|
|
Vineri,
16 ianuarie 2009 |
|
- Reabilitarea
centrului vechi, a Podului "Traian"
si a cladirii Preparandiei ar putea incepe in toamna
|
|
Peste
cateva saptamani va fi semnat unul dintre cele mai
importante contracte de finantare pentru un proiect
al Aradului. Este vorba despre Reabilitarea centrului
vechi al Aradului, reabilitare care va costa 13 milioane
de euro. Banii provin din fonduri structurale accesate
prin Ministerul Dezvoltarii. Dupa semnarea contractului
urmeaza etapele de licitatie, iar in toamna ar putea
incepe lucrul pe teren, asa cum ne-a declarat Gheorghe
Falca.
Este un proiect complex, care urmareste modernizarea
infrastructurii prin reabilitarea Podului "Traian"
(vechi de peste o suta de ani), reabilitarea a 12
strazi - carosabil si trotuare - refacerea retelei
de apa, introducerea retelei de canalizare menajera
si pluviala, reteaua de curent), dar cu pastrarea
specificului zonei, in acest proiect fiind inclusa
si conservarea cladirii Preparandiei.
Podul Traian reprezinta cea mai importanta lucrare
din acest proiect, iar refacerea acestuia este necesara
din punct de vedere al sigurantei traficului. De asemenea,
se doreste pastrarea caracteristicilor de epoca ale
constructiei. Podul a fost construit in perioada 1910
-1913, structura fiind expertizata si verificata in
mai multe randuri, iar concluziile acestor expertize
tehnice nu sunt favorabile. De asemenea, au fost introduse
restrictii de circulatie atat in ceea ce priveste
greutatea vehiculelor, cat si viteza de deplasare.
In proiect este prevazuta consolidarea fundatiei,
a infrastructurii, a tablierelor si refacerea caii
de rulare.
In cadrul acestui proiect urmeaza sa fie reabilitate
12 strazi din zona istorica a Aradului: Preparandiei,
Dornei, Mucius Scaevola, Toth Sandor, Patriei, Olimp,
Cuza Voda, Florilor, Heim Domocos, Tribunul Dobra,
Cozia si Paul Chinezul. Suprafata totala de carosabil
reabilitat va fi de 26.550 mp, iar suprafata totala
a trotuarelor ce vor fi reabilitate este de 10.254
mp.
Lungimea totala a liniilor de tramvai ce vor fi reabilitate
este de 1.895 metri, iar reteaua de curent continuu
pentru aceste linii are lungimea de 3.800 de metri.
De asemenea, se va reface reteaua de apa pe o lungime
de 1.715 metri, se va introduce canalizarea menajera
in lungime de 4.390 de metri si de canalizare pluviala
in lungime de 4.390 de metri.
Proiectul nu prevede reabilitarea caselor particulare,
desi in zona sunt cele mai vechi imobile din oras,
unele datand din secolul XVIII. Va fi insa reparata
cladirea Preparandiei, unde a functionat prima scoala
de invatatori romani din Transilvania, una dintre
cele mai vechi cladiri din oras, fiind construita
in 1812. Acum imobilul se afla intr-o avansata stare
de degradare, dar a fost cumparat de municipalitate.
Dana
Mirea - Observator
|
|
- Bate
vantul prin pietele aradene
|
|
Criza
financiara si perioada „saraca“
de dupa sarbatori i-au pus pe comerciantii pietelor
aradene in situatia de a nu-si mai putea plati taxele
pentru tarabe. Avand in vedere ca in perioada de iarna
profitul scade considerabil, comerciantii sunt nevoiti
sa indure conditiile vitrege din piete, pentru a-si
putea pastra mesele, ale caror taxe de abia le mai
pot achita. Indiferent daca sunt administratori de
mici firme ori pensionari care, din muraturile puse
peste iarna incearca sa-si suplimenteze pensia, toti
comerciantii indura gerul cu stoicism. Pietele sunt
goale, clientela lipseste, iar banii se fac din ce
in ce mai greu. In aceasta perioada, comertul din
piete devine un sector tot mai dezavantajat si mai
deficitar, putand fi greu considerat mijloc de subzistenta.
Taxe
si conditii de nesuportat
Prin piete "bate vantul". Dupa
trecerea sarbatorilor, buzunarele aradenilor au saracit,
acestia axandu-se doar pe cumparaturile esentiale,
indispensabile chiar. Chiar daca in piete oferta a
ramas bogata, clientela este tot mai rara si mai chibzuita
la portofel. In aceste conditii, frigul si umezeala
devin parca mai greu de suportat pentru comerciantii
din piete. Singura motivatie pentru care vanzatori
vin zi de zi, in incercarea de a-si vinde marfa este
pastrarea tarabei care, implica costuri lunare si
zilnice. Pentru unii, de profit nici nu mai poate
fi vorba. Conditiile in care muncesc sunt de aproape
de nesuportat. Tineri ori varstnici, toti suporta
gerul de afara imbracati cu multe randuri de haine
si resemnati cu situatia. „Stim ca sanatatea
ar trebui sa fie pe primul loc, insa munca ramane
munca. In cazul nostru, acesta ne este mijlocul de
trai si trebuie sa suportam frigul de afara pentru
a ne asigura venitul. In aceasta perioada vanzarile
sunt foarte slabe, dar venim pentru ca trebuie sa
ne pastram locul de munca“, spune Dana
G, comercianta in Piata Mihai Viteazu. Pe fetele unora
dintre ei se citeste chiar disperarea. Infrigurati
si dezamagiti, unii pensionari vanzatori isi cheama
clientela ca in vremurile vechi, la zarzavat ori muraturi
de casa, incercand sa castige un ban. Vanzatorii permit
clientilor sa se tocmeasca si scad din pret la nehotararea
clientilor. „Am 70 de ani si incerc sa castig
si eu ceva pe langa pensia mica pe care o am. Cu toate
astea, in perioada asta nu scot nici ce am investit
in muraturile puse in toamna. Eu platesc 62 de lei
taxa lunara pentru taraba si 9 lei pe zi, pentru ca
vin. Nu se mai merita sa vin... Uneori nu imi pot
plati taxele si asta, dupa ce stau in ger de dimineata
de la 7.00 si pana seara la 18.00“, povesteste
Maria Istoc, vanzatoare. Pentru ei, lipsa clientelei
nu inseamna numai profit „0“
si bani investiti fara sa fie rulati, ci si probleme
cu plata taxelor. Au de platit o taxa lunara pentru
taraba, sub forma de abonament si o taxa zilnica.
„De multe ori nu ar avea rost sa mai venim
insa, daca nu venim, ne pierdem taraba. In aceasta
perioada practic ne asiguram locul, platindu-ne chiria
cu vanzarile pe care le facem, pentru ca de profit
nici nu se poate vorbi. Noi suntem societate si achitam
un abonament lunar de 120 de lei si o taxa zilnica
de 12 lei, pentru zilele in care venim. In ultima
perioada, cand temperaturile au scazut mult am stat
tot mai putin la tarabe. Ne este frig si ne temem
sa nu ne imbolnavim in conditiile acestea“,
sustine Maria Sarbu, comercianta.
Clientela
slaba, investitii neacoperite
In piata Mihai Viteazu conditiile in care vanzatorii
isi desfasoara activitatea sunt aproape imposibil
de suportat. Este frig, ghetus, umezeala, iar prelata
ce acopera tarabele nu reuseste sa faca fata gerului
uscat de afara. Nici in piata Fortuna lucrurile nu
stau mai bine. Desi acoperita de o perioada nu foarte
indelungata, locatia ii nemultumeste pe comercianti,
in contextul condensului cauzat de frig care strica
legumele si fructele, iar vanzatorilor le picura in
cap. Hainele groase si imbracamintea impermeabila
sunt la ordinea zilei. „Fiindca hala nu
este incalzita se creeaza condens, iar noua, cei care
platim chirie pentru masa ne ploua in cap. Stam cu
haine groase incercand macar sa ne acoperim ce am
investit“, sustine Letitia S, o comercianta
din piata Fortuna. Comerciantii asteapta chiar si
ore in sir sa se cumpere cate ceva. Florile raman
produsele cu cele mai slabe vanzari, fie ca este vorba
de plante de casa ori de trandafiri sau garoafe. Chiar
daca preturile sunt accesibile, vanzatorii se straduie
foarte tare sa aiba vanzari. „Astazi, de
exemplu, am vandut doar o coroana cu 20 de lei, pana
la ora 14.00. Este posibil ca pana diseara sa nu vand
nimic, dar asta nu ma scuteste de statul in frig,
ori de taxele mari pe care trebuie sa le achit. Pentru
spatiul si stativele pe care imi expun marfa achit
340 de lei, 1700 pentru cate un stativ si, pe langa
asta mai achit si o taxa zilnica de 20 de lei. Cuvantul
«profit» nu mai exista“, spune
cu amaraciune un comerciant din hala de flori a pietei
Mihai Viteazu.
Totusi, in 2009, conducerea Targuri Oboare si Piete
asigura rezolvarea unora dintre problemele pietarilor
si de asemenea, indeplinirea unor norme sanitar veterinare,
pentru secorul lactatelor. „In privinta
comerciantilor pot spune doar ca reusita depinde de
modul de gestionare al muncii. Noi consideram ca a
fost un an bun, iar ca realizari importante amintesc
mutarea sectorului de flori, din piata Mihai Viteazu,
in conditii foarte bune. Dorim sa indeplinim conditiile
necesare in cazul sectorului de lactate, unde pietarii
trebuie sa indeplineasca normele sanitar veterinare.
Astfel, fiecare va trebui sa aiba locul compartimentat
si sa fie racordati la canal. Am inceput acest proiect
si speram ca, din resurse proprii vom reusi finalizarea
lui“, a declarat Daniela Sabau, director
TOP Arad.
Sandra
Stoler - Glasul Aradului
|
|
- Un
an de exceptie pentru ISU
|
|
Pompierii
aradeni au intervenit in 2008 la sute de incendii
si descarcerari salvand 79 de vieti.
Conducerea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta
(ISU) Arad, si-a prezentat, ieri, bilantul pe anul
2008. Astfel, pompierii din cadrul Detasamentului
Arad cat si cei de la subunitatile din judet, au intervenit
anul trecut la aproape 900 de solicitari. La jumatate
din solicitari a intervenit doar Detasamentul Arad.
''Situatia bunurilor distruse si salvate la nivelul
inspectoratului indica un progres pe ambele planuri,
dar cresterea este mult mai semnificativa din puncte
de vedere al bunurilor salvate unde s-a inregistrat
o crestere de 247, 2%'', a declarat Ioan Bogdanescu,
inspectorul sef al ISU Arad. De asemenea, pompierii
au salvat viata a 76 de oameni in 2008. Cele mai multe
interventii au fost inregistrate la incendii, 539
la numar, descarcerari (69), asistenta persoanelor
(129), inundatii (31), asanare munitie (49) si salvari
de animale (16). Seful ISU a mai spus ca din analiza
situatiei operative, rezulta ca in anul 2008, Inspectoratul
pentru Situatii de Urgenta al Judetului Arad, a fost
solicitat sa intervina la un numar de interventii
mai mare cu 126 fata de 2007.
Luna
de foc
Cele mai multe interventii in 2008 au fost
inregistrate in luna martie cand pompierii au avut
de stins 106 incendii. Pompierii aradeni s-au clasat
pe locul 15 pe tara in ceea ce priveste rata incendiilor
la suta de mii de locuitori si pe locul 30 in ceea
ce priveste rata incendiilor la mia de kilometri patrati.
In 2008, pompierii au reusit sa scada valoarea timpului
mediu de raspuns, de la 16 minute cat era in 2007,
la 13 minute, in 2008. „Odata cu operationalizarea
SMURD, numarul interventiilor inspectoratului a crescut
foarte mult. Astfel, in anul 2008, in ciuda perioadei
limitate in care a functionat, SMURD-ul a asistat
660 de persoane. Evidentiem colaborarea foarte buna
cu Serviciul Judetean de Ambulanta si Unitatea de
Primiri Urgente, atat in pregatirea personalului propriu
cat si pe timpul desfasurarii interventiilor'',
a precizat Bogdanescu.
I.
C. - Jurnal Aradean
|
|
- Proiect
comun de 2.000.000 de euro in domeniul sanatatii,
intre Arad si Gyula
|
|
O
delegatie a Consiliului Judetean Bekes, condusa de
vicepresedintele Farkas Zoltan si Jozsef Kovacs, directorul
Spitalului din Gyula, a purtat ieri o serie de discutii
cu presedintele CJ Arad Nicoae Iotcu, cu privire la
materializarea unui proiect comun pentru modernizarea
actului medical. La discutii au mai participat directorul
Spitalului Judetean Arad, Mirandolina Prisca, precum
si Lucia Chisbora, directorul Directiei Programe de
Dezvoltare din cadrul CJA.
In cadrul programului de Cooperare Transfrontaliera
HU-RO 2007-2013, Spitalul Judetean din Gyula si Spitalul
Clinic Judetean Arad urmeaza sa depuna un proiect
comun in domeniul sanatatii. Proiectul va fi depus
pe Axa 2.4.1 Dezvoltarea Infrastructurii de Sanatate
si Prevenirea Riscurilor. Prin acest proiect se are
in vedere crearea unei retele comune de telemedicina
in urmatoarele domenii: Urgenta, Hematooncologie,
Diabet si Radiologie. Valoarea totala a acestui proiect
va fi de aproximativ 2 milioane de euro.
Esenta acestui proiect o reprezinta colaborarea intre
cadrele medicale ale celor doua unitati spitalicesti
asupra diagnosticarii unor cazuri mai grave. Se vor
forma echipe de medici, la Arad respectiv la Gyula,
care vor conlucra pentru stabilirea unui diagnostic
cat mai precis. Modul de comunicare va fi electronic,
prin intermediul internetului, atat in ceea ce priveste
datele despre pacient, cat si alte aspecte medicale,
precum radiografiile. Pentru a respecta intimitatea
bolnavilor si siguranta datelor transmise, sistemul
informatic va fi securizat, conform normelor europene.
„Se doreste crearea unui sistem de colaborare
cat mai eficient si dinamic, la nivelul celor doua
spitale, astfel incat pacientul sa beneficieze concomitent
de serviciile medicilor maghiari si romani. In calitate
de presedinte al CJ sustin din plin acest proiect
si pot sa va spun ca vom contribui si noi, logistic
si financiar la materializarea acestui obiectiv”,
a afirmat Nicolae Iotcu, presedintele Consiliului
Judetean Arad.
Observator
|
|
- Zeci
de aradeni se relaxeaza, zilnic, la Baile din Gai
|
|
Baile
Termale din Gai sunt luate cu asalt si in aceasta
perioada de catre aradeni, in special pensionari,
care se relaxeaza facand o baie fierbinte, o sauna
si, de ce nu, un masaj.
„Membrii CARP, dar si celelalte persoane, aleg
in fiecare iarna aceste bai. Sunt persoane care indeferent
de anotimp ne calca zilnic pragul, vara mai mult pentru
bazinul descoperit si plaja, iar iarna pentru cel
acoperit si sauna. Si iarna sunt zile cand avem peste
70 de persoane la bazin”, afirma presedintele
Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP), Vasile
Neagu, in subordinea caruia se afla aceste bai.
In ultimii anii, in incinta bailor s-au facut reparatii,
s-au modernizat vestiarele, s-a refacut fatada de
la bazinul acoperit, precum si cele 30 de vestiare.
Pensionarii viziteaza iarna aceste bai nu doar pentru
relaxare, ci si pentru tratament, deoarece cabinetul
de fizioterapie, functioneaza pe tot parcursul anului,
de lunea pana vinerea. Membrii CARP au reducere de
20% la astfel de tratamente. „Vin aproape
zilnic la bai, fac si tratament, dar ma si relaxez.
Mai mult de atat am ocazia sa imi fac si manichiura
si pedichiura”, spune Ileana Cotuna, 58 de ani.
Sunt persoane care frecventeaza aceste bai de cand
s-au deschis. „Vin de prin anii ‘70, nici
nu erau toate constructiile. Apa termala imi face
bine la sanatate”, afirma domnul Ilie.
La fel spune si Vasile, care desi are doar 34 de ani
frecventeaza aproape zilnic baile.
Administratorul Bailor Termale, Victor Rosu, sustine
ca in aceasta perioada preturile se mentin la fel
ca in anul 2008. „Membrii CARP platesc pentru
intrarea la bazin suma de doi lei, iar la vana individuala
trei lei. Celelalte persoane platesc cinci lei pentru
bazin, sase lei pentru vana si opt lei pentru cea
cu hidromasaj. Elevii si studentii platesc pentru
bazin suma de doi lei. Si in aceasta iarna cei care
ne trec pragul au ocazia sa se relaxeze cu un masaj,
pentru acesta vor plati zece lei, iar doamnele care
vor sa fie mereu ingrijite, pot vizita cabinetul de
cosmetica. Manichiura se face la pretul de opt lei,
iar pedichiura de zece lei ”.
Baile
sunt asaltate si de tineri
Daca in anotimpul calduros, Baile Termale sunt deschise
pana la ora 19.00, iarna acestea functioneaza intre
orele 10.00-15.00. Chiar daca si iarna predomina persoanele
de varsta a treia, locul este cautat si de tineri.
„De cand eram mai mica veneam cu bunica
la plaja si la bazin. Iarna vin la sauna”,
afirma Ana Mot. De asemenea, si tratamentele de fizioterapie
pentru proceduri dinamice, ultrasunete, galvanizari
si impachetari cu parafina pot fi urmate, la indicatia
medicului, de orice persoana. Baile termale din Gai
sunt vizitate si pentru dusurile calde. In conditiile
in care, la bloc, fiecare picatura de apa se plateste
scump, in special pensionarilor le convine sa plece
de la bai gata imbaiati, mai ales ca, pentru cei care
urmeaza tratament in bazinul termal comun sau in vane,
regulamentul prevede un dus obligatoriu atat inainte,
cat si dupa baie.
Claudia
Untaru - Glasul Aradului
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|