![Sepreus - Biserica ortodoxa - Virtual Arad County (c)2001](sepreus_biserica_ortodoxa_small.jpg)
De la Chisineu-Cris
pornind spre dreapta, pe drumul judetean nr. 793, trecem prin
comuna Sintea
Mare si ajungem intr-o alta comuna: Sepreus.
Pe drumul de la Sintea Mare, trecand raul
Teuz, strabatem o padure pitoreasca, intinsa pana la Cermei
si Somosches,
ramasita a unor paduri imense care acum doua secole acopereau
mare parte a luncii de aici.
La mijlocul secolului al XVIII- lea este mentionata
aici o veche biserica de lemn cu hramul "Sfintii Arhangheli".
Dupa sistematizarea satului pe vatra actuala, vechea biserica
de lemn in 1780 este inlocuita cu alta tot din lemn. In 1859
a fost construita actuala biserica din piatra si caramida,
care are hramul "Bunavestire"
Sepreusul, straveche asezare romaneasca, are
o istorie zbuciumata. Vandut in 1820 de erariul habsburgic
familiei nobiliare Czaran.
![Sepreus - Casa de rugaciune - Virtual Arad County (c)2001](sepreus_casa_de_rugaciune_small.jpg) Aceasta a ridicat in prima jumatate
a secolului al XIX-lea patru castele in stil neoclasic, in
centrul actual al comunei, din care trei exista pana astazi
(cladirea Consiliului popular modificata in a doua jumatate
a sec. XIX si gradinita).
In locul celui de al patrulea, azi se afla
Caminului cultural.
Pe strada principala se gaseste si vechea
primarie. Aici, cu ocazia alegerilor din 7 mai 1903, majoritatea
nevoiasa a comunei a dorit sa aleaga un primar socialist.
Prin falsuri grosolane, comisia prezidata de fratele prefectului
Rozvany, calaul de la Lupeni (1928), a scos invingator pe
candidatul mosierimii. Taranii si mestesugarii au protestat
impotriva acestei ilegalitati. Jandarmii au tras salve asupra
multimii adunate in curte, omorand sase tarani si ranind pe
multi altii.
![Sepreus - Biblioteca comunala - Virtual Arad County (c)2001](sepreus_biblioteca_comunala_small.jpg) Desi
autoritatile au concentrat jandarmi si unitati militare, intentind
un proces impotriva a 45 de sepreuseni, alegatorii au reusit
sa impuna anularea alegerilor false si timp de aproape 5 ani
au mentinut in fruntea comunei primarul socialist, dorit de
ei.
In cimitirul comunei sub o cruce de marmora
isi doarme somnul de veci Erzilia Sturza (1853-1937).
Aceasta romanca inimoasa a lansat in iunie
1877 o chemare pentru a colecta bani si materiale in favoarea
armatei romane angajate in razboiul de independenta.
Cu aceasta ocazie ea si-a asumat obligatia de a aduna si confectiona
materiale pe care le expedia pe front.
|