Stirile Zilei
Vineri, 16 ianuarie 2009
Stirile TVA aici
  • Reabilitarea centrului vechi, a Podului "Traian" si a cladirii Preparandiei ar putea incepe in toamna

Reabilitarea Podului "Traian" ar putea incepe la toamnaPeste cateva saptamani va fi semnat unul dintre cele mai importante contracte de finantare pentru un proiect al Aradului. Este vorba despre Reabilitarea centrului vechi al Aradului, reabilitare care va costa 13 milioane de euro. Banii provin din fonduri structurale accesate prin Ministerul Dezvoltarii. Dupa semnarea contractului urmeaza etapele de licitatie, iar in toamna ar putea incepe lucrul pe teren, asa cum ne-a declarat Gheorghe Falca.
Este un proiect complex, care urmareste modernizarea infrastructurii prin reabilitarea Podului "Traian" (vechi de peste o suta de ani), reabilitarea a 12 strazi - carosabil si trotuare - refacerea retelei de apa, introducerea retelei de canalizare menajera si pluviala, reteaua de curent), dar cu pastrarea specificului zonei, in acest proiect fiind inclusa si conservarea cladirii Preparandiei.
Podul Traian reprezinta cea mai importanta lucrare din acest proiect, iar refacerea acestuia este necesara din punct de vedere al sigurantei traficului. De asemenea, se doreste pastrarea caracteristicilor de epoca ale constructiei. Podul a fost construit in perioada 1910 -1913, structura fiind expertizata si verificata in mai multe randuri, iar concluziile acestor expertize tehnice nu sunt favorabile. De asemenea, au fost introduse restrictii de circulatie atat in ceea ce priveste greutatea vehiculelor, cat si viteza de deplasare. In proiect este prevazuta consolidarea fundatiei, a infrastructurii, a tablierelor si refacerea caii de rulare.
In cadrul acestui proiect urmeaza sa fie reabilitate 12 strazi din zona istorica a Aradului: Preparandiei, Dornei, Mucius Scaevola, Toth Sandor, Patriei, Olimp, Cuza Voda, Florilor, Heim Domocos, Tribunul Dobra, Cozia si Paul Chinezul. Suprafata totala de carosabil reabilitat va fi de 26.550 mp, iar suprafata totala
a trotuarelor ce vor fi reabilitate este de 10.254 mp.
Lungimea totala a liniilor de tramvai ce vor fi reabilitate este de 1.895 metri, iar reteaua de curent continuu pentru aceste linii are lungimea de 3.800 de metri.
De asemenea, se va reface reteaua de apa pe o lungime de 1.715 metri, se va introduce canalizarea menajera in lungime de 4.390 de metri si de canalizare pluviala in lungime de 4.390 de metri.
Proiectul nu prevede reabilitarea caselor particulare, desi in zona sunt cele mai vechi imobile din oras, unele datand din secolul XVIII. Va fi insa reparata cladirea Preparandiei, unde a functionat prima scoala de invatatori romani din Transilvania, una dintre cele mai vechi cladiri din oras, fiind construita in 1812. Acum imobilul se afla intr-o avansata stare de degradare, dar a fost cumparat de municipalitate.

Dana Mirea - Observator

  • Bate vantul prin pietele aradene

In perioada de iarna profitul celor care vand in piete scade considerabilCriza financiara si perioada „saraca“ de dupa sarbatori i-au pus pe comerciantii pietelor aradene in situatia de a nu-si mai putea plati taxele pentru tarabe. Avand in vedere ca in perioada de iarna profitul scade considerabil, comerciantii sunt nevoiti sa indure conditiile vitrege din piete, pentru a-si putea pastra mesele, ale caror taxe de abia le mai pot achita. Indiferent daca sunt administratori de mici firme ori pensionari care, din muraturile puse peste iarna incearca sa-si suplimenteze pensia, toti comerciantii indura gerul cu stoicism. Pietele sunt goale, clientela lipseste, iar banii se fac din ce in ce mai greu. In aceasta perioada, comertul din piete devine un sector tot mai dezavantajat si mai deficitar, putand fi greu considerat mijloc de subzistenta.

Taxe si conditii de nesuportat
Prin piete "bate vantul". Dupa trecerea sarbatorilor, buzunarele aradenilor au saracit, acestia axandu-se doar pe cumparaturile esentiale, indispensabile chiar. Chiar daca in piete oferta a ramas bogata, clientela este tot mai rara si mai chibzuita la portofel. In aceste conditii, frigul si umezeala devin parca mai greu de suportat pentru comerciantii din piete. Singura motivatie pentru care vanzatori vin zi de zi, in incercarea de a-si vinde marfa este pastrarea tarabei care, implica costuri lunare si zilnice. Pentru unii, de profit nici nu mai poate fi vorba. Conditiile in care muncesc sunt de aproape de nesuportat. Tineri ori varstnici, toti suporta gerul de afara imbracati cu multe randuri de haine si resemnati cu situatia. „Stim ca sanatatea ar trebui sa fie pe primul loc, insa munca ramane munca. In cazul nostru, acesta ne este mijlocul de trai si trebuie sa suportam frigul de afara pentru a ne asigura venitul. In aceasta perioada vanzarile sunt foarte slabe, dar venim pentru ca trebuie sa ne pastram locul de munca“, spune Dana G, comercianta in Piata Mihai Viteazu. Pe fetele unora dintre ei se citeste chiar disperarea. Infrigurati si dezamagiti, unii pensionari vanzatori isi cheama clientela ca in vremurile vechi, la zarzavat ori muraturi de casa, incercand sa castige un ban. Vanzatorii permit clientilor sa se tocmeasca si scad din pret la nehotararea clientilor. „Am 70 de ani si incerc sa castig si eu ceva pe langa pensia mica pe care o am. Cu toate astea, in perioada asta nu scot nici ce am investit in muraturile puse in toamna. Eu platesc 62 de lei taxa lunara pentru taraba si 9 lei pe zi, pentru ca vin. Nu se mai merita sa vin... Uneori nu imi pot plati taxele si asta, dupa ce stau in ger de dimineata de la 7.00 si pana seara la 18.00“, povesteste Maria Istoc, vanzatoare. Pentru ei, lipsa clientelei nu inseamna numai profit „0“ si bani investiti fara sa fie rulati, ci si probleme cu plata taxelor. Au de platit o taxa lunara pentru taraba, sub forma de abonament si o taxa zilnica. „De multe ori nu ar avea rost sa mai venim insa, daca nu venim, ne pierdem taraba. In aceasta perioada practic ne asiguram locul, platindu-ne chiria cu vanzarile pe care le facem, pentru ca de profit nici nu se poate vorbi. Noi suntem societate si achitam un abonament lunar de 120 de lei si o taxa zilnica de 12 lei, pentru zilele in care venim. In ultima perioada, cand temperaturile au scazut mult am stat tot mai putin la tarabe. Ne este frig si ne temem sa nu ne imbolnavim in conditiile acestea“, sustine Maria Sarbu, comercianta.

Clientela slaba, investitii neacoperite
In piata Mihai Viteazu conditiile in care vanzatorii isi desfasoara activitatea sunt aproape imposibil de suportat. Este frig, ghetus, umezeala, iar prelata ce acopera tarabele nu reuseste sa faca fata gerului uscat de afara. Nici in piata Fortuna lucrurile nu stau mai bine. Desi acoperita de o perioada nu foarte indelungata, locatia ii nemultumeste pe comercianti, in contextul condensului cauzat de frig care strica legumele si fructele, iar vanzatorilor le picura in cap. Hainele groase si imbracamintea impermeabila sunt la ordinea zilei. „Fiindca hala nu este incalzita se creeaza condens, iar noua, cei care platim chirie pentru masa ne ploua in cap. Stam cu haine groase incercand macar sa ne acoperim ce am investit“, sustine Letitia S, o comercianta din piata Fortuna. Comerciantii asteapta chiar si ore in sir sa se cumpere cate ceva. Florile raman produsele cu cele mai slabe vanzari, fie ca este vorba de plante de casa ori de trandafiri sau garoafe. Chiar daca preturile sunt accesibile, vanzatorii se straduie foarte tare sa aiba vanzari. „Astazi, de exemplu, am vandut doar o coroana cu 20 de lei, pana la ora 14.00. Este posibil ca pana diseara sa nu vand nimic, dar asta nu ma scuteste de statul in frig, ori de taxele mari pe care trebuie sa le achit. Pentru spatiul si stativele pe care imi expun marfa achit 340 de lei, 1700 pentru cate un stativ si, pe langa asta mai achit si o taxa zilnica de 20 de lei. Cuvantul «profit» nu mai exista“, spune cu amaraciune un comerciant din hala de flori a pietei Mihai Viteazu.
Totusi, in 2009, conducerea Targuri Oboare si Piete asigura rezolvarea unora dintre problemele pietarilor si de asemenea, indeplinirea unor norme sanitar veterinare, pentru secorul lactatelor. „In privinta comerciantilor pot spune doar ca reusita depinde de modul de gestionare al muncii. Noi consideram ca a fost un an bun, iar ca realizari importante amintesc mutarea sectorului de flori, din piata Mihai Viteazu, in conditii foarte bune. Dorim sa indeplinim conditiile necesare in cazul sectorului de lactate, unde pietarii trebuie sa indeplineasca normele sanitar veterinare. Astfel, fiecare va trebui sa aiba locul compartimentat si sa fie racordati la canal. Am inceput acest proiect si speram ca, din resurse proprii vom reusi finalizarea lui“, a declarat Daniela Sabau, director TOP Arad.

Sandra Stoler - Glasul Aradului

  • Un an de exceptie pentru ISU

Pompierii aradeni si-au prezentat bilantul pe anul 2008Pompierii aradeni au intervenit in 2008 la sute de incendii si descarcerari salvand 79 de vieti.
Conducerea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) Arad, si-a prezentat, ieri, bilantul pe anul 2008. Astfel, pompierii din cadrul Detasamentului Arad cat si cei de la subunitatile din judet, au intervenit anul trecut la aproape 900 de solicitari. La jumatate din solicitari a intervenit doar Detasamentul Arad. ''Situatia bunurilor distruse si salvate la nivelul inspectoratului indica un progres pe ambele planuri, dar cresterea este mult mai semnificativa din puncte de vedere al bunurilor salvate unde s-a inregistrat o crestere de 247, 2%'', a declarat Ioan Bogdanescu, inspectorul sef al ISU Arad. De asemenea, pompierii au salvat viata a 76 de oameni in 2008. Cele mai multe interventii au fost inregistrate la incendii, 539 la numar, descarcerari (69), asistenta persoanelor (129), inundatii (31), asanare munitie (49) si salvari de animale (16). Seful ISU a mai spus ca din analiza situatiei operative, rezulta ca in anul 2008, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al Judetului Arad, a fost solicitat sa intervina la un numar de interventii mai mare cu 126 fata de 2007.

Luna de foc
Cele mai multe interventii in 2008 au fost inregistrate in luna martie cand pompierii au avut de stins 106 incendii. Pompierii aradeni s-au clasat pe locul 15 pe tara in ceea ce priveste rata incendiilor la suta de mii de locuitori si pe locul 30 in ceea ce priveste rata incendiilor la mia de kilometri patrati. In 2008, pompierii au reusit sa scada valoarea timpului mediu de raspuns, de la 16 minute cat era in 2007, la 13 minute, in 2008. „Odata cu operationalizarea SMURD, numarul interventiilor inspectoratului a crescut foarte mult. Astfel, in anul 2008, in ciuda perioadei limitate in care a functionat, SMURD-ul a asistat 660 de persoane. Evidentiem colaborarea foarte buna cu Serviciul Judetean de Ambulanta si Unitatea de Primiri Urgente, atat in pregatirea personalului propriu cat si pe timpul desfasurarii interventiilor'', a precizat Bogdanescu.

I. C. - Jurnal Aradean

  • Proiect comun de 2.000.000 de euro in domeniul sanatatii, intre Arad si Gyula

Presedintele CJA - Nicolae Iotcu explica noul proiect de colaborare dintre spitalul judetean din Gyula si cel din AradO delegatie a Consiliului Judetean Bekes, condusa de vicepresedintele Farkas Zoltan si Jozsef Kovacs, directorul Spitalului din Gyula, a purtat ieri o serie de discutii cu presedintele CJ Arad Nicoae Iotcu, cu privire la materializarea unui proiect comun pentru modernizarea actului medical. La discutii au mai participat directorul Spitalului Judetean Arad, Mirandolina Prisca, precum si Lucia Chisbora, directorul Directiei Programe de Dezvoltare din cadrul CJA.
In cadrul programului de Cooperare Transfrontaliera HU-RO 2007-2013, Spitalul Judetean din Gyula si Spitalul Clinic Judetean Arad urmeaza sa depuna un proiect comun in domeniul sanatatii. Proiectul va fi depus pe Axa 2.4.1 Dezvoltarea Infrastructurii de Sanatate si Prevenirea Riscurilor. Prin acest proiect se are in vedere crearea unei retele comune de telemedicina in urmatoarele domenii: Urgenta, Hematooncologie, Diabet si Radiologie. Valoarea totala a acestui proiect va fi de aproximativ 2 milioane de euro.
Esenta acestui proiect o reprezinta colaborarea intre cadrele medicale ale celor doua unitati spitalicesti asupra diagnosticarii unor cazuri mai grave. Se vor forma echipe de medici, la Arad respectiv la Gyula, care vor conlucra pentru stabilirea unui diagnostic cat mai precis. Modul de comunicare va fi electronic, prin intermediul internetului, atat in ceea ce priveste datele despre pacient, cat si alte aspecte medicale, precum radiografiile. Pentru a respecta intimitatea bolnavilor si siguranta datelor transmise, sistemul informatic va fi securizat, conform normelor europene.
„Se doreste crearea unui sistem de colaborare cat mai eficient si dinamic, la nivelul celor doua spitale, astfel incat pacientul sa beneficieze concomitent de serviciile medicilor maghiari si romani. In calitate de presedinte al CJ sustin din plin acest proiect si pot sa va spun ca vom contribui si noi, logistic si financiar la materializarea acestui obiectiv”, a afirmat Nicolae Iotcu, presedintele Consiliului Judetean Arad.

Observator

  • Zeci de aradeni se relaxeaza, zilnic, la Baile din Gai

Zeci de aradeni vin zilnic la Baile Termale din GaiBaile Termale din Gai sunt luate cu asalt si in aceasta perioada de catre aradeni, in special pensionari, care se relaxeaza facand o baie fierbinte, o sauna si, de ce nu, un masaj.
„Membrii CARP, dar si celelalte persoane, aleg in fiecare iarna aceste bai. Sunt persoane care indeferent de anotimp ne calca zilnic pragul, vara mai mult pentru bazinul descoperit si plaja, iar iarna pentru cel acoperit si sauna. Si iarna sunt zile cand avem peste 70 de persoane la bazin”
, afirma presedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP), Vasile Neagu, in subordinea caruia se afla aceste bai.
In ultimii anii, in incinta bailor s-au facut reparatii, s-au modernizat vestiarele, s-a refacut fatada de la bazinul acoperit, precum si cele 30 de vestiare. Pensionarii viziteaza iarna aceste bai nu doar pentru relaxare, ci si pentru tratament, deoarece cabinetul de fizioterapie, functioneaza pe tot parcursul anului, de lunea pana vinerea. Membrii CARP au reducere de 20% la astfel de tratamente. „Vin aproape zilnic la bai, fac si tratament, dar ma si relaxez. Mai mult de atat am ocazia sa imi fac si manichiura si pedichiura”, spune Ileana Cotuna, 58 de ani. Sunt persoane care frecventeaza aceste bai de cand s-au deschis. „Vin de prin anii ‘70, nici nu erau toate constructiile. Apa termala imi face bine la sanatate”, afirma domnul Ilie. La fel spune si Vasile, care desi are doar 34 de ani frecventeaza aproape zilnic baile.
Administratorul Bailor Termale, Victor Rosu, sustine ca in aceasta perioada preturile se mentin la fel ca in anul 2008. „Membrii CARP platesc pentru intrarea la bazin suma de doi lei, iar la vana individuala trei lei. Celelalte persoane platesc cinci lei pentru bazin, sase lei pentru vana si opt lei pentru cea cu hidromasaj. Elevii si studentii platesc pentru bazin suma de doi lei. Si in aceasta iarna cei care ne trec pragul au ocazia sa se relaxeze cu un masaj, pentru acesta vor plati zece lei, iar doamnele care vor sa fie mereu ingrijite, pot vizita cabinetul de cosmetica. Manichiura se face la pretul de opt lei, iar pedichiura de zece lei ”.

Baile sunt asaltate si de tineri
Daca in anotimpul calduros, Baile Termale sunt deschise pana la ora 19.00, iarna acestea functioneaza intre orele 10.00-15.00. Chiar daca si iarna predomina persoanele de varsta a treia, locul este cautat si de tineri. „De cand eram mai mica veneam cu bunica la plaja si la bazin. Iarna vin la sauna”, afirma Ana Mot. De asemenea, si tratamentele de fizioterapie pentru proceduri dinamice, ultrasunete, galvanizari si impachetari cu parafina pot fi urmate, la indicatia medicului, de orice persoana. Baile termale din Gai sunt vizitate si pentru dusurile calde. In conditiile in care, la bloc, fiecare picatura de apa se plateste scump, in special pensionarilor le convine sa plece de la bai gata imbaiati, mai ales ca, pentru cei care urmeaza tratament in bazinul termal comun sau in vane, regulamentul prevede un dus obligatoriu atat inainte, cat si dupa baie.

Claudia Untaru - Glasul Aradului


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Jurnal aradean, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia de Vest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Ziarul Glasul Aradului, Informatia Aradului,TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]