|
|
Joi,
14 mai 2009 |
|
- Pentru
Podul Micalaca, 700.000 lei
|
|
Investitia
are termen de finalizare de sase luni, pentru lucrari
fiind alocati 700.000 lei.
Operatiunea
de schimbare a rosturilor de dilatatie la Podul Rutier
Micalaca va consuma din bugetul local circa 700.000
lei, suma fiind deja alocata. Lucrarea trebuia realizata
deja, cu mai multi ani in urma, specialistii sustinand
necesitatea schimbarii rosturilor de dilatatie o data
la cel mult 10-15 ani. Podul Rutier Micalaca are o
vechime de peste 20 de ani, acum schimbandu-se prima
data respectivele rosturi. In cursul anului trecut,
spune Corina Draghici, rosturile s-au rupt la unul
dintre capetele podului. Primaria a comandat o „carpire”
(pentru a castiga timp pana la proiectarea lucrarii).
Sase
luni
Termenul de realizare a investitiei este de sase luni,
estimandu-se ca la sfarsitul verii podul sa fie deschis
circulatiei pe ambele sensuri. Potrivit Corinei Draghici,
purtatorul de cuvant al Primariei, in cursul lunii
iunie traficul va fi directionat pe celalalt sens
al podului. Lucrarea este similara cu ceea ce s-a
realizat pe podul Decebal - in acel caz, insa, executia
avand un termen mai lung din cauza conditiilor de
trafic, fiind imposibila inchiderea circulatiei pe
unul dintre sensuri.
Rosturi
nemtesti
Pe o banda, s-a efectuat deja frezarea, s-au
spart rosturile vechi, se lucreaza la refacerea trotuarului
pe partea pietonala a podului si au fost vopsite balustradele
si braul de protectie. Rosturile de dilatatie au fost
aduse din Germania. Potrivit informatiilor furnizate
de Corina Draghici, ele sunt diferite de cele care
existau. „Este un sistem care permite deformari
mai mari, care sa preia traficul greu”.
S.
B. - Jurnal Aradean
|
|
- Peste
200 kg de cocaina confiscate la Arad
|
|
Inca
o lovitura puternica in randul interlopilor din Arad.
Dupa descinderi in forta si zeci de arestari, curatenia
generala in randul mafiotilor aradeni continua. Ieri,
procurorii si politistii de la Crima Organizata, din
Capitala, au reusit confiscarea a aproape 200 de kilograme
de cocaina, depozitata, culmea, la o fundatie din
oras.
Initial, cei care au descoperit impresionanta cantitate
de droguri au fost politistii de frontiera din Constanta.
Acestia au solicitat ajutorul lucratorilor antidrog,
deoarece, intr-un container ce tocmai sosise in Portul
din Constanta din Peru, existau, printre cele 1.300
de cutii de suc, opt cutii de carton, identice cu
cele care contineau sucuri, dar in interiorul carora
se afla cocaina. Drogurile erau ambalate in pachete
de cate un kilogram fiecare. Marfa urma sa ajunga,
conform documentelor de insotire a marfurilor, la
o fundatie din Arad, care figura ca importator. Astfel,
pe tot traseul Constanta-Arad, camionul care transporta
containerul a fost monitorizat de politisti, sub supravegherea
procurorilor DIICOT.
Imediat ce au ajuns la destinatie, oamenii legii au
trecut la actiune si au retinut patru persoane, trei
cetateni maghiari si o romanca, in plina activitate.
Cei patru descarcau coletele cu cocaina din container
si incercau sa le incarce intr-un autoturism ce urma
sa paraseasca imediat tara, spre Ungaria. Surse neoficiale,
sustin ca, printre cei retinuti, se gasesc si rude
apropiate ale unor suspecti din clanul „Imparatului”.
Oficial, informatia nu a fost confirmata de anchetatori,
acestia dorind sa pastreze totul secret pana la finalizarea
cercetarilor si a retinerii celor implicati si asta
pentru ca reteaua pare sa fie una mult mai extinsa
decat se credea initial.
Anca
Barbura - Glasul Aradului
|
|
- Navigarea
pe Mures ar putea provoca probleme de mediu si Ungariei
|
|
Realizarea
unei cai navigabile pe raul Mures nu pare a fi un
proiect realizabil, aflandu-se in aceeasi situatie
ca si cel pentru un nou aeroport in judet.
Autoritatile judetene ar vrea sa amenajeze caile navigabile
pe raul Mures de la frontiera pana la Alba Iulia,
ceea ce ar duce la infiintarea unui port la Arad,
dar mai intai trebuie realizat un studiu de navigabilitate.
In scopul reducerii riscurilor aparitiei unor potentiale
efecte negative generate de implementarea planului,
a fost propus un set de recomandari care vizeaza toate
proiectele ce urmeaza a se desfasura in urma implementarii
planului.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului
Arad, punerea in practica a unei asemenea idei poate
genera efecte negative cu potential transfrontier,
din cauza existentei unei “salbe”
de arii protejate pe cursul raului, atat in interiorul
tarii, cat si pe teritoriul Ungariei. Aceasta masura
a fost preluata din Planul de Amenajare a Teritoriului
National, fara a exista studii de actualitate cu privire
la tipul si dimensiunea lucrarilor necesare asigurarii
transportului naval pe acest rau. „Consideram
ca in aceasta faza nu este necesar un proces de consultare
a partii maghiare asupra realizarii caii navigabile,
un astfel de demers fiind oportun dupa elaborarea
unor studii privind navigabilitatea pe raul Mures,
a unui proiect si a evaluarii de impact.”
Pana in prezent nu exista studii disponibile cu privire
la tipul si dimensiunea lucrarilor necesare asigurarii
transportului naval pe acest rau. In prezent Muresul
este un rau in regim natural in albia caruia nu se
desfasoara lucrari de dragare pentru transformarea
acestuia intr-o cale navigabila. In perioada 1959-1962
si in anii ‘70, cu ocazia elaborarii studiului
de amplasament al acumularii Savarsin-Batuta s-au
intocmit mai multe proiecte de amenajare. Costurile
mari si eficienta redusa au facut insa ca aceste proiecte
sa fie abandonate.
Amenajarea raului Mures pentru navigatie ar implica
lucrari mari de gospodarire a apelor cu crearea de
lacuri de acumulare ce ar urma sa asigure nivelurile
corespunzatoare si debitele de ecluzare. „Astfel
de lucrari pot produce modificari importante in structura
si functionalitatea habitatelor si a ecosistemelor
raului Mures, atat la nivel local, cat si in aval,
dincolo de frontiera nationala. Ratiunea pentru care
consideram ca aceasta masura poate genera efecte semnificative
transfrontiere este existenta unei salbe de arii protejate
pe cursul raului, atat in interiorul tarii, cat si
pe teritoriul Ungariei. Existenta acestor arii protejate,
precum si sustenabilitatea lor depind in buna masura
de prezervarea caracterului natural al cursului raului
Mures”, spun specialistii care au intocmit
Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Arad.
Dana
Mirea - Observator
|
|
- Cetatea
Ineului, intre ruina si Pol turistic
|
|
„Banul
duce la destramarea imperiilor si prabusirea cetatilor”
- spunea Miron Costin, unul dintre primii scriitori
si istoriografi din literatura romana.
In acest sens,
am ales sa ma opresc asupra Cetatii Ineului, o capodopera
a arhitecturii Renasterii tarzii, care in prezent
sta sub semnul aparentei, asteptand restaurarea care
de ani buni ii este promisa. Dar cum statul roman
ne-a obisnuit ca astfel de vestigii care stau sa cada
din lipsa banilor nu reprezinta o prioritate intr-o
„Romanie turistica”, promisiunile
sunt singurele care au mai ramas. In ceea ce priveste
Cetatea Ineului, de ani buni se fac planuri, se dau
idei, dar pana sa fie puse in aplicare, tot noi suntem
cei care am ramas cu speranta ca intr-un final ceva
s-ar putea schimba. Daca Occidentul a stiut sa gestioneze
astfel de monumente, Romania se pare ca a lipsit de
la aceasta lectie. In schimb, ne batem cu pumnul in
piept prin campanii care vor sa relanseze turismul
romanesc. „Turismul in Romania se concentreaza
asupra peisajelor naturale si a istoriei sale bogate”
- spunea cineva. In ceea ce priveste istoria noastra
bogata, se pare ca acest aspect a fost de la bun inceput
scos din context, avand in vedere multitudinea de
vestigii asupra carora nu se pune accent.
Ineul
medieval si cetatea
Istoria medievala a Ineului se suprapune cu istoricul
cetatii. Aici inca din vechime este atestata documentar
o fortareata, ridicata in centrul unui cnezat romanesc.
Mai tarziu importanta cetatii creste, devenind centrul
unui mare domeniu feudal, compus din 51 de sate.
Ca si „surorile” sale din Siria,
Dezna sau Soimos, Cetatea Ineului ajunge si sub stapanirea
lui Mihai Viteazul, care trece prin aceste parti in
drum spre Praga pentru a duce tratative cu imparatul
Rudolf.
Cetatea se compunea de fapt din doua elemente. Primul,
cetatea interioara cu doua nivele, existenta pana
in prezent, are forma de patrat, la colturi fiind
strajuita de patru bastioane circulare etajate, care
permiteau actiunea eficace a artileriei si azi vazandu-se
urmele unor deschizaturi adaptate pentru gurile de
foc. Al doilea eIement situat in exterior, la distanta
de cateva sute de metri forma braul de ziduri din
piatra, tot in forma de patrat, cu bastioane la colturi.
Din acestea nu ne-au ramas decat putine urme, intre
care se remarca ramasitele bastionului dinspre Crisul
Alb, situat in gradina scolii. Zidurile erau inconjurate
din trei parti de santuri cu apa, pe cea de a patra
latura curgand Crisul Alb. Cucerita in 1658 din nou
de turci, fapt relatat pentru importanta lui si de
Miron Costin, acestia o stapanesc pana la sfarsitul
secolului, cand este cucerita de catre trupele habsburgice.
Incepand cu 1745, cetatea este parasita, doar cea
interioara fiind refacuta pe la 1870.
***
…sau „numai ignorantul uraste arta”,
pentru ca desi este in paragina, cetatea are ce oferi
ochiului vizitatorului. La momentul la care am vizitat
fortareata, ma asteptam ca voi gasi macar un paznic
sau „un ghid” care sa ma indrume printre
cele cateva zeci de incaperi din interiorul ei. Bineinteles
ca nu mi-a fost dat sa vad tipenie de om, in afara
de cativa adolescenti care „se iubeau pe
tunuri” - vorba poetului, in parcul de
langa cetate. Cum poarta de la intrare era ferecata
cu un lacat, surpriza mi-a fost oferita de o usa deschisa
din spatele cetatii, bineinteles fara sa existe vreun
„Atentie” pentru vizitatorul
curios din fire, dar care nu stie ce-l asteapta in
spatele zidurilor.
Desi ma asteptam ca macar intr-una dintre cele cateva
zeci de camera sa gasesc un boschetar care sa-si fi
facut „cuibul”, nu mi-a fost
dat ochilor sa vad asa ceva. In schimb, ziduri „ruginite”
de timp, geamuri inexistente si nu in ultimul rand,
resturile unor betii trase la umbra istoriei. In rest,
inca isi mai pastreaza farmecul, arhitectura si spiritul
treaz.
Cat priveste proiectul de reabilitare, nimeni nu stie
exact cand va fi pus in aplicare. Anul trecut, primarul
Mehelean isi propunea un plan indraznet de revigorare
a turismului in oras. Astfel, peste 12 milioane de
euro ar fi fost nevoie pentru cetate, urmand sa o
transforme intr-un adevarat punct turistic al Ineului.
Cu toate ca a trecut mai bine de un an de atunci,
cetatea stagneaza. Copiii isi mai petrec timpul la
radacina zidurilor in cautare de corcoduse sau pur
si simplu gasind in ea un bun loc de joaca.
Desi ar putea reprezenta o adevarata emblema a Ineului,
cetatea asteapta de ani buni un semn, o mana care
sa-i poata reda culoarea de altadata., mai ales ca
desi ar trebui sa aiba inscriptionarea de monument
istoric, aceasta nu exista nici in prezent.
Desi este un unicat cu radacinile infipte in perioada
medievala, Primaria Ineu nu are capacitatea de a reface
si de a pune cetatea in circuitul turistic si economic.
Cetate
sau lagar de concentrare
Ceea ce putini stiu, este ca pana in 1989, a adapostit
scoala speciala, o constructie fara caldura si cu
mancare putina, in care elevii cu deficiente psihice
si fizice, pe care regimul comunist ii „inchidea”
intre zidurile ei, erau nevoiti sa invete sa supravietuiasca.
In prezent se mai pastreaza amprenta copiilor care
au trecut prin scoala din cetate. Vechile dusuri,
aduc aminte vizitatorului de lagarele naziste, in
care copiii erau nevoiti sa se spele o data pe saptamana,
cand era apa calda. Sala de sport, in care au mai
ramas si acum doi pereti vopsiti, este si ea in paragina.
In ceea ce priveste soarta celor care au avut ghinionul
sa invete lectia dura a vietii intre zidurile fortaretei,
lipsa mancarii, frigul si nu in ultimul rand sistemul,
au facut ca rata supravietuirii sa fie foarte mica.
Astazi, toate acestea au ramas prada istoriei, la
fel ca intregul edificiu.
Adrian
Todor - Glasul Aradului
|
|
- Saloanele
de infrumusetare, o alternativa pentru oricine doreste
o schimbare
|
|
Desi
principalele servicii ale unui salon de coafura sunt
tunsul, coafatul si vopsitul parului, in ultimii ani
tot mai multe saloane s-au specializat si in manichiura
si cosmetica... in functie de ce isi doreste fiecare.
Preturi
pentru toate buzunarele la saloanele de coafura din
Arad
Saloanele de infrumusetare sunt foarte cautate de
doamnele si domnisoarele care vor sa faca o schimbare
in ceea ce priveste infatisarea lor. Cum parul este
cel mai usor de schimbat atunci cand dorim sa ne transformam
sau sa retusam anumite particularitati ale fizionomiei,
am fost la un salon de coafura pentru a afla cat ne-ar
costa sa ne schimbam putin look-ul.
Pentru ca parul si stilul in care acesta este tuns
si vopsit reprezinta o marca a personalitatii, fiecare
femeie face un efort cat de mic pentru a-si schimba
intr-un fel sau altul imaginea de zi cu zi, sau doar
la ocazii speciale. In ceea ce priveste preturile,
in functie de salon, pentru un tuns trebuie sa scoatem
din buzunar pana la 50-60 de lei, o coafura de ocazie
intre 30 si 100 de lei, un vopsit intre 30 si 60 de
lei, un permanent intre 50 si 80 de lei, in functie
de lungimea parului. Miresele care vor sa aiba o freza
unica in ziua cea mare, trebuie sa scoata din buzunare
intre 80 si 150 de lei. Nu au fost uitati nici barbatii,
care ies mult mai ieftin, avand in vedere ca, ei se
pot tunde si cu 15 lei.
Extensiile
cu gel, cel mai cerut serviciu de la manichiura
Saloanele de infrumusetare iti sar in ajutor pentru
a te putea bucura de o manichiura ireprosabila, pentru
o perioada indelungata, chiar de sase luni, iar preturile
nu sunt tocmai piperate. Unghiile false realizate
din gel, plastic sau portelan sunt solutia ideala,
iar daca sunt aplicate de specialisti, nici nu pot
fi deosebite de cele naturale. Operatiunea de aplicare
a unui set de unghii noi nu dureaza mai mult de o
ora. Se poate opta intre portelan, pentru care trebuie
sa scoatem din buzunare intre 100 si 200 de lei, in
functie de salon sau acril, care costa sub 100 de
lei. Daca lucrarea a fost efectuata corect, starea
naturala a unghiei nu este afectata deloc, iar cand
te plictisesti, mergi la salon si contra aceleiasi
sume, specialistul ti le scoate. Pe strada Mihai Eminescu,
exista un astfel de salon, care s-a deschis in urma
cu doua luni, unde preturile sunt destul de accesibile,
avand in vedere faptul ca o manichiura simpla costa
10 lei, cu oja 13 lei, gelul pe unghii naturale este
35 de lei si pe unghii false 45 de lei. Cel mai cerut
serviciu din salon sunt extensiile din gel, care costa
55 de lei, la fel si umplerea lor. “Clientele
care vin la noi cer acest serviciu pentru ca nu mai
au treaba o luna de zile cu unghiile si cu manichiura.
Este foarte practic daca lucrarea este efectuata corect.
Nu afecteaza nici unghia naturala, ceea ce le linisteste
pe cliente”, spune Ramona Herman, manichiurista.
Corina
Hutan, Alexandra Seran - Observator
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity, Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|