Doar 52 de asociatii de locatari din municipiu au depus solicitari la Primaria Arad pentru reabilitarea termica a blocurilor. Potrivit purtatorului de cuvant al Primariei Arad, Corina Draghici, documentarea licitatiei pentru proiectare se afla in lucru, urmand ca licitatia efectiva sa se desfasoare in perioada imediat urmatoare. „In prima faza au depus documentatii pentru a beneficia de aceste lucrari 58 de asociatii de locatari, insa sase au renuntat, amanand pe anul viitor, pentru ca nu au detinut fondurile necesare, avand in vedere ca si asociatiile trebuie sa achite 20 la suta din investitie”, ne-a declarat Corina Draghici. Primaria Arad a alocat bani pentru etapa de proiectare. „Primaria a alocat 320.000 lei (3,2 miliarde de lei vechi n.n.) pentru proiectarea lucrarilor, fondurile pentru aceasta etapa, potrivit Ordonantei, fiind acordate exclusiv de primarie. Estimam ca aceasta suma va fi suficienta pentru etapa de proiectare, dar vom vedea exact la cat se va ridica abia dupa castigarea licitatiei. Dupa atribuirea licitatiei pentru proiectare va mai urma inca o licitatie pentru a fi desemnata societatea ce se va ocupa de executia lucrarilor”, ne-a spus Corina Draghici. Purtatorul de cuvant al primariei ne-a mai informat ca lucrarile de reabilitare efective vor demara cel tarziu la inceputul anului viitor, insa ar putea debuta chiar din aceasta toamna, in cazul in care procedurile pana la desfasurarea lucrarilor se vor derula in grafic. Programul de reabilitare termica a blocurilor reprezinta o componenta importanta in cadrul programului investitional al guvernului, iar schema de finantare prevede ca sumele necesare implementarii acestuia sa provina in proportie de 50 la suta de la bugetul de stat, 30 la suta de la primarii si 20 la suta de la beneficiari. Nadia Bodran - Glasul Aradului

Primaria nu are inca solutii concrete pentru parcari subterane sau etajate. Nu vom avea in graba parcari subterane, capitol de investitii la care orase precum Timisoara sau Oradea ne vor lua fata. Primaria Arad sustine ca are in plan realizarea unor astfel de parcari, dar ca, deocamdata, totul e la nivel de proiect. Viceprimarul Aradului, Geanina Pistru, a recunoscut ieri ca Primaria nu are inca solutii clare la capitolul cresterea numarului de parcari in oras, prin parcari etajate sau subterane, dar a tinut sa precizeze ca la toate lucrarile realizate de Municipalitate s-a tinut cont de parcari. „Sunt discutii pentru o parcare subterana realizata de Primarie in parteneriat public-privat, dar nici una dintre aceste discutii nu este intr-o faza destul de avansata pentru a putea da detalii”. Raman 50 In momentul de fata, 100 de locuri de parcare, din si asa putinele de pe centrul orasului, sunt inutilizabile, datorita lucrarilor de asfaltare executate in zona mediana a Bulevardului Revolutiei. Jumatate dintre acestea ar urma, totusi, sa fie redate aradenilor de saptamana viitoare, conform promisiunilor Primariei. Totusi, problema parcarilor de pe centru ramane una extrem de grea si pentru soferi, si, dupa cum se vede, si pentru Municipalitate. A. B. - Jurnal aradean

Asa cum se intampla de fiecare data in familia Centrului de Zi din Vlaicu si anul acesta membrii care frecventeaza centrul au avut bucuria de a serba implinirea a 9 ani de existenta. Festivitatea a adus bucurie in sufletele varstnicilor, care au venit in numar foarte mare la Cantina Municipala. Toti cei prezenti s-au aratat multumiti de petrecerea organizata special pentru ei si si-au exprimat dorinta de a mai participa si la alte evenimente de acest gen. Consiliul Local al Municipiului Arad impreuna cu Directia de Dezvoltare si Asistenta Comunitara si Serviciul protectie persoane adulte a sustinut Centrul de Zi pentru persoanele varstnice Aurel Vlaicu in organizarea unei petreceri date in cinstea a 9 ani de existenta a centrului. Petrecerea a fost gazduita de Cantina Municipala, unde peste 130 de membri ai centrului au fost prezenti. De asemenea, la eveniment au participat si oficialitatile. Au fost prezenti din partea primariei viceprimarul Levente Bognar , directoarea Directiei de Dezvoltare si Asistenta Comunitara Etelca Nogy si seful Serviciului Protectia Persoanelor Adulte Cristian Cojocaru. In deschidere varstnicii au participat la cea de-a VIII-A editie a concursului „Cine ce stie”, unde toate persoanele varstnice care frecventeaza centrul au avut ocazia sa le arate colegilor ce stiu sa faca mai bine si ce calitati ascunse detin. Probele concursului au constat in interpretarea diferitelor melodii populare, romante, cantece in limba maghiara si cantonete. Au participat 12 persoane, care la sfarsit au fost premiate: au primit cadouri surpriza si li s-au inmanat diplome. „Astazi sarbatorim cea de-a noua aniversare a inaugurarii centrului nostru din Calea Aurel Vlaicu, un eveniment pe care colegele mele l-au pregatit de mai multa vreme si se deruleaza acum. Este un moment important si speram sa fie si un an aniversar al zecelea. Toate se desfasoara sub aspectul austeritatii, insa noi oferim aceleasi servicii, la aceleasi standarde si calitate”, ne-a declarat Cristian Cojocaru, sef Serviciu Protectia Persoanelor Adulte. Dupa mai bine de o luna de repetitii, cei mai fideli membrii ai Centrului de Zi Aurel Vlaicu au reusit sa impresioneze publicul, dar si juriul alcatuit din 5 persoane, care nu a putut sa-i noteze pe concurenti decat cu nota 10. La sfarsitul competitiei, toti participantii au obtinut locul I. Petrecerea a continuat cu dansuri, muzica, mancare si voie-buna. Distractia a durat timp de mai bine de cateva ore, in care varstnicii s-au simtit bine, au povestit, au dansat si si-au amintit de zilele tineretii. Nicoleta Bosnigeanu - Observator

Nu mai exista nici un secret ca Aradul ascunde un adevarat patrimoniu atat istoric cat si spiritual. O „raita” prin judet are sa dezvaluie vizitatorului povesti vechi despre locuri si asezari cu o rezonanta istorica deosebita, locuri si lacasuri de pelerinaj unde anual vin mii de turisti pelerini. Pentru ca oamenii de prin aceste parti au avut intotdeauna frica de Dumnezeu, nu e de mirare ca bisericile si manastirile au insemnat de-a lungul istoriei puncte de reper, si nu in ultimul rand un sprijin pentru oamenii acestor locuri, care au gasit aici puterea pentru a rezista cotropitorilor care s-au perindat de-a lungul timpului pe meleaguri aradene. In trecut, centre de rezistenta pentru credinta, urmand perioada celor 50 de ani de comunism, cand spiritul crestin a dainuit si datorita faptului ca oamenii au avut unde sa se retraga si sa se roage, in locuri incarcate de istorie. Astazi, aceste lacasuri au puterea de a aduna sute, chiar mii de oameni, de sarbatori. Schitul cu nume de izvor „Calugaria nu e o cale pentru toti, si nici macar una pentru multi. Traiectoria ei are o stralucire supralumeasca: e calea „regala”, exceptia exemplara, „orizontul” spre care tinzi. Ea e expresia normei, intr-o lume in care norma e minoritara”, spunea Andrei Plesu in lucrarea „Viata Monahala - in texte alese”. In acest sens am ales sa ma opresc asupra uneia dintre principalele lacase de cult din judet: manastirea Feredeu, punctul de reper al credinciosilor din zona Siriei si nu numai. La o prima privire, drumul pe care pelerinul trebuie sa-l parcurga pana la schit pare anevoios, dar odata ajuns sus, o alta lume pare sa se deschida ochilor, o lume in care timpul parca sta pe loc. Cat priveste schitul, istoria sa cuprinde cateva secole. Existenta acestui asezamant monahal la Feredeu este mentionat pentru prima data in urma cu mai bine de 215 ani, cand in imediata apropiere a locului unde a fost inaltata manastirea, se afla un schit cu un paraclis langa un izvor cu apa, facatoare de minuni. Desi nu exista date care sa ateste un anume moment cert in istorie pentru aparitia vechiului schit si a bisericii de la Feredeu, legenda spune ca ele dateaza de la 1787. Traditia locala, insa, merge mai departe in negura timpului si sustine ca schitul a fost ctitorit inca de pe vremea turcilor care, in 1693, dupa eliberarea Siriei, au ajuns in retragerea lor la Feredeu unde au dat foc schitului si i-au ucis pe calugarii de aici. Izvorul de la Feredeu este insa, o fantana sfanta, cu apa vindecatoare, sortit sa-i tamaduiasca pe credinciosii care vin sa-si gaseasca alinarea prin rugaciune. Legenda spune ca un pustnic care, la 1693, i-a somat pe turci cu crucea si a fost decapitat de acestia ar fi cel care i-a spus schitului Feredeu. Cu toate acestea, exista variante cum ca numele de Feredeu provine din limba turca si maghiara (feredeu - baie, statiune balneara). Nici numele pustnicului nu este cunoscut cu siguranta. Literele grecesti gravate pe o piatra de la fundamentul capelei dau de inteles ca ar fi putut sa il cheme Filimon, Filotei sau Teofil. La Feredeu, minunile au semn dumnezeiesc Izvorul sfant cu apa tamaduitoare a vindecat de-a lungul vremii pelerinii veniti sa se roage la Feredeu. La 1870, un neamt de religie romano-catolica din Santana a venit cu fetita la izvor, iar apa sfanta a vindecat copila de orbirea cu care se nascuse. Ca ofranda pentru minunea traita, tatal a ridicat crucea de langa izvor. Minunea s-a produs din nou in 1932, cand un credincios din Apateu care avea mana paralizata a urcat la izvor sa se vindece. Pentru ca nu avea credinta neintinata, bolnavul a reusit abia la cel de-al treilea indemn al preotului sa intinda mana bolnava pentru a lua Sfanta Cruce si minunea s-a produs. Floare Popovici, o fetita din Covasant si-a recapatat si ea vederea la Feredeu in anul 1934. In acelasi an, in ziua a doua a Pogorarii Sfantului Duh, Ana Sibel din Paulis a putut vedea din nou lumina zilei dupa ce s-a rugat si si-a spalat fata cu apa tamaduitoare. De doua ori pe an, sosesc aici pelerini din toate colturile lumii, pentru a lua apa de la izvorul facator de minuni. Cu ochii atintiti spre cer E multa liniste pe deal. E sfarsitul lui martie si desi vremea pare schimbatoare, duminicile sunt ale pelerinilor care urca pana la manastire, semn ca acolo sunt mai aproape de Dumnezeu. Calugarii imbie la rugaciune pe toti care calca pragul schitului. Cativa pelerini fac rondul manastirii in cautarea semnelor divine. Daca le-au gasit sau daca nu, am ales sa vorbim cu unul dintre ei. „Nu exista cuvinte care sa exprime frumusetea acestui loc. Un mic rai aici, in inima muntilor din care odata venit, nu-ti mai vine sa te intorci. O liturghie sau o oarecare slujba este cu adevarat speciala, ca sa nu mai vorbesc de calugari, care sunt intr-adevar oameni ai lui Dumnezeu. Am vizitat multe manastiri din Arad, dar aceasta, poate si pentru faptul ca e in mijlocul salbaticiei, parca e mai aproape de cel de sus”, spune Marian Onetiu. Cat priveste legendele care circula in jurul manastirii, batranii satului isi amintesc cum, in 1937, in a doua zi de Rusalii, o furtuna mistuitoare s-a pogorat asupra tinutului. Dupa ce s-a linistit potopul, oamenii au aflat ca niste turisti care fusesera la Feredeu au fost trasniti in timp ce coborau dealul. Stefan Marton si Dumitru Smith au profanat biserica distrugand icoanele si tragand clopotele in batjocura si si-au primit pedeapsa din ceruri. Pentru a aduce aminte si altora care s-ar incumeta sa ia in deradere schitul, a fost ridicat monumentul trasnitilor de la halta zece Livada. Adrian Todor - Glasul Aradului

Localitate de granita, Pilu, o comuna dealtfel generoasa in spatiu si potential agroturistic - e una dintre localitatile putin calcate de presa. Intepenirea intr-un anonimat nemeritat, „merit” al fostei administratii locale poate fi unul dintre motive. Noul primar alaturi de consiliul local are datoria si poate misca lucrurile inspre bine, de castigat avand, evident, comuna si cetatenii, chiar daca problemele cu care se confrunta sunt uneori extrem de dificile. Primarul „rural” -cum spune o vorba - trebuie sa aiba multe calitati in vremurile de azi, dar, sigur, tenacitatea si fermitatea sunt cerinte de baza. E greu sa iesi la suprafata cand ai gasit o primarie pustie si plina de datorii, asa cum si-a luat locul pe scaunul de primar Dan Lucian Dragan. „E dificil, dar stiu ca trebuie sa incepem sa ne miscam. Am incercat sa stabilim prioritatile comunei, in masura in care ne permite bugetul. Ne intereseaza reabilitarea strazilor, iar pe masura 3.2.2 am elaborat un proiect amplu care cuprinde apa si canalizare, asfaltare strazi, reabilitare camin cultural in Pilu, totul fiind in faza de depunere a avizelor. Caminul cultural din Varsand este in curs de finalizare; s-au pus usi si geamuri de termopan, s-au construit un grup sanitar si o bucatarie, moderne. Scoala generala (clasele 1-4) din Pilu face parte dintr-un proiect finalizat 50 la suta - finantarea tinand de ISJ - interesandu-ne incalzirea centrala si instalatia electrica deja inlocuita. Mai avem nevoie de fonduri pentru realizarea unui grup social modern. La scoala gimnaziala au fost schimbate geamurile si s-a facut izolarea termica, asteptandu-se banii pentru continurea lucrarilor. Gradinita se afla intr-o stare buna, mai construim una noua in Pilu, iar cea de la Varsand este renovata. Iluminatul economic este pus la punct, chiar daca nu pe fiecare stalp. Activitatea medicala este asigurata corespunzator (cabinetul medical a fost vandut medicului de familie), iar la Varsand avem - pe langa dispensar si farmacie”. „Gatim cu apa cumparata de la magazin!” Dupa acest prim tur pe agenda de lucru, primarul Dragan spune ca „avem destul de multe probleme si vrem sa le rezolvam pe toate, cat mai repede. Nu in toate cazurile, insa, se poate face acest lucru. De pilda, comuna are in proprietate 40 de hectare aflate acum in posesia ADS - trecute ca ”luciu de apa” - dar in realitate este... pasune. Nu am reusit nici acum sa intram pe drept in posesia terenului pentru ca cei de la ADS nu vor sa-l dea!” Cea mai grava problema a comunei Pilu este... lipsa apei potabile! Va vine sa credeti sau nu, in Pilu nu exista apa potabila. Oamenii cumpara apa de baut si pentru gatit de la magazin, iar pentru menaj folosesc apa de la robinet sau din fantana. „Pentru scoli cumparam apa plata” - spune primarul. Mergem la fata locului, la statia de epurare din Varsand, o cladire mica, bine intretinuta, unde ar trebui sa functioneze optim aparatura ce asigura epurarea apei. „Din pacate, cei care au facut instalatiile nu au realizat ca exista niste defectiuni in functionare, iar rezultatul este ca, in urma analizei apei in laborator, aceasta nu intra in categoria de apa potabila, fiind periculoasa pentru consumul populatiei. Exista un proces pe rol legat de acest fapt, deja de doi ani - dar pana se vor elucida juridic treburile, noi suferim enorm! - spune primarul Dragan. Consiliul judetean ne-a promis ca va cumpara o statie mobila de epurare, dar pana acum nu s-a intreprins nimic”. Proiecte demarate Totusi, treburile au iesit din lunga amortire. Noua administratie locala e hotarata sa stearga praful inertiei care a cuprins localitatea. „Suntem pusi pe munca si vrem ca in a cest an sa se vada ceva in urma noastra. Am de gand sa cumpar pentru primarie, in afara celor doua cositoare, un buldoexcavator (tractorul este singurul utilaj, deocamdata); facem ridicari topo, amenajam un spatiu verde in fata caminului cultural si am plantat deja 500 de pomi ornamentali, tei si salcami. De asemenea, avem in plan acordarea de terenuri pentru tineri (la marginea localitatii) in functie de cerinte, iar noi sa le asiguram calea de acces si instalatiile electrice; construirea unui sediu nou al primariei, in timp ce aceasta cladire va indeplini un rol social. S-a inceput un proiect pentru realizarea incalzirii centrale la scoala generala (clasele 5-8) din Pilu, doua proiecte pentru ridicari topo, construirea a doua capele, dar totul tine de bani, iar noi nu-i avem. Privitor la reabilitarea bisericilor, am dat un miliard de lei pentru refacerea tavanului si a picturii interioare la biserica ortodoxa din Pilu, iar la cea din Varsand s-a refacut instalatia electrica. Ne-am gandit sa deschidem un cont in care fiecare cetatean sa contribuie, cu cat poate, la reabilitarea lacaselor de cult. S-au refacut statiile de autobuz, am facut un club sportiv, iar terenul de fotbal va avea si vestiar. Gropile de gunoi sunt inchise, comuna Pilu fiind cuprinsa in programul comun de colectare a deseurilor alaturi de Socodor si Graniceri.” Sunt multe de facut, vointa si echipa de munca, sunt - astfel ca Pilu incepe sa prinda viata din nou. Ramane de interesat ce se poate face pentru ca locuitorii comunei sa aiba apa potabila. Nu este posibil ca o intreaga comunitate sa fie lipsita de apa din cauza unei instalatii defecte si a unui proces prelungit. Felicia R. Gheorghe - Observator