ITM aplica sanctiuni usturatoare angajatorilor care sfideaza legea Reprezentantii Inspectoratului Teritorial de Munca Arad trag un semnal de alarma in privinta conditiilor de munca puse la dispozitie de angajatilor de catre agentii economici aradeni. Problemele cele mai frecvente in privinta conditiilor de munca s-au inregistrat in sectorul constructiilor, un sector cu grad de periculozitate ridicat. Cei care nu respecta cerintele minime de securitate si sanatate sunt pasibili de sanctiuni de pana la 8.000 de lei. La finele lunii mai, inceputul lunii iunie, in toata tara a fost dezvoltata o campanie de verificare in ceea ce priveste respectarea prevederilor legale referitoare la securitatea si sanatatea in munca dar si relatiile de munca in domeniul constructiilor. In Arad au fost verificate 21 de societati, cu aceasta ocazie fiind aplicate 43 de sanctiuni, au valoare totala de 11.325 de lei. De asemenea, fiind gasite o serie de nereguli in privinta conditiilor in care isi desfasoara activitatea personalul, s-au dispus nu mai putin de 152 de masuri de remediere a deficientelor constatate, cazuri in care, celor responsabili li s-au dat termene concrete de intrare in legalitate. Administratorii aradeni de societati s-au facut vinovati de o serie de ilegalitati, prin care angajati au fost pusi in pericol in majoritatea cazurilor. Una dintre cele mai grave nereguli intalnite a fost neacordarea echipamentului de protectie angajatilor care isi desfasoara activitatea intr-un mediu in care se impune fotarea cu un echipament de acest gen. „Printre deficientele cel mai frecvent constatate, in domeniul relatiilor de munca pot fi amintite neachitarea comisionului datorat Inspectoratul Teritorial de Munca, neintocmirea dosarelor personalului si nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal. De asemenea, in domeniul securitatii si sanatatii in munca, nu s-au intocmit planurile de securitate si sanatate in munca, nu s-au acordat echipamentele individuale de protectie si nu au fost evaluate riscurile de accidentare si imbolnavire la locul de munca. Astfel, ITM aduce din nou, la cunostinta agentilor economici care desfasoara activitati de constructii, precum si persoanelor fizice care construiesc in regie proprie faptul ca, potrivit prevederilor legale in acest domeniu HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile, beneficiarul lucrarii sau managerul de proiect trebuie sa se asigure ca, inainte de deschiderea santierului, sa fie stabilit un plan de securitate si sanatate“, a declarat Ovidiu Jugu, director coordonator ITM Arad. De asemenea, beneficiarii de lucrari ori managerii de proiect au obligatia legala de a intocmi o declaratie prealabila in cazul in care durata lucrarilor este mai mare de 30 de zile lucratoare si pe santier lucreaza simultan mai mult de 20 de lucratori. Aceasta declaratie va trebui intocmita si daca volumul de mana de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni pe zi. Declaratia va trebui depusa la Inspectoratul Teritorial de Munca. „Incalcarea prevederilor referitoare la conditiile de munca puse la dispozitia angajatilor atrage dupa sine sanctiuni contraventionale soldate cu amenda a carui cuantum variaza intre 4000 - 8000 lei“, a adaugat Ovidiu Jugu, director coordonator ITM Arad. Sandra Stoler - Glasul Aradului

O aeronava a companiei Austria Airlines a aterizat de urgenta pe Aeroportul din Arad miercuri noaptea, la ora 1:40. Din primele cercetari, se pare ca descarcarile electrice din timpul furtunii au defectat aparatura de zbor a aparatului. „Radarul avionului s-a defectat din cauza descarcarilor electrice, iar pilotul a hotarat ca aterizeze pe cel mai apropiat aeroport. Aterizarea s-a desfasurat in conditii normale, in deplina siguranta. Nu a existat niciun moment vreun risc”, a declarat Dan Balacel, directorul Aeroportului Arad. Pasagerii cursei care trebuia sa aterizeze la Timisoara au fost imbarcati in autocare si transportati in orasul de pe Bega. Aeronava defecta a ramas pe aeroportul din Arad, urmand ca in cursul zilei de joi, o echipa tehnica a companiei aeriene sa vina si sa rezolve defectiunea. Tot din cauza furtunii, un transport de tip cargo nu a parasit aerogara aradeana. Conditiile meteo au facut imposibila decolarea avionului care a suferit aceleasi probleme ca si cursa de calatori, respectiv defectiuni la radar. A. G. - Jurnal aradean

La unitatile de invatamant din municipiul Arad invata aproximativ 5.200 de elevi care fac naveta din diferite localitati din judet. Unii dintre ei - mai corect spus parintii lor - trebuie sa scoata din buzunar peste 250 de lei pentru un abonament la autobuz. Acesti bani au fost, pana in luna februarie a acestui an (pentru abonamentele din luna ianuarie) acordati de catre unitatile de invatamant din care provin elevii. Banii pentru abonamente vin prin intermediul Inspectoratului Scolar al Judetului Arad de la Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. „Ultima data cand s-au primit bani pentru decontarea abonamentelor a fost in luna februarie a acestui an. Au venit aproximativ 500 de mii de lei pentru 5.200 de elevi care fac naveta din judet la scoli din municipiu. Nu stim exact din ce cauza nu mai vin banii”, ne spune Laura Putnic, inspector scolar pentru imagine al ISJ Arad. De exemplu, la Grupul Scolar de Industrie Alimentara Arad invata in jur de 150 de elevi care fac naveta. Multi dintre parintii acestora se plang ca nu au primit banii si le este destul de greu sa le plateasca si abonamentele, sa le cumpere cele necesare pentru scoala si sa isi intretina si restul familiei. „Nici la noi in unitate nu au venit banii pentru navetisti din februarie. Acestia ar trebui sa vina de la Inspectorat dar nu stim care este cauza”, ne spune Zenovia Pozdare, directorul unitatii de invatamant. Unii parinti pun insa altfel problema - „daca elevii care sunt acum in clasa a XII-a nu mai primesc pana la sfarsitul anului scolar (care se incheie maine) bani pe lunile trecute iar in anul viitor scolar se vor da banii restanti cum ii vor mai primi cei care au terminat scoala. Ar trebui sa tina cont ca nu toti copiii provin din familii instarite, si chiar au nevoie de acesti bani.” Simina Roz - Observator

Deseori il vedem luptandu-se ca un leu pentru cate o bucatica de istorie din acest oras, pe care altii, sa spunem din neglijenta, o calca in picioare. Acea bucatica poate sa insemne un monument istoric trecut cu vederea, o cladire cu o insemnatate aparte a orasului nostru, dar si obiecte valoroase pe care se incapataneaza sa nu le lase prada pieirii. Observa lucruri pe care altii le distrug in loc sa le respecte cu sfintenie. Este in stare sa-ti povesteasca o zi intreaga despre istoria unui stalp, pe care noi il consideram banal si pe langa care trecem nepasatori in fiecare zi. Nu face asta doar cu obiecte sau monumente. Bujor Buda mai are capacitatea sa iubeasca si oameni. A realizat interviuri cu oameni care au insemnat ceva pentru Arad. Le-a dedicat carti, pentru ca nu a vrut ca urmasii nostri sa ramana nepasatori. „Nebunia“ sa se trage din vita nobila. Dragostea de valori si iubirea de oameni o are de la bunicul sau, „Mosu“, care a fost preotul Cornel Bodea din Dezna. Tatal sau a fost notar public la Pancota. Mama a fost absolventa de Academie Comerciala. „Nu s-a angajat niciunde, o sotie de notar era considerata o doamna si purta cu demnitate rangul. Abia dupa 1948 s-a angajat, atunci cand regimul comunist, dupa reforma administrativa l-a transferat pe tata la Pecica, ca simplu referent la primaria de acolo. Cand am intrat la facultate, pentru a face fata cheltuielilor sporite, s-a angajat ca ingrijitoare la o ferma de porci. O umilinta mai mare nici ca se putea, dar era singurul serviciu ce i s-a oferit. A strans din dinti si a lucrat, iar drumul meu de atunci, ascedent, nu ar fi fost posibil fara sacrificiul ei. Ii aud si astazi povata, ca o porunca: „Maichii, tu sa stii ca esti un baiat sarac, tu trebuie sa muncesti sa ajungi“. O porunca precum o protectie a mea“, isi aminteste Bujor Buda. Personalitatea lui Mihai Marcus Ei bine, Bujor Buda a indurat multe in timpul regimului comunist, dar sarac nu a ajuns. A mostenit de la unchiul sau, Mihai Marcus, o parte din averea acestuia. Fratele bunicii sale a fost unul dintre cei mai instariti oameni din tara, mai ales in perioada interbelica. Un mare roman, si-a pastrat cu sfintenie patriotismul si cand a fost prefectul judetului Beches, situat acum in Ungaria. In 1920 s-a mutat in Arad, unde si-a inceput cariera de avocat fiind in acelasi timp si membru al Partidului National Roman. In scurt timp, intre 1922 si 1923 ajunge prefect al Aradului. A fost primul presedinte roman al Camerei de Comert si Industrie Arad. Pana la venirea rusilor a fost presedintele Partidului National Liberal, partid pe care il si fondeaza la Arad. A fost senator in Parlamentul Romaniei. Devine apoi presedinte la Banca Romaneasca, care a sustinut intreaga industrie aradeana. Cea mai importanta functie pe care a detinut-o a fost insa cea de cenzor al Bancii Nationale Romane. Era un barbat demn, care impunea un respect deosebit. Printre placerile sale se numarau si desele vizite pe care le facea in Principatul Monaco, in special la Monte Carlo, unde era atras de cazinourile din zona. Academicianul Cornelia Bodea Mihai Marcus nu este insa singura personalitate din familia lui Bujor Buda. Cornelia Bodea, sora mamei, este singurul academician in viata al Aradului. A fost visiting profesor la institutul american din orasul Boston. Drept urmare, a primit diploma de cetatean de onoare al orasului. De asemenea, Cornelia Bodea este si cetatean de onoare al Aradului. Pana sa fie mazilita de regimul comunist, a fost asistenta universitara a lui Nicolae Iorga si Ionel Bratianu, la Facultatea de Istorie din Bucuresti. Cine este Bujor Buda? S-a nascut la 24 octombrie 1935, la Pancota. „M-am nascut in vremea cand romanii isi puteau fauri vise, intr-o lume in care cinstea si omenia aveau pret. Cand eforturile fiecaruia erau rasplatite de o Romania dreapta si generoasa“, spune Bujor Buda. A inceput liceul la Colegiul aradean „Moise Nicoara“, apoi a continuat la Scoala Medie Tehnica Textila, ca urmare a reformei invatamantului din anul 1948, pe care a absolvit-o in 1953. In acelasi an, se inscrie pentru studiile superioare, la Institutul Politehnic Iasi, iar in 1958 este declarat inginer in finisarea produselor textile. Este repartizat la Pucioasa, judetul Dambovita. Lucreaza mai tarziu la Bucuresti, iar din 1967 revine la Arad, de unde a plecat in 1953. De peste tot, pe unde a lucrat, culege amintiri si momente semnificative, care-i vor folosi ulterior la redactarea cartilor sale, o cronica a anilor in care s-a instalat puterea comunista. Dupa 1989, eliberat de constrangerile regimului, desfasoara activitate de ziarist in ziarele vremii. Realizeaza emisiuni radiofonice la Radio Arad, interviuri cu personalitatile proeminente ale momentului, marturii si ganduri, ce vor insufleti si colora, mai apoi, istoria orasului Arad. Realizeaza prima Fonoteca de Aur din Arad. In 2005, impreuna cu un grup de intelectuali aradeni, infiinteaza Asociatia Pro Urbe Arad. Asociatia cuprinde acum 29 de membri, printre care: Marius Lazurca, Teodor Gheorghiu, Doru Chisbora, Vasile Dan, Onisim Colta, Horia Medeleanu si altii. Perioada studentiei Pe 10 august 1958, Bujor Buda pasea pe poarta fabricii Bucegi Pucioasa. „In toata aceasta perioada, in perioada ieseana in special, in familia mea s-au petrecut lucruri groaznice. Politica comunista de exterminare a intelectualitatii, de inlocuire a culturii cu doctrina colhozurilor, de falsificare a istoriei a lovit naprasnic. Tata a fost mutat din Pancota la Pecica, a devenit un umil contopist. Mama, o doamna aristocrata, a devenit ingrijitoare de porci. Bunicul meu, „Mosu“, a fost arestat in doua randuri, pe temei politic, imbolnavindu-se in temnita. Gospodaria de la Dezna s-a distrus, cuibul copilariei mele si sanctuarul familiei. Neamurile de la Cherechi, comuna de obarsie a tatalui, unchii si bunicii mei, deposedati de avere, au fost transformati in colhoznici, umiliti si batjocoriti. Asistenta universitara de la Facultatea de Istorie din Bucuresti, asistenta profesorilor Iorga si Bratianu, Cornelia Bodea, a fost scoasa din facultate, sa nu otraveasca sufletele tineretului comunist“, spune Bujor Buda. Patrimoniul Aradului se degradeaza Anii au trecut, dar familia lui Bujor Buda sufera in continuare. Familia sa inseamna acum, Aradul. Acelasi om care suferea in perioada comunista de degradarea familiei sale, sufera si acum de degradarea orasului in care locuieste. „Urbanismul aradean se afla intr-un proces alarmant de degradare. Case emblematice care dispar, palate neingrijite ce arata jalnic, farmecul si frumosul Aradului, se estompeaza intr-un ritm alert, din cauza indiferentei si neingrijirii, partial si din lipsa banilor. Pentru autoritati a aparut dilema - salveaza patrimoniul construit, ori isi canalizeaza eforturile si banii pentru dezvoltarea orasului. Impreuna cu un grup de entuziasti am pus bazele unei asociatii civice care sa salveze arhitectura, traditiile, sa sprijine administratia orasului sa gaseasca solutii optime. Astfel a aparut Pro Urbe“, declara Bujor Buda. Dragostea de tara pe care a mostenit-o de la inaintasii sai vrea sa o transforme in datorie pentru Arad: „Iubesc foarte mult Aradul, cu care dealtfel ma mandresc. Voi nici nu stiti ce frumos este acest oras...“, incheie Bujor Buda. Adrian Cotuna - Glasul Aradului

In acest weekend, timp de trei zile, orasul Sebis gazduieste Festivalul de Muzica, aflat la a X-a editie, care se va desfasura in Piata Tineretului. Editia din acest an va aduce la Sebis formatii de renume, atat de muzica usoara si folk cat si populara, mancare traditionala si tobogane pentru cei mici. Despre editiile anterioare ale festivalului dar si despre editia aniversara ne-a spus mai multe primarul orasului Sebis, Gheorghe Feies. - Cum a luat fiinta acest festival? - Initiativa a pornit in urma cu 10 ani, cand am stat la un pahar de tuica cu Dan Negru, care pe vremea aceea modera emisiunea Galele Expres Muzical, la TVR Timisoara. Am profitat de faptul ca Dan Negru cunostea formatiile care erau foarte iubite de public si am zis sa facem acest festival. Intr-o luna am pavat Piata Tineretului din centrul orasului si am pregatit tot ce trebuie pentru ca evenimentul sa iasa bine. Inca de la prima editie a avut un mare succes, mai ales ca, pentru prima ora in judetul Arad au avut loc focuri de artificii. - Despre editia din acest an ce ne puteti spune ? - Suntem la editia aniversara, cu numarul zece si toate formatiile invitate sunt de renume, cunoscute de public. Incepand de anul trecut am inclus o zi in plus, cea de muzica populara, pentru iubitorii genului. Anul acesta, in afara de formatiile anuntate, vom mai avea inca sapte, printre care una de dansuri, din Ecuador. De asemenea, vreau sa spun ca, cei prezenti se vor putea bucura de un parc de distractii cu tobogane si seara, de un foc de artificii. Nu vor lipsi nici produsele alimentare, avand in vedere ca vom avea amenajate standuri cu produse alimentare, din zona dar si din Ungaria. - Care este bugetul pe alocat acestei editii aniversare a festivalului ? - Anul acesta am primit bani si de la Consiliul Judetean, 40.000 de lei iar Consiliul Local a contribuit cu 50.000 de lei. Avand in vedere ca in fiecare an avem tot mai multi invitati, formatii de mare rang, probabil ca, pe viitor vom hotari suplimentarea fondurilor alocate festivalului. - La cate persoane va asteptati „sa onoreze” evenimentul ? - Cam la 6000 de persoane, pe seara, avand in vedere succesul de care s-a bucurat in fiecare an. Vreau sa mai spun ca scopul acestui festival, in gandirea mea, este de a aduce un moment de bucurie in sufletele sebisenilor si de contribui la cresterea prestigiului orasului Sebis. C. H. - Observator