Stirile Zilei
Luni, 9 februarie 2009
Stirile TVA aici
  • Medicamente pentru pensionari

De la 1 martie pensionarii cu venituri mai mici de 600 de lei vor beneficia de medicamente compensate 90%De la 1 martie, varstnicii beneficiaza de compensare 90%, in limita a 100 lei/luna.
Pensionarii cu un venit mai mic de 600 de lei vor putea cumpara medicamente compensate in proportie de 90%, in limita unui plafon lunar de 100 de lei de persoana.
Aceasta decizie a fost anuntata de premierul Emil Boc, urmand sa intre in vigoare de la inceputul lunii martie. Este o masura care face parte din programul social de compensare a medicamentelor anuntat de ministrul Sanatatii, Ion Bazac.
Finantarea acestui program va fi asigurata prin sume provenite din taxa de viciu, fara a afecta bugetul Casei de Asigurari de Sanatate alocat medicamentelor compensate.
„Foarte multe din schimbarile operate la nivelul medicamentelor compensate sunt in favoarea bolnavilor. S-au modificat listele, a crescut numarul produselor compensate la o valoare mai mare... In plus, compensarea de 90% se aplica la pretul cu amanuntul, nu la pretul de referinta. Astfel, bolnavii trebuie sa scoata foarte putini bani din buzunar. Spre exemplu, am avut astazi (ieri-n.r.) un pacient care a luat medicamente in valoare de peste 100 de lei si a avut de platit doar 81 de bani” - spune Daniela Barbu, presedinta Colegiului Farmacistilor din Arad.
Mai mult de jumatate din pensionari au venituri sub 600 de lei.

O noua strategie
Ministerul Sanatatii lucreaza la elaborarea unei noi strategii privind politica medicamentului, principalele masuri urmarind sa stabileasca si sa actualizeze preturile la un curs unic, anual, stabilit in lei, corelat cu volumele achizitionate de la furnizori.

D. D. - Jurnal aradean

  • Peste 45 de tone de parfumuri contrafacute descoperite in vamile aradene

Cantitatea totala de parfumuri contrafacute confiscate in vamile aradene depaseste 45 de toneIn doar doua luni, politistii de frontiera aradeni au depistat si confiscat peste 45 de tone de parfumuri contrafacute, care urmau sa fie scoase ilegal din tara si vandute pe piata neagra din Spatiul Schengen. Politistii de frontiera aradeni, independent sau in colaborare cu reprezentanti ai altor institutii abilitate, au retinut in total peste 114.000 flacoane de parfumuri.
Daca ar fi fost comercializate pe piata neagra la pretul produselor originale, valoarea totala a parfumurilor s-ar fi ridicat la peste 7.000.000 lei, echivalentul a aproximativ 1.600.000 de euro. Parfumurile erau ascunse in interiorul automarfarelor, ambalate in cutii de carton, in locul marfurilor care figurau in documentele prezentate de soferi la controlul efectuat de politistii de frontiera.
In majoritatea cazurilor, cei care se aflau la volanul autovehiculelor in care s-au gasit parfumurile au declarat ca nu stiau de marfurile ascunse, in timp ce altii au sustinut ca nu cunosteau ca acestea trebuiau declarate la controlul de frontiera.
„In toate situatiile, conform legislatiei, persoanele implicate in traficul cu parfumuri de contrabanda au fost sanctionate contraventional sau li s-au intocmit dosare penale. Din analize rezulta ca, in comiterea acestor tipuri de infractiuni, ponderea este detinuta de cetatenii din Turcia, urmati de polonezi, bulgari etc.”, a declarat agent de politie Mihaela Les, purtator de cuvant in cadrul IJPF Arad.
Cea mai intalnita metoda practicata de traficanti in asemenea cazuri este metoda numita „capac”, marfa fiind ascunsa in locul sau printre marfurile transportate. De altfel, in toate cazurile, descoperite in special la PTF Varsand, autovehiculele folosite erau incarcate in Turcia si transportau, conform documentelor de insotire a marfii, materiale textile sau produse chimice pentru diferite societati comerciale din state membre ale Uniunii Europene, avand aplicat sigiliul tarilor de expeditie a marfurilor.
„Avand in vedere amploarea fenomenului si prejudiciile aduse la bugetul de stat, Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Arad va continua sa intreprinda, impreuna cu celelalte institutii abilitate, masuri ferme in toate zonele de competenta, in vederea depistarii si sanctionarii persoanelor implicate in traficul cu bunuri de larg consum (inclusiv parfumuri), precum si retinerii in vederea confiscarii a marfurilor traficate”, a conchis Mihaela Les, purtator de cuvant in cadrul IJPF Arad.

Anca Barbura - Glasul Aradului

  • Un priceput modest - aviatorul Zoltan Tamas

Desi este in pensie, pilotul Zoltan Tamas nu uita sa mai zboare din cand in candS-ar putea ca nu foarte multi aradeni sa stie ca in Arad au fost construite la un moment dat avioane. Pentru doi ani, fabrica de vagoane ASTRA a livrat Ministerului de Razboi trei tipuri de avioane, intre 1923 si 1925. Am aflat asta de la un pilot care a invatat sa zboare in Cluj, dar care si-a petrecut restul vremii zburand in Arad, aici unde le-a impartasit din cunostintele sale celor dispusi sa infrunte legile gravitatiei.

Totul a pornit de la un piston mic cat un degetar
S-a nascut la Capusul Mare, la 25 de kilometri de Cluj-Napoca, dar a ajuns sa se indragosteasca de Arad. Zoltan Tamas a fost incurajat din copilarie sa-si dezvolte pasiunea pentru tehnica. Cand era foarte mic, tatal sau a inceput sa-i povesteasca despre aeromodele si avioane. Ceea ce i-a starnit atunci interesul a fost faptul ca a aflat ca exista aeromodele care au un motoras atat de mic, incat pistonul este cat un degetar. A inceput sa construiasca aeromodele dupa o carte, fara sa participe la cercuri speciale. „A fost un impuls”, explica Zoltan. A mers la Cluj, unde a vazut pentru prima data parasutisti, planoare... In acel moment, desi nu avea decat 9 ani, a stiut ca vrea sa devina aviator. Nu a stiut insa ce trebuie sa faca pentru a-si vedea visul implinit. O alta pasiune se lega de prelucrarea metalelor prin aschiere... vroia sa se faca strungar: „Sa am strungul meu, imi placea sa mesteresc”. Dupa terminarea scolii profesionale, in 1970, a auzit ca se fac inscrieri pentru planorism. S-a inscris si a inceput cursurile la un aeroclub din Cluj, iar intre timp a facut liceul la seral, cu gandul sa ajunga la Scoala Militara. In clasa a 12-a insa, a fost luat pe sus si dus in armata, unde si-a pierdut doi ani de zile. Depasise deja varsta necesara pentru Scoala Militara. Era insa pilot de performanta la aeroclub si i s-a propus sa devina instructor de zbor. Numai ca in Cluj nu era niciun post disponibil. Asa a ajuns in Arad, unde abia se reinfiintase Aeroclubul. Si-a luat sotia si au inceput un alt trai. Au avut doi fii, care au crescut aici, insa cel mai mic, care a terminat Facultatea de Fizica in Cluj, s-a stabilit cu familia acolo, iar fiul mai mare a terminat facultatea la sectia de motoare la Arad si este acum mecanic auto.
Pana in 2001, cand s-a retras la pensie, Zoltan efectuase 3.800 de ore de zbor cu planoare, motoplanor, avion remorcher, lansari de parasutisti si aparate ultrausoare. Cealalta pasiune l-a insotit tot timpul, pentru ca a stiut sa-si mestereasca tot timpul cele necesare la aeroclub.

Productia de avioane mutata la Brasov - istoria „furturilor”, care s-a tot repetat la Arad
Tot timpul i-a placut istoria si mai ales cea in domeniul careia a activat, asa ca Zoltan Tamas povesteste cu insufletire despre vremea in care fabrica de automobile de la Arad, care incepuse sa produca vagoane, pentru scurt timp a fabricat si avioane, intr-una dintre sectii. Din pacate, productia a fost transferata la Brasov in 1925: „Istoria asta se tot repeta pentru Arad, din pacate. N-am auzit niciodata ca o infrastructura gata pusa la punct sa fie adusa la Arad, dar invers... de multe ori. Constructia de avioane reprezinta tehnica de varf. Nu oriunde poate exista o astfel de productie. La Arad era o industrie suficient de dezvoltata si specilisti in domeniu. Fuselajele s-au facut in Ungaria, unde erau multi dogari, se faceau butoaie. Erau priceputi la prelucrarea lemnului. Avioanele erau facute din lemn si panza. La Arad s-au facut doar motoarele la inceput. O sectie a fabricii de avioane de la Bucuresti a venit atunci la Arad. Fabrica de automobile a fost desfiintata.”
Aradenii au fost intotdeauna preocupati de zbor. De la Zoltan aflam ca un actor din Arad a proiectat pe cont propriu un avion, insa nu a reusit sa zboare cu el. A existat de asemenea un director al fabricii de hartie care a incercat acelasi lucru. A facut un avion din tevi sudate - neoficial, prima constructie din lume de acest gen. Aripa insa nu a fost fixata corespunzator.

Aviatia se mananca cu lingurita
Ceea ce l-a deranjat tot timpul la aeroclublul din Arad a fost ca de multe ori copiii si tinerii mai avuti aveau intaietate fata de ceilalti, care apucau sa zboare foarte putin. Lipsa de experienta a unor astfel de tineri le putea fi fatala atunci cand faceau cate 5 ore de zbor, o durata mult prea mare pentru un amator. „E obositor sa stai 5 ore in aer cu un planor. E si foarte riscant. Au fost accidente... Aviatia se mananca cu lingurita, nu cu polonicul. Puiul de pasare are instinctul zborului, instinctul tridimensional pe care noi nu il avem. Noi mergem inainte, inapoi, stanga, dreapta, dar nu suntem nevoiti sa controlam pozitia verticala, tot timpul avem ceva solid sub picioare. Pe parcurs inveti, dar nu din carte, ci treptat, zburand cate putin. Mi-era groaza ca ne paste un accident, nu mai aveam control”.
Planorul este o aeronava usoara, fara motor, care se mentine in aer si se deplaseaza prin folosirea curentilor ascendenti provocati de relief sau de temperatura solului. Zoltan spune ca nimic nu poate fi mai interesant si frumos decat un zbor cu planorul.
Din 2001 a iesit la pensie, insa a ramas in domeniu ca sa spunem asa. Face lucrari de strungarie pentru avioanele care se construiesc intr-un depozit din municipiu. Mai zboara de asemenea din cand in cand, incearca avioanele cu un loc sau doua pe care le construiesc cativa oameni extrem de pasionati si ei.
Zboruri demonstrative, zboruri in formatie la mitinguri, pe toate le-a facut. Zborul in formatie este cel mai complex si implica multa incredere intre piloti, ne spune pilotul.
Rasfoind albumul „O suta de ani de planorism”, care contine istoria planorismului din Romania, gasim si numele Zoltan Tamas, alaturi de alti aradeni si... aradence. „Am avut o echipa foarte buna de fete la Arad. Una dintre ele a castigat anul trecut campionatul national din Ungaria. S-a mutat acolo”.
Aici sunt prezenti pilotii care „conteaza”, iar sub numele lui Zoltan scrie: „Pilot de antrenament si performanta... in 1980 este parasutist sportiv pe aeronava la Arad. 1990 - pilot receptie control. 1992 - pilot remorcher. Activitate: 1976-2000 instructor la Arad, 1988-1989 sef de sector pentru planor si instructor-sef pana in 2000. Performante: 1981 C-ul de argint; 1990 C-ul de Aur; 1992 doua Diamante (triunghi de 300 de kilometri si 7.800 m inaltime fara motor); 1991 maestru al sportului. Ore planor 2.970, motoplanor 255, avion 264 si 5 salturi cu parasuta. Daruit instruirii in special si apoi perfrmantei. Un priceput modest.”
Astfel de altitudini se ating in zona de munte, toamna: „E ca la rodeo: totul zboara in planor cand cobori si te ridici cu o viteza foarte mare”.
Pasionatul de zbor la inceput abia asteapta sa inceapa cursurile, apoi sa faca primul zbor singur, sa obtina un brevet de pilot sportiv, apoi C-ul de argint, dupa care vrea C-ul de Aur cu diamante... ne dezvaluie Zoltan Tamas din ambitiile unui pilot.
Fiind pescar, Zoltan are privilejul de a survola peste rauri si de a-si alege de la inaltime locurile bune pentru pescuit. Toata familia lui a zburat alaturi de el: atat fiii, cat si sotia.

„Am devenit un mare admirator al aradenilor”
„Totdeauna m-am simtit bine la Arad, am intalnit oameni foarte cumsecade si interesanti. Dupa ce am cunoscut istoria Aradului si a imprejurimilor, am devenit un mare admirator al aradenilor, sincer sa fiu. Totdeauna m-a preocupat istoria. Acest lucru m-a ajutat sa vad altfel si locurile peste care am zburat. Imi place sa am o privire de ansamblu. Istoria Aradului am cunoscut-o prin carti si printr-un profesor de literatura maghiara de la liceul copiilor. Mi s-a trezit curiozitatea. Am participat recent la o lansare a unei carti care prezinta istoria fiecarei cladiri importante din oras. Fiecare are istoria ei aparte, cate-o poveste, cate-o anecdota.
M-am mirat tot timpul cum un oras relativ mic ca si Aradul, a avut o industrie atat de bogata si de complexa: fabrica de caramida, de hartie, fabrica de spirt, fabrica de aviatie, de vagoane, fabrica de masini-unelte, fabrica de textile... A avut o industrie complexa, cu toate ca a trebuit sa se dezvolte totdeauna in umbra Timisoarei. Acest lucru n-a fost usor, fiindca aeroportul nu a putut sa se dezvolte, iar Centrul meteo a fost transferat la ei. Desi la noi conditiile meteo sunt mai bune pentru zbor decat la Timisoara. Din punct de vedere al zborului, clima de aici este net favorabila fata de cea de la ei.”

In anul 1923 a inceput constructia de avioane in Arad, intr-o sectie din cadrul Fabricii de Vagoane, unde se fabricau, in licenta, motoare de avion tip Martha-Benz si Deimler Benz. Utilajele au fost aduse din Ungaria, dintr-o fabrica de vagoane dezmembrata, ca despagubire de razboi.
In anul 1923 a fost construit prototipul unui avion denumit ASTRA SESEFSCHI, dotat cu un motor 250 HP tip Martha-Benz. Cu acest avion pilotii Ion Sava si Petre Macavei au efectuat un raid pe distanta Arad-Bucuresti in 2 ore si 30 de minute fara escala.
In anul 1924, Fabrica de avioane ASTRA a construit avionul de recunoastere PROTO 2. Au fost construite 25 de astfel de avioane, comandate de Ministerul de Razboi inca din anul 1923.
In anul 1925, fabrica a construit un al treilea tip de avion, ASTRA PROTO. In acelasi an, aceasta si-a incetat activitatea, utilajul si personalul de specialitate fiind transferate la Brasov.
Cu acest capital ASTRA a devinit actionar impreuna cu uzinele franceze Industria Aeronautica Romana (IAR) din Brasov.
Intre 1920 si 1935 in tara s-au fabricat avioane doar in 4 orase: Bucuresti, Brasov, Constanta si Arad.

Dana Mirea - Observator

  • Aradul muzical - 2009 - Anul Haydn la Filarmonica

Sorin Dogariu impreuna cu ceilalti membrii ai orchestrei Filarmonicii au sustinut un prim concert dedicat Anului HaydnAsa cum spune programul si afisele Filarmonicii, este vorba de un concert simfonic inaugural, iar noi zicem ca ideea de a oferi aradenilor un concert de divertismente si concerte pentru clavecin, orga, pian, ale lui Joseph Haydn este o premiera ideala.
Haydn a fost creatorul, parintele, zic unii, al unor genuri ca: simfonia, cvartetul de coarde, ceea ce nu este un fapt oarecare, neevitand nici alte genuri.
A prezenta un concert cu divertismente si concerte pentru claviaturi, este un fapt cu totul deosebit. Genul concertant este ceva cu totul general, obisnuit pentru public, ca un fel de necesitate, iar modul de prezentare si concepere a programului serii a fost un act de curaj. Dintre concertele pentru pian, din sirul celor peste 20 de divertismente si concerte pentru claviaturi, au mai ramas in repertoriul instrumentistilor unul in Fa major, unul in Sol major si cel in Do major compus in 1767.
Ca sa se cante cele peste 1600 de lucrari mari si mici, in toate genurile, ale lui Haydn, nu ar fi suficiente zece stagiuni.
Filarmonica aradeana a abordat compozitii ale marelui clasic in anii: 1891(Simfonia Militara), 1892 si 1903 (Simfonia copiilor, atribuita de unii lui Leopold Mazart), 1894 (Cele 7 cuvinte ale lui Christos- instrumental), 1897 (Creatiunea), altele in 1909, 1913, 1916 s.a.m.d.
Si daca suntem la capitotul numit istorie, fie ea si locala, melomanii mai in varsta isi amintesc poate prezenta la Arad a lui Chriastoph Eschenbach ( actualmnete mereu prezent pe “Mezzo” in calitate de mare dirijor parizian), cand a venit aici in calitate de pianist si dirijor, interpretand in aceasta dubla calitate unul dintre concertele mozartiene pentru pian, intr-o formatiae asemanatoare celei pe care am vazut-o noi in seara zilei de 5 februarie
Pentru acea seara, Sorin Dogariu, solist al Filarmonicii aradene, cadru didactic al Facultatii de Muzica a Universitatii timisorene, a gandit un program aparte.
Pianul "mare" al lui Joseph Haydn primit in dar in 1794 Divertismentele Hob. XIV/7, in Do major (1767), nr. 8 in acelasi Do major, XIV / nr. 9 in Fa major, nr. 3 in Do major (1771), ultimul pentru pian, creatii semnate Joseph Haydn, au reusit sa lamureasca ce insemna un gen distractiv al veacului al XVIII-lea (comparativ cu distractivul veacului al XXI-lea care-ti sparge urechile!), ceea ce nu este in sensul evolutiv! Adica mergem spre sensul invers, deci spre muzica grotelor din punctual de vedere al gustului public, gust care a necesitat totdeauna o directiva a “desteptilor” din domeniu, a adevaratilor muzicieni profesionisti, directive ce trebuie sa fie curajoase si responsabile, persistente. Asadar, aceste divertismente au daruit publicului lumina in suflete si o sanatoasa voie buna.
Concertele Hob.XVIII /10 in Do major (1771), nr. 7 in Fa major, nr.3 (1771) si 4 (1781 ) pentru pian in Fa major si respectiv in Sol major, toate avand obsnuitele trei miscari contrastante, de o admirabila varietate, pe care solistul si formatia aradeana le-a evidentiat cu inteligenta si bun gust. Varietatea a fost subliniata si de cea timbrala, lucrarile unde nu am mentionat “pian”, au fost concepute pentru clavecin, respectiv orga de catre autor, iar interpretii au realizat cu daruire limpezimea discursurilor sonore.
Putem spune ca prima manifestare a anului Haydn (200 de ani de la trecerea intru cele vesnice a compozitorului) a fost ceva cu totul deosebit, o mare reusita, ceea ce le dorim si urmatoarelor, cate vor mai fi, caci noi le asteptam cu nerabdare si curiozitate.
Cei ce au onorat cu prezenta acest eveniment, nu-l vor uita curand, pe de o parte pentru ca a mers pe linia traditia interpretativa a acelor vremuri, innoind totodata repertoriul formatiei, pe de alta, evenimentul fiind la inaltimea unei institutii, care este Filarmonica aradeana, cu o traditie de 119 ani.
Trudind la aceste randuri, sunt un proletar oarecare, dar sunt animat de gandul ca pentru doua ceasuri am fost “domn”, in sferele inalte ale nobilimii de acum peste doua veacuri, nobili care au “sponsorizat” asemnea creatii de inalta clasa si ma intreb, ca unul ce-si bate cuie-n talpi, unde sunt sponsorii de azi, domnii actuali, caci plang scaunele plimbarete ale Filarmonicii dupa ei?

Hugo Hauptmann - Virtual Arad

*** Programul din 12 februarie 2009 va cuprinde
Coruri celebre din opere
Trubadurul, Ernani, Rigoletto, Macbeth (Giuseppe Verdi)
Lucia, Don Pasquale, Elixirul Dragostei (Gaetano Donizetti)
Paiate (Ruggiero Leoncavallo), Madame Butterfly (Giacomo Puccini)
Thais (Jules Massenet), Carmen (Georges Bizet), Mireasa vanduta (Bedrich Smetana)
Flautul fermecat (Wolfgang Amadeus Mozart)

  • Manastirea „Sfanta Maria Radna” - o incursiune in legenda

Manastirea franciscana "Sfanta Maria Radna" isi asteapta peleriniiStraveche vatra de cultura si civilizatie, judetul Arad gazduieste cateva asezari manastiresti cu vechi radacini in timp. Adevarate monumente de cultura si credinta, asezamintele monahale au insemnat de-a lungul istoriei reale puncte de sprijin pentru locuitorii acestor meleaguri, care au gasit aici mangaiere si putere pentru a rezista cotropitorilor care s-au perindat de-a lungul timpului pe pamanturi aradene.
Astazi, manastirile aradene reprezinta chiar mai mult decat simple lacasuri de cult, deoarece pot fi obiective ale unor itinerare turistice de mare interes, nu doar pentru credinciosi, ci si pentru cei dornici sa asculte glasul istoriei intre vechile lor ziduri.
In acest sens, am vizitat manastirea „Sfanta Maria Radna” din Lipova, mai ales ca istoria acestei manastiri franciscane se intinde pe o perioada de aproximativ cinci secole, inceputurile sale datand din anul 1520, fiind intemeiata de calugarii franciscani veniti din Bosnia.
Inca de la intrarea in orasul Lipova, manastirea se inalta ca o amprenta a locurilor in care, an de an, mii de pelerini din toate colturile tarii, si nu numai, isi indreapta pasii pentru a lua parte si totodata pentru a gasi linistea sufleteasca acolo unde poate putini dintre noi mai spera sa o gaseasca.
Nu trebuie sa fii credincios sau apartinator al unui alt cult ca sa fii impresionat de maretia cu care Basilica Papala domina zonele invecinate.
Desi am mai vizitat-o cu multi ani urma, de aceasta data am incercat sa-i inteleg rolul pe care-l are in randul celor care de cateva ori pe an ii calca pragul.
Precizez faptul ca la momentul in care am vizitat-o, am gasit-o in plina restaurare, restaurare ce cuprinde printre altele suprafata zidurilor exterioare, refacerea elementelor ornamentale, consolidarea turnurilor din beton, cat si lucrari la cadranul si aratatoarele ceasului din turn si a mecanismului de orologerie, acestea din urma prezentand un grad mare de corodare.

Istorie si legenda
Geneza pelerinajelor la Radna poate fi cautata in anul 1707. Legenda spune ca, in acel an, sotia unui soldat dintr-un regiment poposit la Arad era grav bolnava. Cu putin inainte de a simti ca-i vine sfarsitul, femeia a avut un moment de luciditate si a spus celor apropiati ca singura cale de a scapa de ciuma care bantuia Aradul ar fi un pelerinaj la Radna. Se spune ca aceia care au ascultat-o, credinciosi catolici, au facut pelerinajul, iar Aradul a scapat de groaznica boala. De atunci se fac pelerinaje la manastirea de la Radna.
Prima biserica a fost construita la 1520, suferind multe vitregii de-a lungul istoriei. In anul 1695 in schimb, lacasul a fost incendiat de trupele otomane.
Din incendiu, spune legenda, a scapat neatinsa o singura icoana, despre care se spune ca este facatoare de minuni. Biserica actuala, monumentala, a fost construita in anul 1756. Cu o lungime de 60 metri si o inaltime de 21, turnurile bisericii urcand pana la 67 metri si daca adaugam si pozitia bisericii, pe o culme, avem un tablou maiestuos al acestei constructii monumentale, care impresioneaza si astazi pe cei care o viziteaza. Dupa 1948, pelerinajele au fost interzise. Anul 1990, insa, a adus un nou inceput pentru viata religioasa in jurul acestei manastiri. Pelerinaje au loc de Sfanta Maria, cand mii de oameni se aduna pentru a se ruga. Slujbele sunt oficiate in mai multe limbi, inclusiv in limba romana. In spatele bisericii, pe deal, a fost amenajat un drum al crucii, urcat de pelerini si credinciosi la marile sarbatori crestine. Manastirea „Sfanta Maria Radna” ramane si astazi un monument al Lipovei, care atrage mii de vizitatori si a carei faima a depasit barierele granitelor tarii noastre. Turistii straini vin la manastirile din Arad, le viziteaza si de multe ori spun ca nu inteleg cum un popor considerat inca, in Occident, cu multiple probleme, isi respecta credinta si traditia. Calugarii afirma ca, in ultimii ani, sunt familii de straini care, in drum spre mare, trec pentru o jumatate de ora pe la manastiri.
In acest sens, la data cand noi am vizitat-o, o famile de romani din Timisoara, care si-a gasit rostul pe alte plaiuri, era prezenta in drumul lor spre casa la Biserica Papala.
„In fiecare an cand ne intoarcem acasa la rude si prieteni in Timisoara, facem un ocol pana la Lipova. Aceste vizite la manastire ne-au ajutat atunci cand am avut probleme de sanatate sau financiare. As minti daca as spune ca suntem foarte credinciosi pentru ca la atatea probleme pe care le are romanul astazi, nici timp pentru a merge la biserica nu avem. In schimb, o vizita la manastire din cand in cand, cred ca iti poate aduce linistea sufleteasca de care ai nevoie” - a spus Mircea Gondor.

Mai aproape de cer....
…acesta este sentimentul care te incearca in momentul in care ii calci pragul. Dimensiunile constructiei, murmurul oamenilor veniti sa se roage sau pur si simplu sa aprinda o lumanare sau doar sa o viziteze, fac din Manastirea „Sfanta Maria Radna”, unul dintre principalele centre spirituale ale Aradului.
Desi ajunsesem la ideea ca judetul nostru nu prea mai are multe lucruri de oferit celor care-l viziteaza, mi-am dat seama ca gresisem. Nascut crestin-ortodox, nu ma consider un credincios deoarece convingerile mele in domeniul religiei cuprind alte sfere. Cu toate acestea, nu am putut trece indiferent fata de maiestria si importanta unui asemenea centru monahal existent pe plaiurile Aradului.
Alaturi de cei veniti la Basilica Papala, am incercat sa fim mai aproape de cer, mai aproape de sentimentul uman care ne leaga pe fiecare dintre noi parte-n parte. Pentru ca intr-un final, indiferent de religie sau de convingerea fiecaruia dintre noi, sensul profund al acestor lacasuri este de a ne aduce impreuna, de-a ne infrati.
Vreau sa cred ca in momentul in care am parasit orasul Lipova, am devenit (macar cu un procent) mai bun, mai intelegator cu cei din jurul meu. Inchei aceasta scurta incursiune printr-unul dintre vestigiile Aradului, cu un citat care sper ca pe fiecare in parte dintre noi sa ne aduca mai aproape unul de celalalt: „Atunci cand puterea dragostei va invinge dragostea de putere, lumea va cunoaste pacea”.

Adrian Todor - Glasul Aradului


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Jurnal aradean, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia de Vest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Ziarul Glasul Aradului, Informatia Aradului,TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]