Stirile Zilei

Virtual Arad sustine petitia "Ajunge! Nu mai acceptam sa fim batjocoriti!", va invitam sa o semnati.

Luni, 23 februarie 2009

Stirile TVA aici
  • Pierderile de caldura de pana la 50% necesita reabilitarea termica de urgenta

Din cauza pierderilor termice de pana la 50 la suta blocurile necesita reabilitare urgentaIn contextul derularii programului de reabilitare termica a apartamentelor din Arad, CLM va adopta „Programul local privind cresterea performantei energetice la blocurile de locuinte pentru anul 2009”. Finantarea inventarierii blocurilor de locuinte si a elaborarii documentatiei de proiectare - raportul de audit energetic, certificatul de performanta energetica cu evidentierea consumului specific anual pentru incalzire, documentatia de avizare a lucrarilor de interventie si proiectul tehnic si detaliile de executie vor fi asigurate anul acesta din Bugetului General al Municipiului Arad.
Se va lua aceasta masura din cauza pierderilor energetice mari, de pana la 40%-50%, fapt care reclama reabilitarea termica de urgenta a cladirilor - blocuri de locuinte.
Vor avea loc: izolarea termica a peretilor exteriori, inlocuirea ferestrelor si a usilor exterioare existente, inclusiv a tamplariei aferente accesului in blocul de locuinte, cu tamplarie performanta energetic; termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planseului peste ultimul nivel in cazul existentei sarpantei; izolarea termica a planseului peste subsol, in cazul in care prin proiectarea blocului sunt prevazute apartamente la parter.
Toate acestea au drept scop cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte, respectiv reducerea consumului de energie pentru incalzirea blocurilor de locuinte, fapt care are ca efect reducerea costurilor de intretinere cu incalzirea, in conditiile asigurarii si mentinerii climatului termic interior.
Primele apartamente vor fi alese in functie de lista de prioritati pe etape de interventie pentru finantarea cheltuielilor privind reabilitarea termica a cladirilor si solicitarile Asociatiilor de proprietari privind inscrierea in programul local privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte.
Proiectul are o anexa unde sunt mentionate asociatiile de proprietari inscrise in „Programul local privind cresterea performantei energetice la blocurile de locuinte, pentru anul 2009”.

Dana Mirea - Observator

  • „Prioritatea Consiliului Judetean este infrastructura”

Presedintele CJA - Nicolae Iotcu sustine ca prioritara este infrastructuraDiscutie cu Nicolae Iotcu, presedintele Consiliului Judetean Arad

- Bugetul general se apropie de finalizare (n.r. interviul a fost realizat inainte de adoptarea bugetului). Din cate se aude, Aradul nu sta prea bine in ceea ce priveste alocarea de fonduri. Ce date concrete aveti in privinta repartizarii sumelor pe judete?
- Aradul sta mult mai bine decat anul trecut la repartizarea banilor. Startul in bugetul actual este mai bun si ca finalul anului trecut si, cu atat mai mult, ca si inceputul anului trecut. Exista sume in plus la drumuri si, de asemenea, sunt si alte sume care vor ajunge la comunitatile locale. Vor fi sigur repartizate dupa formula, astfel ca nu va exista nici un dubiu in ceea ce priveste impartirea sumelor alocate comunitatilor locale.
- Mai concret…
- Date concrete o sa avem imediat ce se finalizeaza bugetul, deoarece exista o formula de repartizare, pe care o aplica Directia Generala a Finantelor Publice. Cat priveste repartitia banilor din cotele care ne revin noua, acestia vor fi alocati numai pe proiecte, atat pentru moderniza-rea drumurilor comunale, cat si pentru modernizarea strazilor din interiorul localitatilor. Totodata, va exista un sprijin si pentru unele dintre caminele culturale din judet si vom continua, sigur, sprijinul si pentru culte. Oricum ne bazam foarte mult in acest an pe faptul ca realizarea bugetului din acest an aduce o noutate. Si anume, Ministerul Dezvoltarii accepta foarte multe proiecte la finantare, inclusiv pe drumuri judetene - lucru care pana acum nu s-a intamplat - cat si pentru constructia de noi sali de sport, continuarea lucrarilor la cele care au fost incepute deja, constructia de sali noi de sport si pentru construirea si reabilitarea unor asezaminte culturale. Aceste proiecte pot atinge sume importante, iar noi ca si Consiliu Judetean vom indemna primarii sa produca aceste proiecte si sa le depuna. Pot sa spun ca, in momentul de fata, exista deja proiecte depuse de primarii mai harnici din judetul Arad.
- Spuneati ca Guvernul Tariceanu nu aloca fonduri pentru judetul Arad. Totusi, nici noul Guvern nu este mai darnic cu Aradul. Nu credeti ca judetul nostru ar trebui sa primeasca mai mult avand in vedere ca este printre primii contribuabili la buget ?
- E o mare diferenta intre locul 41 de anul trecut si locul 15 pe care ne situam in acest an. Repet, s-a aplicat si la acest buget o formula, iar in ceea ce priveste repartitia sumelor pe locuitor noi suntem mult mai in fata. Sigur, sunt judete care vor primi mai mult decat noi, dar au o populatie mai mare si o intindere mai mare. Fata de ceea ce ne-a lasat Guvernul Tariceanu anul trecut, anul acesta putem spune ca Aradul a facut un salt semnificativ in ceea ce priveste alocarea de fonduri.
- Guvernul a anuntat ca va pune accent pe fondurile europene, avand in vedere criza economica. Ce proiecte pregateste CJA pentru a atrage fonduri din alte surse decat cele bugetare ?
- Sunt doua categorii de fonduri. Unele pe care le atrage Consiliul Judetean si unele care sunt atrase de comunitatile locale. In ceea ce priveste Consiliul Judetean, noi, in momentul de fata, suntem in faza de licitatie. Licitam primii bani europeni. Si anume, tronsonul de drum Judetean Julita-Madrigesti. Speram ca aceasta procedura sa se incheie cat de curand. Urmeaza apoi sa ne ocupam de masterplanul pentru apa si canalizare. Aici investitia se va ridica la 139,5 milioane de euro. Speram ca sfarsitul acestui an ne va prinde cu acest proiect chiar in faza de achizitie. Mai exista de asemenea si programul de gestionare a deseurilor. Acest proiect a fost aprobat de Ministerul Mediului. Urmeaza sa efectuam studiul de fezabilitate si apoi sa urmam procedurile. Si pe „Drumul vinului” ne aflam intr-o stare avansata in ceea ce privesc procedurile, in sensul ca proiectul tehnic este finalizat. Mai urmeaza sa parcurgem etapa urmatoare. Si „Drumul vinului” este tot un proiect de infrastructura. Pana acum, am vorbit despre proiectele pe care le gestioneaza Consiliul Judetean. In ceea ce priveste comunitatile locale, suntem in faza in care noi asiguram consultanta si indemnam primarii sa depuna pe Masura 3.2.2., proiecte de infrastructura care inseamna asfaltare de drumuri investitii in asezaminte culturale alimentari de apa si canalizare. Aici este o singura problema pot sa spun. Din informatiile mele, si va rog sa ma credeti ca sunt foarte precise, judetul Arad este pe ultimul loc in ceea ce inseamna numarul de proiecte depuse. Chiar in aceste zile am avut o discutie cu Directiile implicate in gestionarea acestor proiecte, pentru ca nu noi Consiliul Judetean le gestionam si le-am atras atentia si le-am cerut sa depuna eforturi pentru a scoate Aradul de pe acest loc. Aici este o vina a acestor institutii, carora eu le-am atras atentia si cu ani in urma, inainte de a fi presedinte de Consiliu Judetean, ca de ei depinde daca vor aduce aceste fonduri. Si aici nominalizez Directia Agricola, Consultanta Agricola. Aici trebuie facut un efort si eu o sa incerc sa ma implic in acest lucru pentru ca este pacat ca, din suma de bani europeni care este destinata Romaniei, Aradul sa foloseasca foarte putin pentru modernizarea satului Romanesc. Si acest lucru nu depinde de mine, depinde foarte mult de aceste institutii, pentru ca ele promoveaza aceste proiecte, verifica si pot sa ajute primarii in a-si elabora proiecte corecte.
- Dar de ce credeti ca nu s-au depus proiecte, nu exista destui specialisti care sa se ocupe de elaborarea lor?
- Da, este o lipsa de specialisti in mediul rural, dar nu specialistii produc aceste proiecte. Fiecare primarie isi angajeaza o firma de consultanta, care se ocupa de proiecte. Eu cred ca promovarea masurilor PNADR (Programului National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, n.r.) in interiorul judetului si convingerea primarilor ca trebuie sa faca aceste proiecte a lipsit. Este ca atunci cand apare pe piata un produs nou si nu-l promovezi. Normal ca nu se vinde. Acelasi lucru trebuiau sa faca si aceste institutii care traiesc din bani publici si al caror rol era si cel de a se ocupa ca Aradul sa aiba cat mai multe proiecte depuse. Eu sunt convins ca in perioada urmatoare, printr-un efort sustinut, atat de Consiliul Judetean, cat si de institutiile carora le-am cerut sa se implice mai mult, vom recupera din decalajul fata de alte judete.
- Vorbeati despre proiectele cu finantare europeana, despre care tot auzim de multa vreme. Cand vor incepe efectiv lucrarile la acestea?
- Primul proiect la care sunt convins ca lucrarile vor incepe in aceasta primavara, care intr-o mica masura, depinde si de faptul daca licitatiile se termina fara contestatii si fara celelalte lucruri care se intampla de obicei la o licitatie, cred ca luna mai ne va gasi in plina lucrare in ceea ce priveste modernizarea tronsonului de drum Julita-Madrigesti. Aceasta este estimarea noastra conform unor grafice. Eu sper ca lucrurile sa se si intample asa si sa nu intampinam alte probleme din cauza unor lucruri legate de procedurile de achizitie. Cat priveste partea cealalta a banilor pe care ii vom investi pe drumurile judetene din fondurile noastre, imediat dupa ce avem aprobat bugetul o sa intram in faza de licitatie cu o parte din drumuri, urmand ca apoi, in cursul anului, sa cautam noi strategii de care avem nevoie in momentul de fata la Consiliul Judetean, sa incepem modernizarea si reabilitarea unor tronsoane importante de drum din judetul Arad. Pe cele doua categorii de finantare, atat pe finantare din bugetul Consiliului Judetean, cat si pe finantare din bugetul Ministerului Dezvoltarii.
- In judetul Arad exista cateva zone deficitare la capitolul investitii. De exemplu Valea Muresului, zona Gurahont. Are CJA o strategie pentru atragerea unor companii in zona si crearea unor locuri de munca?
- Consiliul Judetean face eforturi de a convinge investitori sa mearga in aceste zone. La toate intalnirile pe care le-am avut cu diferite grupuri de investitori de afara, i-am indemnat sa investeasca in aceste zone, pentru ca intr-adevar exista un decalaj intre cele doua parti ale judetului. Exista o parte mai dezvoltata si o parte mai putin dezvoltata in ceea ce priveste volumul de investitii. Ceea ce putem face noi, Consiliul Judetean, in primul rand este sa incercam, prin tot ce inseamna programe de finantare, sa gasim solutii pentru a imbunatati infrastructura in aceasta zona.
- Ce alte investitii importante pregatiti pentru acest an?
- Este vorba de inca cateva obiective importante pe care mi le-am propus. Pana la jumatatea anului trebuie sa finalizam podul de la Bocsig peste Cris, sa terminam lucrarea inceputa pe drumul Seleus-Ineu si, totodata, sa reusim sa alocam banii pentru proiectare la podul dinspre Secusigiu inspre Pecica. Pe langa acestea ne vom ocupa de drumurile pe care le-am promis: Horia-Vladimirescu, care imediat dupa aprobarea bugetului va fi trimis in licitatie, Seitin-Nadlac, pentru care urmeaza sa incepem sa facem proiectul tehnic, avand deja efectuat studiul de fezabilitate pentru modernizarea acestui drum. Tisa Noua-Cruceni este un alt drum pe care urmeaza sa-l modernizam. De asemenea, o sa intervenim intre Siria si Pancota, pe un tronson de drum care, in momentul de fata, este intr-o stare mai degradata, dar o sa si incepem modernizarea drumului care leaga Bocsigul cu limita de judet Bihor. Mai precis Beliu-Craiva. In aceasta zona, pe diferite tronsoane de drum, o sa incepem interventia inca din acest an, urmand ca, in anii urmatori, sa reabilitam tot acest tronson. Mai exista inca un proiect care a fost depus de catre Regiunea Vest. Este vorba de un drum interjudetean, care leaga trei judete: Caras-Severin, Timis si Arad. Mai precis, acest drum va lega Lipova de Caras.
- Stim ca lucrati la bugetul pe anul acesta. Care sunt prioritatile ?
- Prioritatea noastra este infrastructura. Si specificul bugetului in primul rand da posibilitatea sa se investeasca in infrastructura.
- PD-L are presedinte CJA, primar de municipiu, majoritati absolute in ambele consilii si, cat de curand, se va instala si prefectul. Nu credeti ca exista riscul ca lucrurile sa scape de sub control, in sensul ca se vor putea adopta proiecte si pe langa lege, fara ca nimeni sa le conteste?
- Nu. Acest pericol nu exista. Este un lucru firesc ca, atunci cand ai castigat alegerile, sa conduci. Cat despre lucruri care se intampla in schimb cand exista o autoritate care lucreaza impotriva administratiei, ele s-au putut vedea in acesti ani in care domnul fost prefect Popescu a actionat impotriva administratiei publice locale, atacand in contencios mai multe hotarari pe care nu avea de ce sa le atace.
- Noul guvern pune foarte apasat problema descentralizarii reale. Avand in vedere si afirmatia presedintelui statului, care doreste o noua impartire administrativ- teritoriala, sunteti pregatit pentru o asemenea schimbare ?
- Descentralizarea este necesara in Romania. Este un deziderat pe care noi l-am avut si in mandatul trecut. Doar ca, atunci, in 2007, aceasta procedura s-a stopat, urmand ca acest guvern efectiv sa puna in practica descentralizarea, care, pentru administratiile publice locale si judetene, inseamna mai multa responsabilitate, dar, in acelasi timp, vor apropia decizia de cetatean, pentru ca, asa cum bine stiti se intampla lucruri care nu sunt firesti in momentul de fata. Pentru un aviz pe care poti sa il primesti foarte bine in judetul Arad, trebuie sa te duci pana la Bucuresti. Sunt lucruri care eu cred ca ar trebui asezate la nivelul judetului, la nivelul oraselor, la nivelul comunelor.

Nadia Bodran - Glasul Aradului

  • Peste 40 de oameni fara locuinta sunt refugiati la Adapostul de noapte de pe strada Decebal

Adapostul de noapte de pe strada Decebal ajuta peste 40 de oameni fara locuintaLa Adapostul de noapte de pe strada Decebal sunt inscrisi in prezent un numar de aproximativ 40 de oameni, predominand barbatii.
Capacitatea maxima a centrului este de 50 de locuri, insa pe timpul iernii, sunt si perioade in care solicitarile sunt mai mari, atunci oamenii fiind nevoiti sa doarma in paturi improvizate. „Nu putem sa-i lasam sub cerul liber, iar la noi poate veni oricine”, spune Dorina Szeplaki, asistent social.
Categoriile care beneficiaza de serviciile centrului sunt cu preponderenta oamenii care isi pierd locuintele din diferite motive : au ramas fara casa in urma divortului sau prin acumularea unor imprumuturi mari, nu au reusit sa le mai achite.
„Cei mai multi sunt oameni care au avut in trecut o locuinta. Vin si oameni ai strazii, dar nu reusesc sa se acomodeze si renunta. Aici fiecare om are o poveste de viata destul de tragica”, mai spune Dorina Szeplaki.
La centru oamenii beneficiaza de masa, asistenta medicala primara, consiliere sociala si psihologica. De asemenea, primesc medicamente gratuite, haine si sunt ajutati de angajati la intocmirea actelor, in special la intocmirea dosarului pentru venitul minim garantat, precum si la intocmirea dosarului pentru pensionare sau pentru internare la caminul de ingrijire si asistenta.
Aici, oamenii primesc sprijinul si sfaturile de care au nevoie in rezolvarea tuturor problemelor pe care le au.
In cazul in care persoana care solicita serviciile centrului nu beneficiza de acte, trebuie sa depuna o cerere pe propria raspundere ca acestea au fost pierdute si poate fi primita la centru.
„Oamenii pot sta si peste zi aici, dar in mare majoritate cei care sunt inscrisi la noi muncesc, asa ca vin la centru seara. Cei care stau si pe perioada zilei au diferite activitati: citesc presa, joaca rummy, carti, se uita la televizor”, declara Dorina Szeplaki.
La Adapostul de noapte vin atat persoanele tinere, cat si cele mai in varsta, in prezent la centru varsta minima fiind de 20 de ani, iar varsta maxima este de 76 de ani. In special, tinerii muncesc, iar pensionarii sunt cei care isi petrec majoritatea timpului aici.
Persoanele din centru provin din diferite medii sociale: sunt care au 8 clase, liceul sau chiar facultatea terminata. „Avem un caz, care a fost la noi in trecut, a reusit sa-si rezolve problemele, dar intre timp problemele au revenit si s-a intors la noi”, spune asistentul social al centrului.
Personalul se implica in problemele pe care oamenii le au, iar atunci cand e cazul ii ajuta sa-si gaseasca un loc de munca. „Cautam prin ziare, la mica publicitate, ne interesam la Fortele de Munca si incercam sa-i ajutam cum putem”, spune Dorina.
Comparativ cu alti ani numarul persoanelor care vin la Adapostul de noapte a ramas constant, singura exceptie in care acesta creste fiind perioada de iarna.
„Am avut cazuri in care am avut familii cu copii care au venit la noi. Momentan nu mai avem astfel de cazuri, dar cei pe care i-am avut au primit locuinte sociale. Anul trecut am avut trei cazuri, iar acum doi ani am avut familii care au primit locuinte de la ANL”, a incheiat Dorina Szeplaki, asistent social.

Nicoleta Bosnigeanu - Observator

  • Aradul muzical - Concertul premiantilor

Pianistul taiwanez Lu Yi ChihAsa cum li s-a promis la Concursul aradean “Beethoven 2007”, Filarmonica i-a programat pe doi dintre premiantii de atunci: Lu Yi Chin (premiul al II-lea si Premiul publicului) cu Concertul nr. 1 in mi minor pentru pian si orchestra op.11 al lui Frederic Chopin si pe Rebeca Omorodia (Premiul I) cu Concertul nr.1 in si bemol minor pentru pian si orchestra op.23 de Pitr Ilici Ceaikovski.
Inseram obisnuitul nostru moment istoric, pentru a face cunoscuta prima auditie aradeana a concertului chopinian, anume, in 12 martie 1914, solist fiind Rosenthal Mor, iar in privinta primei executii a celui semnat Ceaikovski, nu cunoastem data (care oricum a fost anterioara anului 1916, anul publicarii primei monografii a Filarmonicii), in schimb este consemnata acolo ca solista a acestui atragator concert, Mignon Marschalko.
Lu Yi Chih, cu studii in Taiwan si perfectionari la Viena si Berlin, Romania fiind a saptea tara in care concerteaza, avand un palmares bogat in premii si distinctii, a sustinut partea solistica a Concertului nr 1 pentru pian si orchestra de Chopin, avand drept acompaniatoare orchestra aradeana dirijata de Dorin Frandes.
Prima prezentare in public a acestui concert in septembrie 1830 de catre tanarul autor, a fost ultima sa manifestare varsoviana, inainte de a-si parasi tara aflata sub jug strain, luand drumul Vienei si apoi a Parisului.
Interpretii saptamanii trecute, pianistul taiwanez si orchestra lui Dorin Frandes, au imprimat discursului partii initiale energii, o expresivitate atragatoare, imbinand virtuozitatea cu atmosfera poetica, caracteristica muzicii chopiniene, apoi cea visatoare a partii mediane (parte dedicata unei cantarete de care era indragostit tanarul compozitor si pianist la cei 20 de ani ai sai), si in sfarsit, ritm antrenant si pregnanta temei refren din Final.
Fratii Simonca cei mai tineri auditori Craioveanca Rebeca Omorodia, cu studii in orasul natal, apoi la Universitatea de Muzica din Bucuresti (prof. Dana Borsan), acum studenta la Birmigam - Anglia, cu manifestari solistice in tara si strainatate, si-a asumat rolul de solista in cea mai reprezentativa lucrare a lui Piotr Ilici Ceaikovski, Concertul nr.1 in si bemol minor pentru pian si orchestra.
Solista si orchestra dirijata de Dr. Frandes au creionat cu naturalete atmosfera martiala a introducerii, vioiciunea si caracterul romantic a partii I, duiosia, gratia si veselia din Andantino, ca si seninatatea si antrenul dansului cazacesc, cu caracterul sau viguros din finalul Allegro con fuoco, imbinat cu un lirism gingas, cu veselia dusa pana la exuberanta frenetica.
Aradenii au aplaudat cu caldura prestatia tinerilor solisti si a orchestrei, care impreuna au dat manifestarii, in fapt un concert de concerte, un caracter evenimential.
Primul scop al consemnarilor noastre, pe care le savarsim de multi ani incoace (pe care le putem denumi cronici sau oricum altfel), este acela de a atrage atentia asupra manifestarilor muzicale de nivel cultural, sa zicem, si sa contribuim la popularea cat mai intensa a salilor Filarmonicii sau a altor locuri unde unde se intampla asemenea mici minuni in acest vechi oras cultural care este Aradul. Am pus intentionat alaturi chipul a doi dintre cei mai tineri si statornici auditori, fratii Simonca.

Hugo Hauptmann - Virtual Arad

*** Programul din 26 februarie va cuprinde:
Nicolae Branzeu - Arii din opera comica “Dragostea triumfa”
Leopold Mozart - Concertul pentru trompeta in Re major
Ludwig van Beethoven - Simfonia a IV-a in Si bemol major op. 60
Dirijor: Cristian George Neagu
Solisti: Nicoleta Brola si Corneliu Dragoi

  • Momente de suflet si de istorie la Gurahont

Parintele dr. Pavel Vesa in mijlocul preotilor si profesorilor de istorieIn fata a zeci de preoti si profesori din zona Halmagiului si Gurahontului, parintele dr. Pavel Vesa si-a lansat cele zece volume de cercetare in domeniul istoriei ecleziastice, fiind omagiat la scena deschisa de catre fostii sai profesori si colegi de la liceul hontean.
Plecati din Arad cam pe la ora pranzului, cand fiecare dintre noi si-a mai epuizat cate putin din obligatiile cotidiene, pe un drum viscolit ca-n poeziile lui Cosbuc, ne-am inhamat la drumul Gurahontului: prof. dr. Simona Stiger, inspectorul de istorie al ISJ Arad, dr. Peter Hugel, directorul Complexului Muzeal Arad - totodata si indraznetul sofer al expeditiei si care, arheolog de-o viata, a stiut in chip admirabil sa ocoleasca sapaturile iernii - parintele dr. Pavel Vesa, doi tineri cercetatori intr-ale muzeisticii si subsemnatul.
Vreme de doua ceasuri, pana ce am ajuns la Gurahont, parintele Vesa s-a dovedit a fi o veritabila enciclopedie ambulanta. De pe la Horia, a inceput sa vorbeasca despre cetatea Siriei si despre starea primei biserici din Galsa, la Pancota despre han si despre arhitectura, la Barsa ne arata o casa veche de trei sute de ani, iar de la moara barseana incolo, parca era acasa. Fiecare cimitir, orice troita, dealuri golase, despre care stia ca fusesera odinioara catune, fantani si carturari ce locuisera pe acele meleaguri, preoti vii sau trecuti la Domnul, despre toti si despre toate ne povestea cate ceva.
Ei bine, m-am dumirit despre ceea ce-l determinase pe parintele dr. Pavel Vesa sa fie asa de comunicativ tot drumul Hontului, abia cand am ajuns la frumosul liceu din localitate si cand am constatat ca-l napadisera emotiile. Aici il asteptau fosti colegi de liceu, fostul diriginte, prof. Ioan Giura, fostul director, prof. Groza Spiridon, mai multi preoti din imprejurimi si vreo treizeci de profesori de istorie, care tocmai desfasurau o activitate metodica. Una peste alta, o sala arhiplina, in care abia mai avura loc si cativa elevi de liceu, veniti sa-l vada pe unul dintre inaintasii lor, care astazi, plecat de la poalele Muntilor Codru Moma si chiar din internatul liceului, a ajuns sa bata puternic la portile excelentei in ceea ce priveste cercetarea istoriografica si ecleziastica.
Trec peste discursurile de inceput, dupa cum imi permit sa trec si peste imaginea absolut excelenta de care am vazut ca se bucura inspectoarea de istorie, dr. Simona Stiger, in randul profesorilor din judet. Ma opresc mai mult asupra zecilor de preoti si profesori de istorie prezenti la aceasta manifestare, care nu numai ca l-au apreciat la scena deschisa pe „preotul carturar” - ca sa folosesc aici titlul unuia dintre cele zece volume puse pe masa si daruite bibliotecii liceului de catre parintele Vesa - dar si-au manifestat din plin disponibilitatea de a colabora la marile proiecte stiintifice judetene ce le-au fost propuse cu aceasta ocazie.
Excelent organizator si cu o minte de invidiat, profesorul Teodor Paiusan a facut oficiile de gazda. Cand a venit vorba despre monografiile de localitate, a fost mai scurt decat se putea: „O am la liceu, o scanez si v-o trimit zilele urmatoare”. Vizibil emotionat, fostul director al liceului din Gurahont si fostul senator al Aradului in Parlamentul Romaniei, prof. Groza Spiridon, a vorbit despre scoala care se facea aici si despre elevul internist Pavel Vesa. La fel prof. Ioan Giura, care-i fusese diriginte, sau ceilalti colegi din acea vreme. Si nu ma refer aici la cuvintele elogioase, deoarece cercetatorul dr. Pavel Vesa nu mai are nevoie de asa ceva, ci despre acele cuvinte rostite din adancul sufletului, care vadesc o complicitate spirituala si un sublim atasament fata de acea imensa valoare pe care o reprezinta Cartea. Cartea de invatatura, pe care Pavel Vesa a parcurs-o cu dragoste, pricepere si cu daruire, Cartea de cumintenie, care l-a imbracat in sutana slujirii intru cele sfinte si Cartea vietii, care l-a condus la inaltimile spirituale si la fericirea familiala. Si le-am vazut pe toate acestea joi, la Gurahont, cu peste cincizeci de martori in jurul meu. Le-am vazut in cuvintele rostite de cei prezenti, in privirile fiului si ale sotiei lui Pavel Vesa, dar - iertata-mi fie curiozitatea jurnalistica - mai ales in lacrima strivita pentru o clipa in coltul ochilor de catre mama parintelui carturar.
Revenind la problemele abordate la Gurahont, marturisesc ca am constatat o adevarata emulatie pentru studiul istoriei locale in aceasta zona. Nici nu se putea altfel, deoarece zona insasi este o parte vie a istoriei noastre nationale. Profesorii au fost de-a dreptul entuziasmati cand au aflat despre proiectul Centrului Cultural Judetean privitor la monografiile de localitate si vor face parte, cu siguranta, din colectivele locale de elaborare a acestora. Preotii locului au depasit toate asteptarile. Parintele Gurahontului, Dorel Mot, strange de mai multa vreme date monografice. Parintele Almasului, Ioan Dascau, vine in aceasta saptamana sa ne aduca peste 200 de pagini gata elaborate, iar in miezul verii spera sa-l aiba oaspete in parohie pe insusi presedintele Romaniei, Traian Basescu. Tutu Petcut, preotul din Iacobini, ne-a dat deja un CD cu imagini despre un muzeu al satului, facut de catre preoteasa in curtea scolii elementare, dar nu oricum, ci intr-o minunata casa de lemn, specifica locului, care cu straduinta si cu dragoste a fost recladita si amenajata chiar langa lacasul de invatatura. Si am mentionat doar cateva dintre realizarile acestor oameni minunati din Tara Halmagiului, pentru care pastrarea identitatii nationale a fost un deziderat prin care au uimit Europa secolelor trecute. Asa ceva nu se pierde, iar ziua de joi petrecuta la Gurahont o marturiseste pe deplin.

Doru Sinaci - Glasul Aradului


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Jurnal aradean, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia de Vest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Ziarul Glasul Aradului, Informatia Aradului,TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]