Aradul s-a afirmat inca de la inceput si ca un vestit centru ecleziastic. In anul 1131 exista o catedrala catolica, iar in 1156, intre semnatarii unui act, figureaza si prepozitul Primogenitus din Orod. Aradul deci, la aceasta data, era centru de prepozitura si prepozitul detinea deja o functie inalta, fiind membru al cancelariei ungare. Se considera ca actul cel mai valoros in privinta Aradului este donatia regelui Bela al III-lea catre capitalul Aradului, din anul 1177, donatie reinnoita de regele Emeric in 1202. Donatia este un act extrem de valoros in care sunt insirate toate localitatile atribuite capitlului. Spre sfarsitul secolului al XII-lea, Aradul era si un port insemnat pentru plutele care transportau sarea dinspre salinele Transilvaniei. La inceputul secolului al XIII-lea, Aradul era deja centru de comitat, extins in Valea Muresului, pe ambele versante. Aceasta structura administrativa s-a pastrat pana la ocupatia otomana. Intre anii 1551-1552 Aradul va fi ocupat de turci, care vor ridica o cetate pe locul actualei Fabrici Teba. In jurul acestei cetati se dezvolta noua asezare civila. In perioada ocupatiei otomane, orasul, pe langa rolul sau strategic, devine si un important nod comercial, descris pe larg de vestitul calator turc, Evlia Celebi, care vorbeste despre insemnatatea targurilor din Arad. Dupa izgonirea turcilor, intregul comitat aflat spre nord de Mures va fi ocupat de austrieci. Timp de 20 de ani, Muresul va forma hotarul intre cele doua imperii. Avand in vedere faptul ca cetatea Aradului va deveni centru de aparare in aceasta zona, inca din 1689, printul Eugen de Savoya intocmeste un plan pentru rezidirea ei. Aceasta cetate va fi daramata in timpul Mariei Tereza, cand va fi construita noua cetate in stil Vauban (1763-1783). Paralel cu zidirea cetatii, austriecii s-au preocupat si cu infiintarea unei zone graniceresti. In primele decenii ale secolului al XVIII-lea orasul era centru militar, sub autoritatea comandamentului suprem austriac. Cartierul agricol format din Parneava, Micalaca si Gai Intravilanul (adica perimetrul construit) era marginit la sud de unul dintre canalele raului Mures, numit Muresul Mort. Intre raul Mures si acest canal se insirau, de la est la vest, cartierul central, trupul de hotar Bircas (numit astfel datorita pasunii pentru cornute mici) si padurea Ceala, care apartinea de satul cameral Pecica. Mai departe, la sud-vest, perimetrul extravilan se invecina cu pusta Santoma. La vest se marginea cu pusta Varias, iar la nord cu pusta Sanpaul si domeniul Utvinis. La est, perimetrul extravilan de marginea cu hotarul satului cameral Micalaca. Orasul era mic, concentrandu-se in jurul cetatii langa care, treptat, se va forma un nou cartier agricol, cuprinzand Parneava, Micalaca si Gaiul, sate taranesti, care nu faceau parte din oras. Aradul Nou a fost nepopulat pana la 1724, cand vor fi asezate aici primele 40 de familii germane, aduse din Franconia. Micsorarile teritoriului extravilan au avut loc in doua etape. Nevoile municipalitatii, cat si interesele intreprinzatorilor, au determinat anexarea la oras a hotarului numit „Poltura” (situat de-a lungul partii de nord a Caii Aurel Vlaicu, intre Gara si cartierul Gai) si a terenului agricol situat la nord-est de Gara, care se va numi „Noua-Colonie”, astazi Gradiste. Intr-o a doua etapa, partea mlastinoasa a cartierului Sega este sistematizata si construita pentru muncitorii uzinelor de vagoane, fabricii de mobila etc. La fel se procedeaza cu colonizarea terenului agricol Bujacul Mic, din imediata apropiere a cartierului Sega, in sistemul radiar de strazi. Bujacul devenea astfel cel de-al optulea cartier al municipiului Arad. Dupa primul razboi mondial, sub conducerea administratiei romanesti, se extind foarte mult cartierele Gradiste, Bujac si Muresel, cu apendicele sau Subcetate. Fireste, satul Micalaca va apartine de Arad. Cresterea ulterioara a extravilanului trebuie pusa pe seama terenurilor agricole ale Micalacii, Aradului Nou si Sanicolaul Mic - cele mai recente cartiere urbane create sub administratia statului roman. Zona metropolitana a Aradului va inghiti 8 localitati Administratia municipiului Arad intentioneaza in prezent sa dezvolte o zona metropolitana, proiect care ar ajuta la accesarea unor fonduri europene semnificative. Zona metropolitana a Aradului incepe deja sa se contureze, daca ne luam dupa spusele primarului Gheorghe Falca. La Sofronea se va dezvolta, pe 20 de hectare, o zona industriala, Vladimirescu beneficiaza de toate utilitatile, zona de servicii va fi stabilita la Fantanele, iar cea de agrement la Frumuseni. Infrastructura exista in parte si va fi extinsa in toate localitatile din apropiere: Vladimirescu, Livada, Fantanele, Zadareni, Sofronea, Zimand Cuz (aici a fost deja vandut terenul pentru o zona industriala), Frumuseni si Sagu. Exista semnale din partea autoritatilor ca vor fi absorbite pana in 2025 primele localitati din jurul Aradului, apoi celelalte. Asta va insemna ca ele sa fie administrate din municipiu, primariile urmand sa devina un fel de primarii de sector. Dana Mirea - Observator

Lucrarile BERD, cele finantate de catre Banca Mondiala, dar si celelalte mai mici ar fi trebuit sa fie reluate astazi. Amintim ca am scapat de aceste santiere si de blocaje cauzate de lucrari in data de 19 decembrie, cand muncitorii au intrat in concediu, iar lucrarile au fost sistate, dupa spusele reprezentantiilor primariei, pana pe data de 12 ianuarie. „Din cauza temperaturilor foarte scazute nu se poate incepe astazi toata activitatea. Sunt lucrari care necesita o anumita temperatura. In functie de vreme se va stabili ce lucrari se executa in luna ianuarie”, afirma Corina Draghici, purtator de cuvant al Primariei Arad. Pe langa cele doua lucrari mari din Arad (BERD si Banca Mondiala) se vor mai efectua altele de refacere a retelelor termice, introducere utilitati la blocurile ANL din Micalcala, dar si la blocurile de pe Tarafului. Inchiderea acestor santiere in perioada sarbatorilor de iarna si vremea nevaforabila pot duce la noi intarzieri la termenele de finalizare stabilite initial. Amintim ca lucrarile de executie pentru obiectivul de investitie „Transport urban in Municipiul Arad”, finantate de BERD, sunt in mare intarzire. Desi santierul creat intre UTA si Podgoria trebuia finalizat in vara anului trecut, el va fi gata cel mai probabil inainte de sarbatorile de Pasti (19 aprilie). De asemenea, reprezentantii Primariei Arad au solicitat anul trecut prelungirea cu un an a perioadei in care Aradul poate ridica banii de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Aceasta solicitare s-a datorat tocmai faptului ca lucrarile de executie nu sunt finalizate, dar si faptului ca termenul maxim de tragere a creditului de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a fost 30 noiembrie 2008. Claudia Untaru - Glasul Aradului

O alta investitie importanta programata pentru viitorul apropiat de primaria municipiului si Compania de Transport Public din Arad vizeaza managementul traficului. Aceasta consta in construirea unui „Centru” care va avea in vedere urmarirea prin satelit a masinilor de interventie ale salvarii, pompierilor, politiei, astfel incat sa li se asigure acestora „unda verde” catre zona de interventie, precum si instalarea de semafoare inteligente, ce vor debloca electronic intersectiile aglomerate. Semafoarele vor fi controlate computerizat, intersectiile vor fi reconfigurate din punct de vedere rutier si dotate cu camere video, iar mijloacele de transport ale CTP vor fi monitorizate prin satelit. Intersectiile vor fi dotate cu sistem de semaforizare inteligent, capabil sa ia decizii de modificare a timpilor de semaforizare a intersectiilor, pe baza informatiilor primite prin intermediul camerelor video si a cererilor de prioritate primite de la salvare, pompieri, politie sau a vehiculelor de transport public. O alta componenta a investitiei o reprezinta existenta unui subsistem de televiziune cu circuit inchis, realizat prin amplasarea de camere de luat vederi in intersectii si conectarea acestora, prin fibra optica, la Centrul de control. Camerele video vor permite transmisia, inregistrarea si stocarea de imagini din trafic. Cu aceasta ocazie, se vor modifica programele de semaforizare, astfel incat CTP sa circule in grafic. Vor fi instalate sisteme de detectie pe masini si tramvaie, pentru a se putea stabili prioritatile de trafic, iar intersectiile vor avea camere video si semafoare cu senzori pentru a se regla in functie de necesitati. Astfel, daca sunt masini prea apropiate in timp ce intra in intersectie, se va pune rosu celui din spate pentru ca distanta sa ramana constanta si sa vina in statie la timpul stabilit. Daca intervalul de timp este mare, sistemul le va facilita un verde suplimentar. Acest sistem va fi montat pe autobuze, tramvaie, masinile de interventie a politiei, salvare, pompieri. Masinile salvarii isi vor putea „comanda” singure culoarea verde, semaforul „sesizand” de la distanta, prin intermediul camerelor de luat vederi, ca vine salvarea. O alta componenta a investitiei este Urban Trafic Control, care va adapta programele de semaforizare in functie de valorile de trafic. Astfel, daca semaforul sesizeaza ca pe unul dintre bratele intersectiei sirul de masini este mare, sistemul va pune verde pe acea parte. In momentul de fata, indiferent de lungimea coloanei de masini, timpul de asteptare la semafor este acelasi pentru toti. Sistemul modern va fi dotat cu senzori, camere de luat vederi, infrarosu si bucle inductive. Managementul traficului presupune si instalarea unor camere in intersectii, care vor disciplina soferii. In faza de proiect se afla si un nou sistem de taxare, la implementarea caruia se lucreaza in momentul de fata. Acesta are la baza un card, care va fi folosit atat in tramvai, cat si in autobuz, urmand ca taxarea sa se faca in functie de cat timp isi petrece calatorul in mijlocul de transport. Ambele proiecte vor fi puse in practica in parte incepand cu acest an. D. M. - Observator

Cei peste 15.000 de vizitatori din iarna aceasta au bagat in buzunarul Primariei 120.000 de lei. Temperaturile scazute din ultima vreme s-au dovedit a fi de bun augur pentru administratorii patinoarului. In timpul vacantei de iarna, mii de aradeni au venit sa se dea pe gheata. De la sfarsitul anului trecut, cand si-a deschis portile, patinoarul a avut peste 15.000 de vizitatori. Potrivit datelor statistice intocmite de serviciul de specialitate al Primariei, obiectivul nu a avut in 2007 nici 30.000 de vizitatori, iar in 2008 (exceptand lunile noiembrie si decembrie), la patinoar au fost doar 10.000 de persoane. Potrivit declaratiilor Corinei Draghici, purtatorul de cuvant al Primariei, de la deschiderea oficiala din iarna pana acum s-au incasat 120.000 lei. Asta, in conditiile in care incasarile totale din primavara s-au ridicat la 131.847 lei. L. S. - Jurnal Aradean

Si-au parasit tara pentru a invata si munci in Romania. Nu le-a fost deloc usor. Au strabatut mii de kilometri pentru a-si putea face un rost departe de locurile in care s-au nascut, departe de familiile lor. In mijlocul strainilor si-au gasit prieteni, oameni care sa le fie aproape, alaturi de care si-au intemeiat o familie, o casa, o noua...viata. Desi cultura, istoria, limba si credinta le era total impotriva, au devenit cu timpul romani. Este vorba despre medicii straini care lucreaza in spitalele romanesti. Majoritatea dintre ei sunt arabi, indieni sau apartinand altor natii foarte indepartate de tara noastra. Primii dintre ei au venit aici prin anii ’60, cand s-au inscris la facultatile de medicina. Pe vremea aceea, invatamantul romanesc era recunoscut la nivel mondial pentru valoarea sa. Fiind aproape de Timisoara, un important centru universitar care detine o facultate de medicina, Aradul a fost gazda multor studenti straini. Motivul pentru care acesti studenti alegeau Romania era foarte simplu: nivelul invatamantului era foarte ridicat, iar pretul foarte mic in comparatie cu alte tari occidentale. Dupa incheierea studiilor, multi dintre ei se intorceau acasa ori alegeau o alta tara in care sa-si desfasoare activitatea. Cativa alegeau insa sa ramana in tara noastra. Presedintele Colegiului Medicilor Arad, dr. Titus Ududec, ne informeaza ca pe raza judetului Arad exista cinci medici straini care se afla in baza de date a institutiei pe care o conduce. „Acestia sunt de foarte multi ani in tara noastra, drept pentru care au optat pentru cetatenia romana. Pe langa cei cinci, mai sunt si alti medici straini, dar evidenta acestora se tine la Bucuresti“, ne informeaza dr. Ududec. Din cei cinci, patru sunt arabi, unul singur fiind indian. De la 18 ani in Romania Asad Serzad a venit in Timisoara de la 18 ani. In Irak, de unde provine, a auzit despre facultatea de medicina de la un verisor de-al sau care a studiat in Timisoara. „Am venit in anul 1975. Atunci invatamantul romanesc era foarte serios. Imediat dupa facultate, m-am intors acasa, dar am revenit in Timisoara in anul 1987, cand m-am specializat in dermato-venerice. Dupa asta, mi-am inceput propria afacere la Arad. Din punct de vedere medical, orasul era la pamant. In scurt timp, afacerile au descurs bine si mi-am adus familia aici. M-am casatorit cu o romanca si am doi copii. Am renuntat si la cetatenia irakiana, devenind roman“, ne povesteste Asad Serzad. Inventator in chirurgie Hajjar Abdul Jawad este un alt medic strain care profeseaza in Arad. Putini aradeni stiu despre el faptul ca este primul medic din lume care a efectuat o operatie de inlocuire totala a musculaturii penisului. De-a lungul timpului a mai efectuat nenumarate operatii estetice si de corectare a tesuturilor afectate de cancer la san si alte parti ale corpului, fiind si un inventator in acest domeniu. Dr. Hajjar Abdul Jawad este originar din Siria, venind la facultatea din Timisoara in anul 1975. „In orasul in care m-am nascut s-a ridicat o rafinarie, construita in totalitate de romani. Eu eram in vacanta si lucram ca sudor. Acesta a fost primul meu contact cu romanii. Atunci m-am hotarat sa vin in Timisoara. In tara noastra era foarte greu. Am muncit si ca hamal, dar nu mi-e rusine de asta“, isi aminteste dr. Hajjar. La Timisoara, l-a avut ca mentor pe vestitul chirurg de talie internationala, prof.dr.doc. Constantin Caloghera. In scurt timp s-a casatorit cu o romanca din Oradea, alaturi de care are doi copii. Datorita profesionalismului sau, a avut oferte de a pleca in alta parte. „Am ales insa sa raman aici. M-am acomodat. Am familie, prieteni. Nu am mai avut puterea de a lua totul de la inceput intr-o alta tara“, sustine dr. Hajjar Abdul. Are totusi o singura nemultumire in ceea ce priveste activitatea sa din Romania. Nu prea vrea insa sa vorbeasca despre acest lucru: „uneori, ca straini, simtim discriminarea din partea colegilor nostri. Nu ne este usor, dar ce sa facem? Noi am ales acest drum“, suspina medicul sirian. Adrian Cotuna - Glasul Aradului