Primarul Aradului, Gheorghe Falca ocupa de ieri functia de presedinte al Asociatiei Municipiilor din Romania (AMR). Primarul Aradului a primit aceasta functie in urma alegerilor care au avut loc in cadrul Adunarii Generale a AMR la care a participat Emil Boc, primul-ministru al Romaniei, cinci ministri si trei secretari de stat. „Ma bucur ca am fost ales. Cred ca este o confirmare a modului cum am administrat Municipiul Arad. Aceasta apreciere ma obliga sa militez in continuare pentru descentralizare si impreuna cu colegii vom hotari sa schimbam un numar important de legi, care sa imbunatateasca functionalitatea administratiei publice” afirma Gheorghe Falca. Intalnirea de ieri a cuprins pe langa alegeri, cateva dezbateri, dar si raportul Comitetului Director pentru anul 2008. De asemenea, s-a discutat despre strategia de dezvoltare a AMR in perioada 2009 - 2013. S-a prezentat stadiul elaborarii Legii politiei comunitare, s-a realizat o sinteza a propunerilor privind imbunatatirea reglementarilor normative din domeniul administratiei publice locale din Romania in vederea includerii in agenda comuna de lucru pentru anul 2009 a celor trei structuri asociative: Asociatia Municipiilor din Romania (AMR), Asociatia Oraselor din Romania (AOR) si Asociatia Comunelor din Romania (ACoR). In a doua parte a sedintei Presedintele AMR a prezentat planul de activitati si bugetul pentru anul 2009. Acesta a inclus programe si proiecte, lobby si politici publice, comunicare/informare/instruire precum si reprezentare/ retele si parteneri/cooperare internationala. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Constructorii autostrazii Arad-Timisoara incep organizarea de santier si vin la Arad. Nu avem nici pana azi date concrete cu privire la momentul demararii lucrarilor la autostrada Arad-Timisoara, desi afirmatii se fac din ce in ce mai des. Nici Prefectura si nici Primaria Arad nu au fost informate oficial de un posibil start la lucrarilor, cu toate ca mass-media vorbeste de faptul ca saptamana viitoare consortiul spaniolo-italian care a castigat licitatia va incepe instalarea primelor statii de asfalt si ca traficul pe drumul ce leaga cele doua municipii va deveni din ce in ce mai dificil pentru ca pe aici vor circula utilajele firmei. Informatii oficiale de la Directia Nationala de Drumuri si Poduri Timisoara si de la Compania Nationala de Autostrazi legate de pregatirea santierului si de posibilele probleme in traficul de pe Arad-Timisoara nu au ajuns nici la Prefectura, nici la Primarie. Primarul Gheorghe Falca ne-a confirmat, insa, faptul ca in doua saptamani compania FCC Construccion - Astaldi va fi prezenta la Arad, pentru a prezenta public tronsonul pe care urmeaza sa-l execute si strategia de abordare a lucrarilor. Vin la Arad Edilul nu confirma startul lucrarilor, dar nici nu exclude posibilitatea ca acestea sa fie demarate in viitorul nu prea indepartat, in conditiile in care in unele zone nu se impun exproprieri, terenul fiind al statului. In plus, firma de avocatura care a intarziat startul lucrarilor (a contestat rezultatul licitatiei pentru incheierea contractelor de asistenta juridica in vederea exproprierii terenurilor afectate de constructii) si-a retras contestatia, asa ca aceasta bariera a fost inlaturata. Mai mult, Ministerul Transporturilor sustine ca are pregatite, in acest an, pentru aceasta lucrare, 166,11 milioane lei. A. B. - Jurnal aradean

Aradenii vor avea parte in 2009 de evenimentele culturale organizate de Casa de Cultura a Municipiului Arad cu care s-au obisnuit deja din anii trecuti dar si de altele care vor fi inaugurate in acest an. Intre 20 aprilie si 20 mai va avea loc editia a III-a a Festivalului „Maratonul Lecturii-Luna plina de carte”. Aproximativ in aceeasi perioada, intre 8 si 10 mai, sirul evenimentelor cultural-artistice continua cu a V-a editie a Festivalului de muzica folk „Folkfest”, care il va avea drept coordonator pe Mircea Bodolan si selectioner pe Daniel Boric. Dupa cum ne-am obisnuit, si in acest an, „Folkfest”-ul isi pastreaza locatia din Piata Avram Iancu. Intre 11 si 21 mai se va desfasura Festivalul de Teatru de Camera si Underground, in cinci locatii: Teatrul Vechi, Sala Studio a Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad, Teatrul de Marionete, Turnul de Apa si Clubul Taboo. Cea de a VII-a editie a Festivalului de Teatru Underground se poate lauda cu o seama de coproductii teatrale, colaborari si turnee. ”POONARC”, un spectacol de teatru dans, realizat prin colaborarea artistilor americani si romani, va avea premiera in Underground. POONARC este un proiect al artistei Yoshiko Chuma, dansatoare, coregraf si director al grupului ”The School of Hard Knocks“ grup castigator al premiului Bessie, acordat la New York pentru inovatie si performanta in dans. Alte institutii care si vor aduce aportul la buna desfasurare a Festivalului de Teatru Underground prin colaborarea cu Casa de Cultura a Municipiului Arad sunt: Teatrul “Ioan Slavici”, Teatrul de Marionete si Teatrul Mezzanine din Franta. Editia a III-a a Festivalului Rock pe Mures (festival de muzica rock, unde vor fi invitate formatii din tara si strainatate si are ca scop promovarea noilor trupe de rock si a ultimelor aparitii in domeniu), va avea loc in perioada 22-24 mai, la Port Artur. Directorul artistic al acestui festival este Alex Ravenco si unul dintre selectioneri Daniel Boric. Cap de afis al acestei editii, pe langa alte nume mari ale rock-ului romanesc, este formatia Locatarii, nascuta dintr-un proiect muzical ce uneste muzicieni de exceptie din Arad si Timisoara. Organizatorii festivalului pregatesc pentru anul acesta o supriza publicului iubitor de rock. Pe scena festivalului va urca un nume de talie internationala care nu a fost inca dezvaluit. Intre 29 si 31 mai, in Arad se va desfasura a II-a editie a festivalului dedicat skaterilor si bikerilor, sub numele de “Graffiti Race”, care consta in organizarea si controlul de graffiti din oras, concurs pentru cea mai interesanta idee pentru graffiti, curatarea cladirilor din centrul istoric si propaganda de atitudine. In luna august, intre 17 si 23, aradenii sunt invitati la “Zilele Aradului”, singurul eveniment cultural-artistic din aceasta luna. Intre 18 si 20 septembrie va avea loc prima editie a Festivalului de filme de arhiva iar intre 16 si 18 octombrie se va desfasura editia a II-a a Festivalului Etno Jazz. O noutate in ceea ce priveste evenimentele culturale din acest an este Festivalul de muzica blues, care va fi inaugurat in luna noiembrie. Din cauza reducerii bugetului, in acest an, Casa de Cultura a Municipiului Arad nu va mai participa, alaturi de Filarmonica de Stat Arad, la realizarea Festivalului de Muzica Vieneza. “Sunt doua evenimente la care Casa de Cultura a Municipiului Arad nu mai participa, dar pe celalalt nu mi-l amintesc acum. Nu am renuntat la nicio activitate, doar ca nu mai colaboram la realizarea a doua dintre ele” - a spus Ovidiu Balint, directorul Casei de Cultura a Municipiului Arad. Corina Hutan - Observator

Locurile de parcare din municipiul Arad reprezinta, in continuare, o mare problema pentru posesorii de autoturisme. Fie ca ne referim la cele cu plata de pe centrul orasului si strazile adiacente sau la cele dintre blocuri, de cativa ani incoace acestea au devenit o mare problema. Parcarea necorespunzatoare aduce atat amenzi in buzunarul cetatenilor, cat si certuri. Spatiul redus dintre blocuri ii face pe locatari sa uite ca sunt vecini si ca ar trebui sa rezolve totul pe cale amiabila. Unii dintre concitadinii nostri se cred proprietarii parcarii publice, iar daca un vecin indrazneste sa isi lase masina pe locul insemnat de el se revolta, lasa bilete pe parbriz, ridica stergatoarele sau chiar zgarie masina si umple incuietoarea cu guma de mestecat. Astfel de scene se produc in toate cartierele Aradului. Cei care au ghinionul sa ajunga acasa dupa ora 18.00, trebuie sa faca ture bune pentru a gasi un loc de parcare in jurul blocului. De exemplu, in Micalaca, pe strada Cenad, locatarii de la blocul 234 de garsoniere au de furca in fiecare zi cu unul dintre locatarii blocului vecin, care considera ca parcarea din fata geamului ii apartine, iar cine parcheaza acolo trebuie sa se astepte la ce este mai urat din partea lui. Mai mult de atat, omul sustine ca are tot dreptul, deoarece are act de la primarie. Lucru deloc adevarat, deoarece intre blocuri nu exista, parcare cu plata, iar cetatenii pot parca unde doresc, atata timp cat respecta regulamentul rutier in vigoare. „Nimeni nu are dreptul sa blocheze un loc dintre blocuri, deoarece nu este proprietatea lui, ci este domeniu public. Parcarile sunt pentru toti locatarii, iar povestea ca eu am locul cumparat de la primarie este veche si neadevarata”, afirma Corina Draghici, purtator de cuvant al Primariei Arad. Nu doar in Micalaca se intampla acest lucru, ci si in Alfa. Un caz asemanator a fost semnalat de un cetatean, care a participat la sfarsitul anului trecut la intalnirile cetatenesti. Satul de certurile cu vecinii pentru putinul loc de parcare, omul a cerut sa se introduca un sistem de parcare cu plata si in cartiere. In momentul de fata prinde loc de parcare cine este mai guraliv sau cine ajunge acasa inainte de ora 18.00. „De multe ori ma grabesc de la lucru sa ajung acasa, deoarece stiu ca dupa o anumita ora nu voi mai gasi loc de parcare langa bloc. Am lasat masina de multe ori la cateva strazi distanta, insa langa bloc este mai in siguranta”, afirma Alexandru Sonta din Vlaicu. Tot in Vlaicu pe strada Hateg, s-au demolat garajele in ideea ca terenul se va nivela si vor fi mai multe locuri de parcare, insa de doi ani situatia a ramas la fel. Pamantul, gropile si tevile ramase in urma demontarii grajelor impiedica locatarii sa isi parcheze masinile. Parcarile insuficiente duc de cele mai multe ori ridicarea autoturismelor. Anul trecut s-au ridicat aproximativ 400 de vehicule stationate neregulamentar. De fiecare data, cei care au luat amenda si li s-a ridicat autoturismul pentru parcare necorespunzatoare au aceeasi explicatie pentru gestul facut. Ei sunt nemultumiti de locurile insuficiente de parcare in timp ce autoritatile ridica din umeri si afirma ca momentan nu au ce face, dar vor gasi o solutie pentru rezolvarea acestei probleme, deoarece exista cateva proiecte in derulare. Parcarea cu plata Sistemul de parcare cu plata „ParkAr“ se aplica pe 46 de strazi din oras si ofera 1.800 de locuri de parcare. Insuficient pentru miile de autoturisme care opresc zilnic in centrul orasului, dar si pe strazile din proximitate. Anul trecut, la comanda municipalitatii s-a realizat un studiu in centrul orasului si s-a constatat ca exista un deficit de peste 4.000 de locuri de parcare. Cei mai nemultumiti sunt soferii care platesc abonament ca sa isi parcheze masina in fata casei, dar nu au loc pentru ca spatiul este ocupat de alti participanti la trafic, care, de cele mai multe ori, parcheaza si pe locul taximetristilor. Mai mult de atat, sunt persoane care intra in curti, iar locatarii raman pe dinafara. Un nou sistem de plata Primaria municipiului Arad se afla inca de anul trecut in tratative avansate cu o firma de specialitate care va propune un proiect privind sistemul de plata. Conform proiectului, soferul va trimite un mesaj cu datele de identificare a autovehiculului, dar si timpul de stationare, iar operatorii le vor introduce in baza de date. Aradul va fi primul municipiu din tara in care va fi pus in aplicare acest sistem de plata a timpilor de stationare in parcare. La ora actuala, municipiul Arad numara peste 100.000 de autoturisme. Regulamentul de parcare in oras a fost conceput impreuna cu reprezentantii Politiei Rutiere dupa un studiu de fluidizare a traficului in oras. Acesta a fost prevazut si in proiectul de infrastructura creditat cu 20 de milioane de euro de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Un numar de 11 primarii din judetul Arad s-au asociat ca sa isi construiasca un strand termal cu o baza de agrement pe cateva zeci de hectare. Judetul Arad cauta sa isi valorifice potentialul geo-termal. Daca de-a lungul granitei romano-maghiare, in Ungaria functioneaza baze de agrement vaste, extrem de profitabile, care sunt un magnet pentru turisti, in judetul Arad apa termala este exploatata doar in stranduri foarte mici, cu cel mult doua-trei bazine (la Baile CARP in municipiu, la Sofronea, Curtici si Dorobanti). Un numar de 11 primari, din Chisineu-Cris, Sintea Mare, Socodor, Graniceri, Zerind, Misca, Sepreus, Sicula, Pilu, Apateu, Cermei s-au constituit in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Valea Crisurilor - Chisineu Cris”, cu scopul declarat de a realiza un strand termal de mari dimensiuni, conectat la o baza de tratament. Valoarea proiectului pe care Asociatia vrea sa il implementeze este de 25 de milioane de euro. Asociatia s-a intrunit ieri, la primaria orasului Chisineu Cris, pentru discutarea realizarii unui strand termal de mari dimensiuni in oras - o investitie pentru care Asociatia de Dezvoltare intentioneaza sa depuna proiect de finantare prin Programul Operational Regional. Pentru sustinerea fezabilitatii proiectului au fost invitati si cativa specialisti, cadre didactice universitare, cercetatori, ingineri, din centre universitare din Romania si Ungaria. Potrivit ing. Achim, de la Foradex Bucuresti, care a prezentat o harta cu sondele de apa termala existente in judetul Arad, la Zerind exista cea mai buna sonda din judetele Arad si Timis, cu performante chiar mai bune decat majoritatea sondelor din judetul Bihor. Sonda a fost executata in noiembrie 1982, cu adancime de 2620 de metri si trei coloane de foraj. In urma probelor de productie a rezultat un debit artezian de 8 litri pe secunda, cu temperatura de 92 de grade (pentru comparatie, in judetul Timis, de exemplu, cea mai buna sonda da apa termala de 80 de grade). Alte sonde exista in judetul Arad la Varsand, la Socodor („unde lucrarile sunt mai avansate si exista si licenta de exploatare, dar dupa datele mele s-a cam abandonat sonda, dar trebuie sa vedem ce trebuie facut pentru ca ea sa functioneze”), la Simand (unde s-a forat la adancime de 3205 metri). La Chisineu Cris, sonda de apa termala realizata in anul 1981 are adancime de 1630 de metri, cu capacitate de debitare de 3 litri pe secunda si temperatura de 62 de grade. „Fiecare localitate din Ungaria are strand, toate comunele mici au baze de agrement. Ei s-au dezvoltat cu fonduri europene, si nici noi nu putem sustine din fonduri proprii astfel de investitii. Ce ne dorim? Sa facem o baza de tratament in zona noastra, care sa atraga turismul de sanatate. Iti pare foarte rau cand te duci in Ungaria la un strand si romanii iti spun (ca majoritatea clientilor sunt romani) ca mai exista un strand frumos si in localitatea cealalta din Ungaria. Noi suntem la inceput de drum. Imi aduc aminte ca in guvernarea Ciorbea se spune ca fiecare taran va avea telefon fara fir, si nu puteam concepe ca va exista vreodata asa ceva. Sunt convins ca peste cativa ani ne vom extinde, chiar daca acum suntem intr-o faza incipienta. Indiferent ca strandul va fi la Zerind sau la Chisineu Cris, ideea este sa beneficiem toti de el. Sunt convins ca legislatia se va schimba in scurt timp, ca sa ne incurajeze demersurile” - a precizat primarul de Cris, Gheorghe Burdan. Pentru folosirea apei geo-termale exista fonduri europene. Ministerul Dezvoltarii a emis un ordin, in anul 2008, prin care prevede ca toate cheltuielile de proiectare, de executie a bazelor de genul celei pe care vrea sa o infiinteze Asociatia de Dezvoltare Valea Crisului, aportul beneficiarului pentru crearea de infrastructura fiind de 2%. Prof. univ. Brad (Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad), considera ca zona Chisineu Cris-Zerind poate deveni reper national pentru turismul balnear, pornind de la calitatea foarte buna a apei geo-termale. „Exista posibilitatea ca fiecare comuna, pe Programul de Dezvoltare Rurala, sa acceseze bani pentru dezvoltarea cate unui strand local”. Prof. dr. ing. Adrian Retezan de la Universitatea Politehnica din Timisoara, este de parere ca apele geo-termale din vestul tarii asteapta sa fie exploatate. „In functie de temperatura pe care o au, pot fi utilizate in mai multe locuri, dar si in mai multe trepte. Daca temperatura apei trece de 100 de grade, producem energie electrica. Rezidurile de 70 de grade pot fi utilizate pentru termoficarea locuintelor. Alte reziduri pot fi folosite la stranduri, apa calda, in solar, iar ultimele reziduri trebuie reinjectate in teren, pentru a se putea regenera. In triada economie de energie-protectia mediului-confort, pe undeva trebuie sa existe eficienta, iar aceasta este judecata in mai multe feluri: in functie de castigul efectiv pe care il realizezi si in functie de locurile de munca create. Marea dificultate a dumneavoastra va incepe abia dupa ce ati realizat lucrarile pe ape geo-termale, pentru a ramane proprietatea comunitatilor, sa nu lasam sa vina Ministerul Turismului si sa spuna ca le gestioneaza el”. Primarii considera ca majoritatea piedicilor in exploatarea resurselor le pun normele juridice. Simandy Alexandru, din Zerind, considera ca este de neconceput ca o firma privata poate zadarnici initiativele unei comunitati. Daca intr-o localitate exista o sonda de apa geo-termala, iar aceasta este concesionata de o firma privata, potrivit legii un alt foraj se poate realiza la o distanta de cel putin doi kilometri! Cheltuielile sunt insa enorme: metrul forat costa peste 700 de euro, iar la o adancime optima pentru calitatea apei termale numai cheltuielile de forare sunt de peste 2,5 milioane de euro! Comunele din estul Ungariei au depasit saracia prin apa termala! Prof. univ. dr. Kalmar Ferencz (Universitatea din Debrecen, prodecan al Facultatii Tehnice), sustine ca in ultimii ani au inceput cercetarile legate de energiile geo-termale si la Debrecen. El considera ca Romania ar trebui sa invete din exemplul Ungariei si sa exploateze zacamintele geo-termale, care pot reduce substantial cheltuielile legate chiar si de producerea energiei, si sa contribuie la ridicarea economiei, a unor administratii locale, si dezvoltarea serviciilor conexe turismului. „Bazinul Carpatic are cel mai mare potential din Europa si de cea mai buna calitate. Pe teritoriul Ungariei potentialul e atat de ridicat incat este pe locul sapte-opt in lume, dupa China, Statele Unite, Islanda, Filipine, Italia, care au vulcani activi si obtin aburi chiar la cateva sute de metri. Legat de potentialul Ungariei, trebuie spus ca nu se opreste la granita. Vestul Romaniei beneficiaza si el din plin de aceasta binecuvantare. In partea de est a Ungariei sunt extrem de multe bai balneare, o atractie pentru turistii din Germania si din tarile nordice. Este vorba de localitati care altfel ar fi foarte sarace, pentru ca sunt in zone fara resurse, fara industrie. Si-au dezvoltat insa niste capacitati unice in Europa. Eu cred ca in vestul Romaniei s-ar putea lua acest exemplu. Noi, in Ungaria, dorim sa devenim o tara-tinta pentru turistii care cauta recreatie, dar nu numai recreatie dar si sanatate. Noi nu suntem bogati, cu foarte multe zacaminte minerale, dar ceea ce avem este aceasta energie geo-termala. S-a estimat ca avem o cantitate de 50 de miliarde de metri cub de apa termala exploatabila. La Hajduszoboszlo 400 de mii de turisti vin anual numai pentru strandul de acolo, iar baza de agrement se dezvolta in continuare. Sunt posibilitati foarte mari pentru a obtine bani si pentru realizarea de centrale geo-termice electrice, pentru ca in unele zone temperatura apei este de 130-150 de grade”. De unde bani? Initiativa Asociatiei de Dezvoltare Valea Crisului, unica in vestul Romaniei, are de depasit un mare impediment. Cel financiar! Desi membrii Asociatiei sustin ca necesarul pentru realizarea proiectului este de 25 de milioane de euro, iar banii vor fi accesati (teoretic) prin Programul Operational Regional, problema este ca intregul disponibil pentru patru judete din vestul tarii este de ... 22 de milioane de euro, bani care se vor imparti probabil in mod egal intre cele patru unitati administrativ-teritoriale. Asta inseamna ca, in cel mai bun caz, judetului Arad ii vor reveni 5,5 milioane de euro, bani care au si fost solicitati deja pentru alte proiecte, de infrastructura. Patru stranduri termale in Arad Dincolo de Valea Crisului, cealalta aglomerare de sonde de apa termala in judetul Arad este in regiunea Curtici, Macea, Dorobanti, Sofronea, Variasu Mare, Variasu Mic, Iratosu, Felnac, Semlac si Arad. Si aici functioneaza mai multe sonde si patru stranduri, singurele stranduri termale din judet. La ora actuala, la Jimbolia (jud. Timis) este in constructie un strand termal privat. „Vrem sa facem o baza de tratament in zona noastra, care sa atraga turismul de sanatate” - Gheorghe Burdan, primar Chisineu Cris „Sa nu lasam sa vina Ministerul Turismului si sa spuna ca gestioneaza el resursele noastre” - prof. dr. ing. Adrian Retezan „Legat de potentialul Ungariei, trebuie spus ca nu se opreste la granita. Vestul Romaniei beneficiaza si el din plin de aceasta binecuvantare” - prof. univ. dr. Kalmar Ferencz. Andrei Ando - Observator