|
|
Marti,
21 aprilie 2009 |
|
- Europarlamentarul
aradean Iosif Matula: „Nu am pretentia ca
am mutat muntii din loc de cand am ajuns la Bruxelles,
dar am pus umarul la multe proiecte care vizeaza Romania”
|
|
Iosif
Matula are o bogata experienta administrativa. A fost
presedinte al Regiunii de Dezvoltare Vest, al Consiliului
Judetean Arad si viceprimar al orasului Chisineu Cris.
De la inceputul anului este europarlamentar, iar la
cabinetul sau de la Bruxelles o are ca stagiara pe
fiica presedintelui Traian Basescu, Elena, care candideaza
acum ca si independenta pentru Parlamentul European.
La randul sau, Iosif Matula este candidat pe locul
6 pe lista Partidului Democrat-Liberal, la alegerile
europarlamentare care vor avea loc peste mai putin
de doua luni.
-
Domnule Matula, sunteti de cateva luni europarlamentar
al Aradului. Ce inseamna acest statut si ce beneficii
aduce un europarlamentar pentru Arad?
- As putea spune ca sunt europarlamentar al Romaniei,
din partea PD-L, dar normal ca reprezint mai mult
regiunea Vest si implicit judetul Arad, din care provin
si in care mi-am desfasurat activitatea. In primul
rand as spune ca sunt foarte importanti toti europarlamentarii
Romaniei, ca stat membru cu drepturi depline in Uniunea
Europeana, in acest mecanism foarte complex care isi
doreste sa devina numarul 1 mondial sau sa fie o contrapondere
la celelalate puteri mondiale. Si Romania este aici,
este intre cele 27 de state membre! As spune ca este
la fel de important faptul ca facand parte din PD-L
fac parte din Partidul Popular European, care este
grupul politic cel mai important din Europa si este
vocea care se impune de regula la nivel european.
Revenind la intrebarea dumneavoastra, tinand cont
ca politica europeana se decide de fapt in Parlamentul
European, la Bruxelles si Strasbourg, a avea un europarlamentar
aradean inseamna o serie intreaga de oportunitati.
As incepe cu lucruri simple: promovarea judetului,
a zonei pe care o reprezinti, in Uniune, si acest
lucru se poate face si il fac; informatii relevante
despre tot ce inseamna legislatie europeana in pregatire
sau care dobandeste putere de lege; informatii despre
proiectele, programele si fondurile europene, care
de fapt in ultima instanta, daca sunt obtinute rapid,
inseamna posibilitati de dezvoltare. Deci, as spune,
un drum cu dublu sens, cu dublu circuit: a-ti promova
imaginea judetului in Parlamentul European dar si
invers, de a aduce informatie din Europa spre Arad.
Apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana inseamna
fonduri pentru dezvoltare, suntem tara care absoarbe,
care preia mult mai mult decat pune la dispozitie
in materie de fonduri, inseamna noi standarde de calitate,
inclusiv a vietii, inseamna drepturi fundamentale
(si in Uniunea Europeana nu se mai pune demult aceasta
problema), coroborat cu siguranta cetatenilor, a frontierelor,
si exemplele ar putea continua.
-
Care este, la modul concret, activitatea uzuala a
europarlamentarului Iosif Matula?
- In activitatea fiecarui europarlamentar exista o
parte generala, pe care o desfasoara fiecare, dar
si particularitati si activitati specifice. Activitatea
se desfasoara in comisii, in delegatii, grupuri de
lucru, subgrupuri, grupuri politice si in final in
plenul parlamentului. A fost un obicetiv poate indraznet
in ianuarie, cand am ajuns in Parlamentul European
si mi-am propus sa fac parte din comisia de dezvoltare
regionala, REGI, cum este cunoscuta, si am reusit
acest lucru pentru ca am considerat ca experienta
pe care am acumulat-o, si administrativa dar si politica,
se regaseste cel mai bine in aceasta comisie. Practic
aici se discuta dezvoltare regionala. Ca fost presedinte
al Consiliului Judetean Arad, al Regiunii de Dezvoltare
V Vest, cunosteam si cunosc foarte multe din programele
regionale. Asta a fost si este un avantaj si la Bruxelles,
pentru ca privesc toate lucrurile dintr-o alta perspectiva,
dinspre Europa spre Romania. Chiar daca la inceput
credeam ca Parlamentul European este o institutie
undeva, acolo sus, departe de realitatile cetateanului
nostru dintr-o localitate oarecare, am constatat foarte
repede ca se pot face multe lucruri practice, mai
ales in comisia REGI. Aici se lucreaza direct cu Comisia
Europeana, cu reprezentantii Consiliului UE, practic
cele trei institutii care iau deciziile in tot ceea
ce priveste dezvoltarea Europei. Ma regasesc in aceasta
comisie, care are peste 50 de membri, si imi doresc
sa imi continui activitatea si in viitorul mandat
tot in comisia REGI. Aici am discutat despre gazoductul
Arad-Szeged, proiect la care s-a renuntat de ani si
ani dar a fost repus pe tapet; aici discutam de fonduri
noi pentru reabilitarea termica a locuintelor, si
ma refer la fonduri europene care ar putea fi folosite
si in Romania. Aici discutam deja si este in pregatire
un nou fond, fondul de globalizare, care va putea
fi folosit si de catre multe societati si institutii
aradene. Va pot spune si ca de la 1 iulie va urma
o noua etapa si la sistemul de telefonie in roaming,
referitor la tarifele practicate la convorbirile telefonice
in strainatate.
-
Spuneati, inaintea acestui interviu, ca nu aveti timp
la Bruxelles sa vizitati orasul, din cauza orarului
incarcat al europarlamentarului. Ce insemna o zi de
lucru pentru Dumneavoastra?
- O zi normala de lucru incepe cu plecare de la hotel,
la 8.15. La ora 8.30 sunt in parlament, la birou.
Activitatea se incheie de regula la 22.30 cand suntem
la Bruxelles si ceva mai tarziu la Strasbourg, unde
lucrarile in plen sunt oprite la ora 23.59. Avand
in vedere toate facilitatile pe care le ofera cladirea
Parlamentului European nu mai simti nevoia sa iesi
in cursul zilei, sa parasesti cladirile. Masa se serveste
la autoservirea institutiei, unde iau masa 4000-5000
de functionari si toti parlamentarii. Legat de activitate,
programul ni-l intocmim noi. O zi normala de munca
are de regula 6-7-8 activitati, adica intalniri in
comisii, in delegatii, in grupuri de lucru sau politice,
intalniri in grupuri restranse, cand se negociaza
(pentru ca aici totul este negociere si compromis).
Participarea o decidem noi, pentru ca sunt evenimente
suprapuse, de multe la ori la aceeasi ora ai 2-3 evenimente.
Eu, ca europarlamentar, particip la cel pe care il
consider cel mai important si sunt reprezentat de
asistenti la celelalte. Se pleaca foarte tarziu din
parlament, iar vineri in general luam drumul spre
casa.
-
Cum credeti ca, in contextul unui program atat de
aglomerat, greu, unii politicieni romani care s-ar
fi vrut europarlamentari dar nu au fost pusi pe liste
pe locuri eligibile, la partide ca PNL si PSD, s-au
suparat si si-au dat demisia din partid?
- Dupa mine, chiar e simplu! Fac treaba aceasta cei
care nu sunt oameni de echipa politica sau care nu
s-au integrat in acea formatiune politica! In momentul
in care ai un obiectiv al formatiunii tale, important
este ca echipa partidului tau sa aiba de castigat.
Pai ce era: eu cand nu am ajuns in PE sa nu mai lucrez?
-
Sunteti cunoscut si ca seful Elenei Basescu. A lucrat
si lucreaza ca stagiara dumneavoastra la cabinetul
europarlamentar de la Bruxelles, iar acum s-a decis
sa candideze ea insasi la functia de europarlamentar.
A fost o decizie controversata si sigur ca ma intereseaza
cum vedeti aceasta optiune a dansei, dumneavoastra,
seful ei? A discutat-o cu dvs. in prealabil?
- Noi discutam multe. Cred ca Elena a luat decizia
cea mai inteleapta, mai ales dupa ceea ce s-a intamplat
la anuntarea candidaturii ei, la momentul initial,
valul de controverse pe care l-a starnit. In acest
moment este simplu, asa cum multi au spus-o, votul
direct ca si candidat independent va decide. Este
o pozitie pe care i-am respectat-o si pe care o respect
si ii urez mult succes. La cabinetul meu Elena isi
desfasura activitatea ca orice stagiar. Ei au statut
de observator si participa la toate activitatile pe
care le desfasoara cabinetul unui europarlamentar.
Noi avem un cabinet la Bruxelles, as zice modest,
compus din doua birouri, sunt si colegi de-ai dumneavoastra
care l-au vazut, bine dotat insa din punct de vedere
informatic. Am trei asistenti care ma sprijina in
activitatea cabinetului si o stagiara (pe Elena Basescu).
La Strasbourg avem un singur birou cu un singur calculator.
Avem si televizor, la care prindem Realitatea TV si
TVR International.
-
Se discuta in detrimentul cui va intra Elena Basescu
in Parlamentul European, de la cine va „fura”
voturi. Indiferent cate procente va obtine, nu creeaza
mai degraba un deserviciu Partidului Democrat-Liberal,
pe care il concureaza, si in care apoi doreste sa
se intoarca?
- Nu. Rezultatele votului vor confirma acest lucru.
Sunt convins ca Elena Basescu va intra in Parlamentul
European, asa cum sunt convins ca Elena are un electorat
al ei, care o va vota.
-
Care este aspectul activitatii de europarlamentar
de care sunteti cel mai mandru?
- As vrea sa fiu realist. Am trei luni de activitate
si mi-am propus sa ma familiarizez cu tot ce inseamna
Parlament European si functionarea lui in ansamblu.
Dar as spune, desi nu am pretentia ca in cele trei
luni de zile am mutat muntii din loc (si asta pe un
capat de mandat nici nu este posibil), ca sunt multumit
si fericit ca integrandu-ma in echipa PD-L si PPE
am pus umarul la multe proiecte care vizeaza Romania,
si ceea ce spun mereu este ca am pus si eu umarul.
Deci nu am, de pilda, pretentia ca eu am generat repornirea
proiectului gazoductului Arad-Szeged, dar am pus umarul
la reluarea sa, pe fondul crizei gazelor. Am facut
lobby, incepand de la ambasadorul Romaniei, la membrii
comisiilor, in grupul PPE si inclusiv in plenul Parlamentului,
in momentul in care aveam la dezbateri reprezentantii
Comisiei Europene in domeniu. Proiectul poate continua
acum pentru ca exista vointa politica reala, exista
si interes comercial, dar lobby-ul a insemnat ca aceasta
lucrare sa beneficieze si de finantare europeana,
sa nu se desfasoare numai prin investitia celor doua
state. Comisia Europeana a aprobat o cofinantare de
30 de milioane de euro din valoarea de 70 de milioane
a lucrarii, si asta este un mare sprijin pentru noi.
-
Cat de abstracta credeti ca este pentru un cetatean
roman legatura cu europarlamentarul? Cum va percep
oamenii din judet cand veniti de la Bruxelles si le
vorbiti despre UE, PPE, cand ei au problemele lor
curente, zilnice, mult mai concrete si mai prozaice?
- Eu incerc sa nu fie o relatie abstracta. Vineri
seara ajung in tara, in fiecare sambata-duminica sunt
in judet si ceea ce am facut patru ani de zile fac
in continuare. Adica ma intalnesc si am iesiri in
judet in fiecare week-end si nu una singura, tocmai
pentru a nu fi abstract, asa cum spuneti. Vin si prezint
si ce inseamna Parlamentul European, institutiile,
decizia, codecizia, intregul mecanism european. Cred
ca mi-a fost mai usor, pentru ca ma infatisez unor
oameni pe care ii cunosc bine. Discut cu primari,
reprezenanti in administratia publica, pana la cetateanul
nostru aradean, indiferent din ce localitate. Am construit
un sistem al cabinetului europarlamentar, in municipiul
Arad, dar cu cateva puncte si in judet, prin care
sunt in contact direct cu cetatenii. Si asa cum ma
intalneam inainte cu aradenii, asa o fac in continuare.
-
Parlamentarii spun ca la audiente oamenii le solicita
cel mai adesea bani. Dumneavoastra vi se cer euro,
daca veniti de la Bruxelles?
- (rade) Bine, nu ma refer la cei care sunt obisnuiti
sa ceara un ajutor direct pentru ei. Mie mi se cere
de regula sprijin pe proiecte, in primul rand informatie,
mecanismul, calea de urmat pentru derularea unei finantari
europene. Avem multe alte discutii si pe administratie
si pe domeniul politic. In contextul in care Romania
va intra in curand in zona euro, trebuie sa ne obisnuim
si cu moneda unica europeana.
-
Apropo, FMI a cerut urgentarea intrarii statelor est-europene
in zona euro.
- Este un lucru oarecum normal, pentru ca s-a dovedit
ca in zona euro din Uniunea Europeana efectele crizei
nu au fost atat de accentuate comparativ cu tari din
afara acestei zone. Putem da chiar exemplul Marii
Britanii, unde moneda britanica s-a prabusit. Pe de
alta parte, este normal ca Romania sa mai aiba pasi
de parcurs dar eu cred ca suntem pe calea cea buna
in acest domeniu si sunt convins ca in cativa ani,
patru-cinci, vom fi - dupa ce vom intra in zona Schengen
- si in zona Euro. Avantajele sunt mult mai mari comparativ
cu dezavantajele!
-
La Parlamentul European va intalniti cu colegi de-ai
dumneavoastra de pe tot continentul. Ce spun ei despre
criza din statele lor, ce trebuie sa invatam din exemplul
lor, cat de departe suntem de „luminita de la
capatul tunelului”?
- Sigur, as putea spune ca exact in luna in care am
ajuns in Parlament, in ianuarie, in discutiile pe
care le-am avut, am vazut si oameni destul de speriati,
pentru ca acea criza economica era dublata si de criza
gazelor. Prin toate programele adoptate insa in regim
de urgenta, in UE dar si pe plan mondial, pentru ca
putem vorbi si de alte forte economice din lume, prin
deciziile care s-au luat tot in regim de urgenta si
masurile pentru depasirea crizei, si ma refer la summitul
G20 de la Londra, apele se pare ca s-au mai limpezit.
Este deja conturata o parere generala ca in anul 2009
vom mai simti efectele crizei, dar ne indreptam spre
o redresare care poate incepe chiar in primele luni
din anul 2010. Practic semnele sunt vizibile, indiferent
la ce indicatori economici mondiali privim astazi.
Ziarele financiare deja arata o usoara crestere la
tot ce inseamna indici bursieri, cotatii ale marilor
societati multinationale.
-
Exista voci care sustin ca nominalizarea dumneavoastra
pe locul 6 pe lista electorala iar plasarea celuilalt
aradean prin origine, Daniel Funeriu, pe locul 16,
reprezinta o inechitate. Nu va jignesc aceste aprecieri?
- Eu as lua-o putin altfel. Ma bucur ca Aradul, judetul
Arad, prin rezultatele deosebite pe care le-a obtinut
PD-L la ultimele alegeri, si ma refer la europarlamentarele
din 2007, la alegerile locale si la cele generale,
are doi reprezentanti intre primii 16, pe lista nationala.
Practic este deja o apreciere a acestor rezultate
de echipa, dar si a modului cum liderii nostri PD-L
au stiut sa gestioneze aceasta oportunitate. Normal,
aici ma refer la domnii Seculici, Falca, Iotcu, Igas,
Cionca, dar lista este atat de lunga ca este greu
sa te opresti. Eu am o parere excelenta despre colegul
meu, Daniel Funeriu si cred ca printr-o participare
a aradenilor la vot, asa cum au facut-o de obicei,
judetul poate avea din nou doi europarlamentari. Cine
are rezerve, ii reamintesc ca eu am intrat in Parlamentul
European de pe locul 16 si nu au trecut decat putine
luni de zile de la momentul votului pana cand am ajuns
acolo. Aradul are nevoie de profesionisti in toate
domeniile si m-as bucura sincer sa fim doi in Parlamentul
European, pentru ca ar fi avantaje suplimentare pentru
judetul Arad. Sigur, sper ca prezenta romanilor, in
general, la vot, sa fie la inaltimea asteptarilor
si a noastre, dar si a celor pe care le are UE de
la Romania. Reprezentantii in Parlamentul European
intr-adevar sa fie alesi printr-un vot majoritar!
Derapaje se pot intampla doar la prezenta redusa la
vot. Aud pe multi ca se sperie ca poate ajunge x sau
y in Parlamentul European. Acest lucru este posibil,
repet, doar la prezenta redusa la vot, cand exista
riscul sa ajunga in Parlament doar reprezentantii
unei categorii de populatie care iese la vot.
-
In data de 7 iunie avem alegeri europarlamentare.
Care este mesajul dvs catre electoratul aradean, cum
ii veti convinge pe oamenii care tind sa iasa in numar
tot mai mic la vot sa mearga totusi la urne si sa
isi puna stampila pe un candidat care candideaza pentru
o institutie ce nu este in proximitate, in viata de
zi cu zi a alegatorului?
- Aradenii cunoscandu-ma, le-as spune, simplu, ca
sunt poate cele mai importante alegeri care le stau
in fata. Soarta Europei si implicit a Romaniei se
decide si in Parlamentul European. Obiectivul acestei
uniuni cu aproape jumatate de miliard de cetateni
este ca toate statele membre sa ajunga la un nivel
de viata apropiat. Obiectivul, de fapt, este cresterea
nivelului de trai in Romania. Daca in viitorul apropiat
sau mai indepartat vrem sa ajungem si sa traim ca
si cetateanul german sau francez sau italian, european
in general, cel mai important lucru este sa venim
la vot, pentru ca Europa a dovedit si dovedeste ca
ne sprijina concret, prin proiecte, prin programe,
prin fonduri europene. Nu putem singuri realiza acest
obiectiv, dar este momentul sa aratam ca ne meritam
locul in aceasta Uniune. Si sa nu uitam ca Parlamentul
European este singurul for la nivel european ales
prin vot direct de cetateni! Daca Romania va deveni
o forta europeana depinde si de semnalul pe care il
vom da prin prezenta la alegerile europarlamentare,
si eu sper ca acest lucru sa il aratam la 7 iunie.
Cu atat mai mult mi se pare important ca judetul Arad
sa aiba reprezentant direct in Parlamentul European!
Andrei
Ando - Observator
|
|
- Peste
300 de aradeni si-au petrecut sarbatorile la „Urgente”
|
|
De
sambata pana luni dimineata, mai mult de 300 de aradeni
au fost internati la Unitatea de Primire Urgente (UPU)
din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Arad.
Desi cazurile legate de consumul excesiv de alimente
sau de alcool nu a depasit media celorlalti ani, in
schimb s-au inregistrat foarte multe cazuri de afectiuni
cardiace. Medicii de la UPU sustin ca motivul imbolnavirilor
cardiace se datoreaza agitatiei premergatoare sarbatorii,
dar si al consumului ridicat de sare si grasimi din
aceasta perioada.
Pe
langa cazurile digestive si cardiace, s-au numarat
si cinci victime care au provenit din agresiuni fizice.
„Am putea spune ca macar la acest
capitol situatia este mai incurajatoare. Comparativ
cu alti ani, numarul victimelor care provin din agresiuni
a scazut“, declara un medic din cadrul
UPU. In schimb, in ceea ce priveste consumul alimentar,
nu se poate spune ca mult discutata criza financiara
i-ar fi afectat prea mult pe aradeni. Ouale, carnea
fripta, drobul de miel, maioneza, sarmalele, miile
de feluri de prajituri sau cozonace si zecile de beri
nu aveau cum sa lipseasca din stomacul unui veritabil
aradean care se respecta. „Consumul acestor
alimente insa conduce automat la cresterea tensiunii.
Astfel se explica si numarul mare de cardiaci prezenti
in spitale“, declara un alt medic din cadrul
serviciului de urgenta. Din pacate, a fost semnalat
si un numar record de internari in ceea ce priveste
copiii: peste o suta de cazuri. Cu toate acestea,
un lucru pozitiv il reprezinta numarul scazut de come
etilice in care au fost implicati minorii, in comparatie
cu alti ani.
Sambata ziua, intre orele 08.00 - 20.00, au fost internati
74 de pacienti: 51 de adulti si 23 de copii. Noua
a fost numarul afectiunilor digestive, provocate de
consumul excesiv de alimente. Sase au fost adulti,
iar trei au fost copii. Afectiuni cardiace au suferit
in aceasta zi trei adulti. Tot sambata au fost aduse
alte trei persoane, una provenind dintr-un accident
de circulatie, celelelte doua din agresiuni.
Invierea
In noaptea Invierii, s-au inregistrat 49 de cazuri,
32 fiind adulti si 17 copii. Au fost sase afectiuni
digestive: patru adulti si doi copii. Afectiuni cardiace
au fost patru, iar doua victime au provenit din agresiuni
fizice. Duminica, in ziua Invierii, aradenii s-au
dezlantuit. Nu mai putin de 91 de bolnavi au ajuns
la UPU. 49 au fost adulti, iar 42 copii. Afectiuni
digestive au fost sapte, dintre care doi copii. S-au
mai inregistrat cinci afectiuni cardiace, o victima
dintr-un accident de masina si o alta dintr-o agresiune.
Duminica noaptea spre luni, au fost adusi 56 de pacienti,
dintre care 47 de adulti si noua copii. Au fost zece
afectiuni digestive si sase afectiuni cardiace.
Probleme
cardiace
Luni dimineata, Unitatea de Primire Urgente a fost
luata cu asalt de bolnavii cu probleme cardiace. Pana
in jurul orei 13.00, s-au inregistrat zece cazuri
de accidente vasculare cerebrale si alte zece de boli
cardio-vasculare.
Adrian
Cotuna - Glasul Aradului
|
|
- Treizeci
si doi de profesori din 11 scoli aradene ar putea
ramane fara catedra de anul viitor
|
|
Criza
economica loveste si sistemul de invatamant aradean,
de anul viitor existand posibiltiatea de a se pierde
32 de catedre, dintre care o buna parte sunt din sfera
invatamantului tehnologic. In cursul zilei de vineri
a avut loc o sedinta a Comisiei de dialog social de
pe langa Consiliul Judetean Arad, prezidata de vicepresedintele
CJA, Cristian Dragan, la care au participat reprezentanti
ai Prefecturii, ai CJA, ai sindicatelor din invatamant,
dar si a partidelor politice aradene. In timpul sedintei
s-a luat legatura chiar cu ministrul invatamantului,
Ecaterina Andronescu, pentru a fi lamurite unele aspecte
legate de reducerea posturilor din invatamantul preuniversitar
aradean.
Maria Buruc, presedintele Sindicatului Liber din Invatamant,
filiala Arad, spune ca doamna ministru refuza sa semneze
niste ordine de acreditare a unor specializari din
cadrul mai multor licee aradene, desi dosarele de
acreditare au primit acceptul ARACIP-ului, institutia
insarcinata cu evaluarea procesului de invatamant
preuniversitar din Romania. Nevoia pentru a avea respectivele
specializari a fost identificata de Consiliul Local
de Dezvoltare, un organism judetean in care intra
sindicalisti, reprezentanti ai patronatelor si cei
ai autoritatilor locale. „In acest Consiliu,
pe baza unor studii facute pe piata muncii, facem
anumite previziuni pe termen mai lung privind specializarile
scolare de care ar fi nevoie. Fara a fi luate in calcul
recomandarile noastre, de la minister au venit planuri
cadru modificate”, spune Maria Buruc. In
plus, liderul de sindicat spune ca in scolile afectate
de acele reduceri de personal s-au investit „peste
200.000 de euro in dotari, unele fiind cuprinse chiar
in programul Phare”. Autoritatile locale
sau comunitatile unde se afla scolile afectate au
garantat specialistilor europeni faptul ca banii investiti
vor fi folositi pentru dotari necesare pentru anumite
specializari, la care acum se va renunta. Mai mult,
acele scoli au cheltuit si sume importante de bani
pentru intocmirea dosarului de acreditare al specializarilor,
60 de milioane, plus alte cheltuieli legate de asigurarea
conditiilor de calitate si igiena pentru spatiile
de invatamant. „In timpul sedintei de comisie,
atmosfera a devenit putin tensionata, au fost de fata
si reprezentanti ai partidelor politice, s-a facut
legatura cu ministerul si m-am trezit ca stau de vorba
cu ministrul Educatiei”, povesteste aceeasi
Maria Buruc. Dupa ce i-a povestit ministrului social-democrat
problema de la Arad, replica se pare ca nu a fost
cea asteptata. Ministrul Educatiei ar fi spus ca „nu
s-au semnat ordinele de acreditare a specializarilor
deoarece la momentul actual este o inghetare a posturilor,
pana se va sti exact ce se doreste pe piata muncii”.
Ori, liderul de sindicat aradean afirma ca pentru
acele specializari „exista cerere, iar unii
elevi nu vor putea sa mai urmeze a doua etapa a pregatirii
lor intr-o anumita meserie, urmand sa se specializeze
in altceva. Criza-criza, dar tot trebuie sa ai o viziune”,
constata aceeasi Maria Buruc. In continuare, sindicalistii
vor initia o serie de discutii cu reprezentantii ministerului,
pentru a vedea daca este eficient sau nu sa se renunte
la respectivele specializari.
In total, de anul viitor ar putea ramane fara catedre
un numar de 32 de profesori, din 11 licee aradene,
„o patrime fiind din domeniul tehnic. Apoi,
normal ca vor mai fi afectati si profesorii de muzica,
desen, de fapt toate cadrele didactice”,
a declarat presedintele Sindicatului Liber din Invatamant
Arad. Printre institutiile de invatamant afectate
de decizia ministrului Andronescu de a nu semna ordinele
de acreditare se numara licee atat din municipiu,
cat si din judet. Acestea ar fi: Liceul „Aurel
Vlaicu”, Grupul Scolar de Industrie Alimentara,
Grupul Scolar „Francisc Neumann”,
dar si liceele din: Beliu, Minis, Sebis, Varfurile,
Lipova sau Savarsin.
L.
C. - Observator
|
|
- Incepe
Primavara aradeana
|
|
Luna
plina de carte, primul eveniment din cadrul editiei
din acest an a Primaverii aradene, manifestare de
traditie a Casei de Cultura a Municipiului Arad a
demarat ieri.
Luna plina de carte se va desfasura intre 20 aprilie
si 20 mai si isi propune stimularea interesului pentru
lectura literara a publicului prioritar tanar, redimensionarea
statutului cultural si social al scriitorului si solidarizarea
culturala a comunitatilor literare. Va fi o adevarata
campanile pentru lectura, pe intreaga perioada aradenii
fiind chemati sa redescopere sau sa descopere placerea
lecturii si a discutiilor pe teme literare. Se vor
organiza intalniri cu scriitorii, lecturi publice
si lansari de carte. Editia de fata a Lunii pline
de carte ii are ca invitati pe scriitorii Serban Foarta,
Simona Popescu, Ioan Grosan, Robert Serban, Radu Vancu,
Rares Moldovan, Vlad Moldovan si Filip Florian.
Initiativa organizarii campaniei pentru lectura intitulata
Luna plina de carte apartine unor tineri scriitori
aradeni si a avut loc pentru prima oara in 2007. Printre
participantii la editiile trecute ale Lunii pline
de carte se numara Mircea Cartarescu, Ioana Nicolae,
Florin Iaru, Dan C. Mihailescu, Dan Sociu, Robert
Serban si altii.
Campania pentru lectura are ca principala motivatie
constatarea ca, in randul publicului larg, si mai
ales printre tineri, cartea nu mai este un produs
si o resursa culturala de rangul intai. Bibliografia
scolara satisface doar in mica masura gustul, asteptarile
si nevoile de lectura ale unui segment important de
cititori nevarstnici. Una dintre convingerile initiatorilor
acestei campanii este ca, prin interogarea gusturilor
si optiunilor de lectura ale publicului, prin stimularea
creativitatii, se pot obtine produse literare provocatoare.
Programul Luna plina de carte va incerca totodata
sa promoveze autorul si cartea. Aceasta promovare
se va face mai ales prin mijloace alternative si in
spatii alternative, beneficiind de parteneriatul si
consultanta unor institutii media si specialisti in
imagine si publicitate.
Alaturi de Casa de Cultura a Municipiului Arad la
organizarea Lunii pline de carte din acest an au mai
participat Asociatia de Idei Creatoare si Inovatoare
AICI, Centrul Cultural Judetean Arad, Biblioteca Judeteana
„A. D. Xenopol”, Colegiul National
Moise Nicoara, Universitatea Aurel Vlaicu. Sponsori
sunt Hotel Phoenix si Restaurant Retro. Partener media
- Glasul Aradului.
Cristina
Lazurca - Glasul Aradului
|
|
|
Un
batran, din Macea,
e recunoscut in toata Europa pentru talentul sau de
a potcovi oua
Este cunoscut in intreaga Europa pentru talentul sau
de a potcovi oua. Este vorba despre un batran, de
72 de ani, din Macea. Petru Socaci spune ca detine
o tehnologie speciala si ca este singurul din Romania
care stie sa potcoveasca oua. Batranul povesteste
ca totul a pornit din ambitie, in urma cu patru ani.
Sotia sa a auzit, la un post de radio, ca ar exista
oua potcovite si i-a lansat provocarea. Omul isi aminteste
cu exactitate cat s-a chinuit pana a reusit sa potcoveasca
primul ou.
Acesta se afla acum la un muzeu din Viena, unde a
castigat detasat. A fost un concurs care a durat mai
multe zile si au participat fierari din toata Europa.
In timp, Petru Socaciu si-a imbunatatit tehnica si
a continuat sa potcoveasca oua. De atunci, potcovarul
din Macea a potcovit sute de oua. Pe majoritatea le-a
facut cadou prietenilor sai din strainatate, pentru
ca, spune batranul, „nu mi-am pus problema
sa le comercializez''.
58
de ani de fierarie
Batranul fierar a potcovit mii de cai si sute de oua,
in cei peste 58 de ani de fierarie. El locuieste in
comuna Macea, localitate unde are loc cel mai mare
festival de umor satesc din Romania, „Gura
satului”.
I.
C. - Jurnal Aradean
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|