua oara. "Sunt taxati foarte
multi pacienti asigurati, care nu ar trebui sa plateasca
serviciile medicale. Legea spune ca plateste vinovatul,
respectiv agresorul, dar cum in multe cazuri acestia
ajung la inchisoare, victimele nu au nici o posibilitate
si mai fie despagubite financiar. Si, oricum, spitalul
face factura pe numele bolnavului, ca doar el a primit
ingrijiri medicale. In acest caz, victima unei agresiuni
pe strada, de exemplu, pe langa faptul ca are de suferit,
mai trebuie sa scoata din buzunar milioane de lei",
spune un cadru medical. Contabila Buzdugan "Nu vom recupera banii si daca trebuie
daca trebuie sa apelam la instanta" sustine
cu tarie contabila unitatii medicale, Marinela
Buzdugan. Aceasta precizeaza ca suma care trebuie
recuperata este de aproximativ doua miliarde de lei.
Preturile pentru cazare practicate de Spitalul Judetean
concureaza cu cele afisate de cele mai cunoscute hoteluri
din Arad, unde servicule sunt inzecit mai bune. Bunaoara,
numai pentru faptul ca sade o zi in spital, cu alti
sase sau zece pacienti alaturi, un bolnav trebuie
sa dea nu mai putin de 550 000 de lei. Contabila Buzdugan
confirma acest lucru "Daca ne referim strict
la conditiile hoteliere, pacientii trebuie sa plateasca
550 000 de lei pe zi pentru cazare si intretinere.
La aceasta suma se adaoga tratamentul medical, care
difera de la o sectie la alta, cea mai scumpa fiind,
evident, terapia intensiva". Prin urmare,
factura pentru o zi poate depasi cu mult un milion
de lei, o saptamana la spital costand mai mult decat
un sejur la mare, intr-un hotel de lux.