Virtual Arad sustine petitia "Ajunge! Nu mai acceptam sa fim batjocoriti!", va invitam sa o semnati.

Joi, 19 martie 2009

In Romania se vorbeste insistent recesiune economica, ca un efect al crizei economice care afecteaza tot mapamondul. In Arad, criza se manifesta deja prin anumite disponibilizari sau reduceri ale orelor de lucru, la mai multe companii. Printre cei care trebuie sa gaseasca cele mai bune solutii pentru contracararea efectelor crizei sunt politicienii. Parlamentarii aradeni spun ca, totusi, Aradul nu va fi afectat in prea mare masura de criza, deoarece are o economie echilibrata si in judet se deruleaza o serie de investitii care mai pot absorbi din forta de munca. Deocamdata, acestia nu au fost contactati de oameni care sa se planga de faptul ca si-au pierdut locul de munca. Majoritatea parlamentarilor spun ca cea mai afectata va fi industria auto. Ovidiu Marian, senator PDL: „Aradul nu va fi afectat de criza locurilor de munca pentru ca se va construi mult. Principalele lucrari sunt modernizarea liniilor de tramvai, introducerea canalizarii in cele trei cartiere, autostrada, centura, pasajul de la CET si din Micalaca, toate acestea avand potential de a absoarbe din forta de munca. Va putea fi mentinut un nivel acceptabil al somajului prin reconversia locurilor de munca. Oamenii vor avea locuri de munca alternative. Celor care ar veni la mine le-as spune sa se recalifice pe domeniile ce au cautare: transporturi, constructii, materiale de constructii.” Constantin Igas, senator PDL: „In ceea ce priveste recesiunea pe care incepem s-o simtim, in Romania situatia nu este altfel decat in Europa. Cred ca o infuzie de capital cum este acordul cu FMI ar debloca situatia economica. Am discutat cu multi agenti economici si situatia nu este una grava, dar nici una care sa satisfaca. Odata cu acordul FMI, s-ar realiza deblocarea bugetelor. Apoi, in Arad vor demara importante investitii in infrastructura si atunci lucrurile se vor dezmorti putin si in Arad. Investitiile vor crea locuri de munca si vor ajuta si furnizorii de materii prime. Aceste lucruri vor face ca aradenii sa treaca mai usor peste criza.” Lucian-Rivis Tipei, deputat, PDL: „Criza care ne-a lovit a afectat din plin Aradul, inclusiv populatia care locuieste in colegiul pe care il reprezint, avand in vedere ca potrivit datelor furnizate de AJOFM Arad, pana la data de 25 februarie, au fost notificate 1.955 de disponibilizari. Am avut deja cetateni care au venit sa-mi ceara sa le gasesc locuri de munca, oamenii sunt necajiti, unii chiar disperati. Desi resursele bugetare alocate Aradului au fost mari, sa nu uitam ca spre deosebire de alte judete, in Arad investitiile nu au fost sistate, totusi criza nu trece neobservata. Dincolo de masurile anticriza aprobate de noul Guvern, in 16 martie premierul Boc le va prezenta in Parlament, voi incerca sa sensibilizez factorii de decizie pentru a lua cateva masuri concrete care sa amortizeze impactul. Oricum, fara solidaritate nu vom putea depasi cu bine actuala situatie.” Claudia Boghicevici, deputat, PDL: „O mare parte din cetatenii cu care am discutat si-au exprimat ingrijorarea fata de consecintele crizei economice, si destui dintre ei sunt interesati de pastrarea locurilor de munca si siguranta zilei de maine. In ceea ce priveste masurile pe care Guvernul le ia pentru ameliorara acestei situatii, cei mai multi dintre cetateni sunt de parere ca reprezinta masuri juste si care contribuie la depasirea acestei situatii. Chiar in legatura cu imprumutul de la FMI , daca in urma cu o saptamana parerile erau impartite, acum majoritatea cetatenilor cu care am vorbit considera imprumutul o masura necesara”. Adrian Nitu, deputat PDL: „Aradul nu va fi lovit la fel de tare, comparativ cu alte zone ale tarii. Acest lucru se intampla pentru ca avem o economie echilibrata, ce raspunde la aceasta criza cu eficienta. De exemplu, ambele fabrici de vagoane au in continuare comenzi, iar industria noua este de asemenea una echilibrata, chiar daca ponderea majoritara o are industria auto, mai vulnerabila la criza. Somajul in Arad va fi sub nivelul pe tara si in contextul crizei. Suntem printre primele judete in care s-a realizat privatizarea marilor colosi industriali, asa ca rata somajului nu se va situa sub medie. Imprumutul de la FMI este unul structural, unul ce va echilibra balanta de plati externe, dezechilibrata de scaderea investitiilor straine si de sumele mai mici care sunt trimise de romanii plecati in strainatate la munca. Reechilibrarea balantei are loc din rezervele BNR, iar titulatura corecta a imprumutului este „ drepturi speciale de tragere”, ce se vor constitui in rezerve pentru BNR.” Mihaita Calimente, deputat PNL: „Industria aradeana este afectata de criza pentru ca in mare parte este legata de industria auto. Eu am tras de mult un semnal de alarma privind impactul crizei asupra acestor firme. Este putin mai complicat de spus in ce masura trebuie ca statul sa ajute aceste intreprinderi. Partidul National Liberal este impotriva imprumutului de la FMI, pe care il vor plati toti cetatenii Romaniei.” Ciprian Luca, deputat PSD: „Eu am avut o discutie cu oamenii de afaceri de la mine din colegiu pe tema crizei economice. Ei au luat legatura cu mine iar eu am actionat ca atare si am facut niste demersuri in Parlament, concretizare prin interpelari. Am tinut cont de propunerea unui agent economic privind neimpozitarea profitului reinvestit si a dividendelor, masura ce a fost prinsa in buget. Astfel, nu va mai fi o lupta pentru ascunderea profitului. Oamenii de afaceri trebuie sa inteleaga ca nu este bine sa puna bani la saltea, ci sa-i investeasca. Doar asa se poate trece peste criza. In privinta imprumutului de la FMI, cred ca trebuia sa stim mai multe lucruri despre starea economiei, atunci cand am votat bugetul. Nu stiu ce treaba are presedintele cu masurile economice, care sunt apanajul Guvernului. Nu stiam ca Traian Basescu este presedintele Romaniei, dar sigur, el se afla inainte de campania electorala.” Iustin Cionca, deputat PDL: „Am auzit ca oricine, din presa, despre aceste probleme iar ca ales pot sa spun ca te lovesti destul de des de astfel de probleme. Guvernul PDL-PSD a luat deja cateva masuri anti-criza precum alocarea a 20% din bugetul national pentru investitii, bani de care vor beneficia mai multe categorii de agenti economici, in special din sectorul productiv. Apoi, prin creditarea CEC si Eximbank ajuta aceste banci sa acorde cofinantare pentru anumite proiecte. Prin toate aceste masuri se creeaza locuri de munca. Pe urma, Guvernul va lua masuri la modul serios pentru reducerea evaziunii fiscale. Pe oamenii care vin la mine, prea putin pot sa-i ajut. De obicei, ii trimit spre administratiile locale, prin ele oamenii pot afla mai multe informatii. De exemplu, cat timp am fost primar la Pecica, am ajutat oamenii sa-si gaseasca loc de munca prin faptul ca am centralizat multe CV-uri, la care au avut acces investitorii ce au venit in oras.” Petru Farago, deputat UDMR: „ La mine personal nu a venit nimeni sa se planga, dar referitor la faptul ca ar putea fi dati oameni afara, cred ca s-ar putea intampla. Criza este independenta de partea politica iar in Arad s-ar putea sa aibe legaturi foarte stranse cu industria auto. S-ar putea ca din acest domeniu sa-si mai piarda oamenii din slujbe dar nu stiu sa spun acum in ce proportii. Imprumutul de la FMI din pacate este necesar, deoarece fara el economia tarii ar fi pe butuci. Cred ca banii sunt necesari pentru a relansa economia, numai sa nu fie folositi pe pomeni electorale. Am crezut ca economia tarii este mai puternica, dar m-am inselat.” Lucian Cozma - Observator

Sistemul de servicii bancare continua sa aiba tot mai multe lacune pe fondul crizei financiare si tot mai multe persoane depun reclamatii in acest sens la Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului Arad. In conditiile in care, bancile si-au inasprit conditiile de creditare si nu sunt ingaduitoare cu clientela care intarzie cu plata ratelor nici consumatorii de credite care constata abuzuri nu ezita sa reclame bancile, pentru a li se face dreptate. Protectia Consumatorului da de cele mai multe ori dreptate reclamantilor si, bancile ajung ca prin minune sa isi repare greselile, in majoritatea cazurilor. De la inceputul anului, cate Oficiul Judetean de Protectia Consumatorului au fost facute zeci de reclamatii din partea consumatorilor de credite. Autoritatile trebuie sa analizeze bine situatia pentru a vedea cine are dreptate. De cele mai multe ori reclamantii sunt nemultumiti de marirea abuziva a dobanzilor fara o instiintare prealabila si modificarea clauzelor contractuale, materializata in comisioane nejustificate. „Serviciile bancare s-au reclamat si se reclama in continuare. Saptamanal avem in jur de cinci reclamatii de la consumatorii de credite. Avem de a face cu reclamatii pentru credite ipotecare dar si pentru cele de consum, in general pentru clauze abuzive, majorari ale dobanzilor fara ca persoanele sa fie in cunostinta de cauza si modifari ale contractului. De cele mai multe ori, reclamantul are dreptate fapt pe care noi il demonstram iar banca, de regula isi repara greseala. Reprezentantii bancilor isi revizuiesc atitudinea si coopereaza si, in cazurile in care este nevoie, restituie banii clientului. Am observat de asemenea, ca in ultima perioada bancile au devenit mai „blande“ cu cetatenii, mai ales cand toata lumea are necazuri financiare. In situatiile in care oamenii isi platesc cu greu datoriile catre acestea noi ii sfatuim sa procedeze la o reesalonare. Nu in ultimul rand, am avut de a face si cu cateva situatii in care reclamantii nu aveau dreptate. Problema era faptul ca nu citeau documentele sau nu intelegeau anumite aspecte“, a declarat Dumitru Musca, inspector sef adjunct al Oficiului Judetean de Protectie a Consumatorului Arad. La inceputul anului 2009, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a demarat o campanie de informare a cetatenilor sub lozinca „Nu semna cu ochii inchisi!“, in scopul reducerii numarul de cazuri in care romanii se angajeaza la un credit bancar fara a cunoaste toate conditiile contractului. Conform evidentelor facute la nivel de tara, peste jumatate au fost solutionate in favoarea consumatorilor. Sandra Stoler - Glasul Aradului

Fabrica aradeana de serinigi ar putea deveni parte a unui holding farmaceutic de stat. Fabrica de seringi si ace de unica folosinta, Sanevit, ar putea fi salvata de Ministerul Sanatatii. Ministrul Ion Bazac si-a anuntat intentia de a integra producatorul aradean de seringi intr-un holding farmaceutic de stat, din care urmeaza sa mai faca parte producatorul de medicamente Antibiotice Iasi, depozitul Unifarm si departamentele de vaccinuri din cadrul Institutului Cantacuzino de la Bucuresti si Iasi. Ministerul Sanatatii vrea, astfel, sa reuneasca intr-o singura entitate, toate societatile din sectorul de medicamente la care statul este actionar. Noul organism se va numi Compania Farmaceutica Romana si ar urma sa aiba o cifra de afaceri de 100 milioane de euro. „Compania Farmaceutica Romana va putea valorifica in perioada urmatoare o serie de competente si valori care, datorita faptului ca nu au beneficiat pana in prezent de o strategie coerenta, n-au dat randamentul dorit sau au traversat perioade dificile” - subliniaza ministrul Sanatatii, Ion Bazac. El i-a delegat responsabilitatea constructiei Companiei Farmaceutice Romane, fostului director al Antibiotice Iasi, actualmente vicepresedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, Ioan Nani. Acesta va conduce grupul de experti in procesul de integrare a celor patru institutii si va implementa strategia de dezvoltare a viitoarei companii. Primul pas ce trebuie facut pentru infiintarea Companiei Farmaceutice Romane va fi trecerea Antibiotice Iasi de la AVAS la Ministerul Sanatatii. Sanevit Arad este, deja, a Ministerului Sanatatii. „Daca in urmatoarele trei-patru saptamani vom avea hotararea de guvern pentru trecerea Antibiotice Iasi la Ministerul Sanatatii, Compania Farmaceutica ar putea fi gata in trei-patru luni” - apreciaza Ioan Nani. In etapa urmatoare, ar trebui sa se produca fuziunea dintre Antibiotice Iasi si Sanevit Arad. In prezent, fabrica aradeana a oprit productia de seringi si traverseaza o perioada mai dificila. Sanevit are conturile blocate si, din aceasta cauza, este in imposibilitatea de a-si plati utilitatile si furnizorii de materiale pentru (re)inceperea productiei. Istoric SC Sanevit SA a fost infiintata in 1992, printr-un credit extern de 37 de milioane de dolari, garantat de Guvern. Cu o capacitate instalata de 125 de milioane seringi si 390 de milioane ace pe an, Sanevit era considerata la acea vreme cea mai moderna fabrica de seringi si ace unifolosibile din Europa de Est. A inceput sa produca in 1995. O scurta perioada de timp, a fost principalul furnizor de seringi si ace de unica folosinta pentru piata interna. Dar, prin 1998, la presiunile exercitate de importatori, Ministerul Sanatatii anuleaza hotararea de guvern prin care spitalele romanesti erau obligate sa achizitioneze produsele de la Sanevit, aducand astfel fabrica in prgaul falimentului. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare preia de la Ministerul Finantelor creantele Sanevit si incearca sa vanda fabrica. Fara succes. Activele societatii sunt preluate de AVAS si, apoi, de Ministerul Sanatatii. In 2003 se infiinteaza o noua societate, Sanevit 2003, curata din punct de vedere financiar. Din pacate, ea se confrunta cu aceleasi probleme ca societatea-mama: produce, dar nu (prea) are cui vinde. D. D. - Jurnal Aradean

“Nocturna”, compusa de Nicolae Branzeu in 1949, ca si componenta a muzicii de scena a piesei de teatru “Scufita Rosie”, a devenit lucrare simfonica de sine statatoare dupa orchestrarea ei din 1956, prezentata ca atare de catre autorul insusi in 1959 pe scena aradeana. Orchestra Filarmonicii aradene dirijata de Cristian George Neagu a nuantat atmosfera de legenda a actiunii desfasurte in mijlocul unei paduri, in care intunericul, jocul delicat de lumini al lunii, cu sclipiri de basm, apoi lumina atotbiruitoare a soarelui, au fost modelate sonor si timbral, incat un copil de 6 ani si jumatate, aflat in primele randuri ale spectatorilor, a putut sopti: “E asa de frumos ca iti vine sa plangi”. Mai rar un omagiu mai pur si inaltator ca acesta la adresa unei muzici. Acestuia i s-a adaugat gestul dirijorului, care primind calduroasele aplauze in numele sau si al orchestrei, a dus la piept partitura lui Nicolae Branzeu in semn ca regretatul autor si dirijor merita in primul rand aplauzele. Dintre multiplele lucrari pianistice ale compozitorului-solist care a fost Serghei Rahmaninov cea mai cunoscuta si cantata este Concertul nr.2 pentru pian si orchestra in do minor, creat in 1900-1901). Protagonistul serii a fost Daniel Goiti, conferentiar universitar la Academia de Muzica “Gheorghe Dima” din Cluj, cu recitaluri si concerte in tara si strainatate (Austria, Franta, Germania, Grecia, Israel, Japonia, SUA, Ungaria), propagator, intre altele, al muzicii romanesti (a se vedea CD-ul cu muzica pentru pian de compozitori romani, editat cu sprijinul unei fundatii germane in 2007). Solistul si orchestra au realizat un discurs plastic, sensibil, acaparant, desemnand solemnitatea si energiile primei miscari, atmosfera meditativa, visatoare a partii mediane si vioiciunea, tensiunile dramatice, urmate de stralucirile apoteotice ale Finalului acestui arhicunoscut si mereu asteptat concert. Cu multi ani in urma, am fost desemnat de organizatia municipala UTC (sau Pionieri?) drept instructor muzical la o actiune regionala de la Timisoara. Acolo si-a facut aparitia o profesoara timisoreana, care mi-a suflat pe loc si fara ezitari “functia” de moment. Nu m-a deranjat deloc faptul in sine, doar ca la observatia mea finuta ca in partitura cantecelului patriotico-partinic ce trebuia sa fie invatat de tinerii activisti exista un semn de repetitie care nu era respectat. Replica timisorencei, ceva mai in varsta ca mine a fost: semnul acela este amatoristic. Scotocitor cum sunt, m-am tot intrebat, cine e amatorul? Concluzia hazlie a fost ca: Desigur, autorul! Nu e cazul la Simfonia a V-a in do minor, supranumita “a Destinului”, la care Ludwig van Beethoven a meditat si trudit ani de zile, spun muzicologii, simfonie cantata de Filarmonica aradeana inca in 17 martie 1894, apoi in 1907, 1909, fiind mai tarziu de fiecare data un punct de atractie pentru melomanii aradeni. Este vorba de omiterea de catre formatia aradeana a repetitiei expozitiei primei parti a amplei lucrari. Desigur, singurul avantaj al unei asemenea actiuni este ca lucrarea se termina mai repede. Acesta este un scop nobil, folositor? Nicidecum. Acea repetitie isi are rosturile ei, in primul rand la fixarea in memoria auditorului a tematicii primei miscari, in al doilea rand lipsa ei afecteaza echilibrul formei. Daca nu am fi aproape siguri ca omisiunea repetitiei de care este vorba a fost programata, am putea zice ca au facut-o de teama unor mici decalaje, pe care unii orchestranti le-au “realizat” de data aceasta, chiar in prima parte, datorita convingerii ca ei isi cunosc stima pe de rost. Eventuala motivatie ca auditorul contemporan ar fi mai in cunostinta de cauza decat cei de acum doua veacuri, nu e realista. Amatorii de muzica ai vremii, in primul rand nobilimea, erau pe aproape de profesionalism. Dam doar exemplul cel mai elocvent, de exceptie, e adevarat: Imparatul Iosif al II-lea parcursese la pian (pianul vremii!) toate partiturile audiate la Curte, de la sonate si cvartete, la simfonii si opere. Cati auditori ai vremurilor noastre sunt capabili de asa ceva si daca pot, cati o fac? Altfel, Simfonia lui Beethoven, in varianta interpretativa a filarmonistilor aradeni, a fost pregnanta, atractiva, provocatoare de meditatii, tonefianta, asa cum si-a dorit-o autorul, interpretare rasplatita din plin cu aplauzele celor prezenti, de la mic la mare, dupa cum se vede in cea de-a doua imagine pe care o dam, cu trei generatii de auditori din aceeasi familie. Hugo Hauptmann - Virtual Arad ***Programul din 19 martie 2009 va cuprinde: Folk meets Symphonic - Seara de muzica irlandeza Lucrari de: Neillidgh Mulligan, John Larchet, Lery Anderson Dirijor - Robert Houligan Solist - Neillidgh Mulligan (cimpoi irlandez)

Primarul orasului Chisineu-Cris, impreuna cu viceprimarul, considera 2009 un an foarte important: „Speram ca atat aspectul orasului cat si conditiile de trafic se vor schimba odata cu reabilitarea drumului DN 79 Arad - Oradea. In acest sens primaria orasului Chisineu-Cris a acordat tot sprijinul firmei Astaldi, care va incepe executia lucrarilor in luna mai si ca urmare firma Astaldi a inceput organizarea de santier si baza de productie pe locatia care s-a dat in satul Nadab”. „Politica noastra este politica muncii”, precizeaza primarul, „si in ciuda crizei economice, chiar daca vor fi disponibilizari, noi depunem toate eforturile ca sa atragem noi investitii si sa le marim pe cele existente, caci numai asa cei disponibilizati vor putea gasi locuri de munca. Spre exemplu, este in executie extinderea halei industriale de productie la Thermopol, investitie de 4 miliarde lei vechi”, spune Gheorghe Burdan, primar Chisineu-Cris. De asemenea, in momentul de fata se executa o hala de productie si pentru firma Metwoplast, care va avea ca obiect de activitate produse din lemn stratificat. O importanta deosebita este acordata implementarii proiectelor de infrastructura si in special pe canalizare, uzina de apa si statie de reabilitare, proiecte pentru care documentatiile tehnico - economice sunt realizate, lucrari in valoare de aproximativ 7 milioane de euro. Acestea au fost deja inaintate catre Consiliul Judetean Arad. „Am luat deja o hotarare de consiliu pentru a ne afilia la Master Planul lor cu apa-canal, numai ca suntem in tratative deocamdata, pentru ca noi am pus cateva conditii, si anume ca majorarea pretului la apa sa se faca esalonat cu realizarea investitiilor, iar ei nu prea sunt de acord cu acest lucru. In acest caz, nici noua nu ne convine sa ne mareasca pretul ape de la 2,20 lei la 4,6 lei, decat dupa ce se vor face investitiile. Daca ne accepta cu conditiile noastre intram, daca nu, noi am facut si o asociatie zonala din 11 localitati: Crisul plus 10 comune din zona si intentionam sa accesam fonduri de la Ministerul Mediului in aceasta formula„, mai spune Gheorghe Burdan. In ceea ce priveste salubritatea, aceasta este concesionata la o firma din Oradea, iar cei mai multi dintre locuitori inchiriaza pubele, iar gunoiul nu reprezinta o problema in orasul Chisineu - Cris, spune Ioan Lupei, viceprimarul orasului Chisineu - Cris. „Nu sunt de acord cu formula de calculare a echilibrarii bugetelor locale. Noi nu am primit decat un miliard jumatate de lei vechi, iar formula mi se pare depasita. Intr-adevar noi avem aproape 26 de miliarde de lei vechi impozitul pe salarii, care intra in buget, dar nu mi se pare corect daca noi avem investitii sa fie egalitate cu celelalte localitati care se ocupa mai putin de acest aspect. Eu sper ca aceasta formula sa fie modificata. De astfel, apreciez foarte mult faptul ca domnul presedinte Iotcu a fost obiectiv in ceea ce priveste intretinerea drumului orasenesc ce face legatura cu drumul judetean spre Zarand, care a fost foarte deteriorat. Noi am decis sa redam o portiune de 1 km de drum in administrarea Consiliului Judetean, care a fost inainte cuprins in domeniul public al orasului, dorind sa ne ajute la intretinerea acestei portiuni de drum. In acelasi timp am decis sa introducem niste restrictii pentru utilaje mai mari de 25 de tone, care transporta piatra si ocolesc prin Nadab, drumul orasenesc fiind distrus. In acest sens se va impune o taxa, cuantumul nu a fost inca stabilit, dar va fi o suma rezonabila”, a mai adaugat primarul Crisului, Gheorghe Burdan. „In proiect se afla si programul de spatiu verde in valoare de 5 miliarde de lei vechi. Licitatia a fost castigata de Polaris, iar in prezent se lucreaza la amenajarea centrului, care in scurt timp isi va schimba infatisarea”, precizeaza viceprimarul. „Ne putem mandri si cu sala de sport de la Nadab, unde au inceput deja lucrarile, iar proiectul valoreaza in jur de 13 miliarde de lei vechi. Sala va fi amenajata la standardele Uniunii Europene si va veni in sprijinul elevilor din Nadab si a angajatilor de la unitatile economice de pe raza localitatii Nadab”, spune Gheorghe Burdan. Primarul mai are in plan realizarea unor locuri de joaca pentru copii : unul la Nadab, unul la Padureni si doua la Chisineu - Cris. Proiectul este deja gata si urmeaza doar sa fie depus pentru accesarea de fonduri. „In Piata Avram Iancu mai avem un proiect de canalizare, care se afla in derulare si pentru care avem deja si banii obtinuti in decembrie anul trecut prin programul Phare 2006. A trebuit doar sa reactualizam anumite autorizatii de la apa - canal, gaz, curent, care isi pierdusera valabilitatea. Valoarea proiectului este de 629.720 de euro, din care 10,8 % i-am alocat noi, Consiliul Local”, a mai spus primarul orasului Chisineu - Cris. Tot pentru anul 2009, primarul Crisului are in proiect un teren de sport la Nadab. Pe langa terenul de sport artificial terenul de volei si cel de tenis din orasul Chisineu - Cris, primarul intentioneaza sa realizeze si un bazin de inot, care va fi amplasat tot in complex.. „In a doua jumatate a lunii aprilie va avea loc licitatia pentru un bloc ANL. Pentru acest lucru m-am zbatut mai bine de 5 ani de zile pentru ca birocratia a fost foarte mare si va fi in continuare”, a mai adaugat primarul. De asemenea este in faza de elaborare un PUZ in zona Hada, in vederea parcelarii si apoi atribuirii unor parcele destinate constructiilor de locuinte din care o parte vor fi atribuite in mod gratuit tinerilor casatoriti si o parte vor fi licitate. „Tot cu ajutorul Consiliului Judetean dorim sa mai punem in practica inca trei proiecte, si anume reabilitarea statiei de epurare, reabilitarea uzinei de apa si canalizare in cartierul Padureni. Un lucru pentru care voi solicita sprijinul guvernului este pentru canalizarea din Nadab, pentru care nu am primit decat un miliard jumatate de lei vechi si am alocat aproape sapte miliarde si ceva pentru aceasta canalizare. Speram sa gasim o solutie sa primim bani, ca sa finalizam lucrarea”, mai spune primarul din Chisineu-Cris. Primarul a sarit si in ajutorul sportivilor din Ungaria, care vor face canotaj pe Cris, iar in ceea ce priveste comunitatea de rromi, acestia urmeaza sa fie legiferati: identificare si parcelare, iar cu acordul lor, unii vor primi si terenuri pentru locuinte. „Noi facilitam investitiile si incercam sa atragem investitorii straini creandu-le anumite facilitati pentru ca de - aici creem locuri de munca si de-aici avem veniturile, care vin din impozit”, spune primarul. Odata cu aprobarea bugetului primarul doreste sa realizeze mai multe trotuare, sa asfalteze strada N. Balcescu din Padureni, iar in invatamant cu ajutorul Ministerul Educatiei si Cercetarii va fi finalizat un proiect de aproximativ 3 miliarde de lei vechi. Primaria orasului Chisineu-Cris va initia o colaborare cu Universitatea din Oradea, Facultatea de Stiinte Economice pentru pregatirea unui grup de femei oameni de afaceri, pe un proiect finantat din fondul Social European „Investeste in oameni”, sub denumirea generica „Antreprenoriatul si egalitatea de sanse” . Perioada de implementare a proiectului este de 5.01.2009-5.01.2011 si are ca obiectiv promovarea antreprenoriatului, prin stimularea implicarii femeilor in general si a femeilor din mediul rural, in special, in initierea si dezvoltarea propriei afaceri. Primaria orasului Chisineu-Cris se angajeaza sa asigure spatiul de desfasurare a activitatii de instruire si pregatire, respectiv la Casa de Cultura in zilele de sambata si duminica si sa sprijine selectionarea femeilor. De asemenea, in cursul zilei de 13 martie a avut loc la sediul primariei din Chisineu-Cris o intalnire intre primarul Gheorghe Burdan si viceprimarul Ioan Lupei cu un grup de studenti ai Universitatii Vasile Goldis din Arad. Nicoleta Bosniceanu - Observator