Virtual Arad sustine petitia "Ajunge! Nu mai acceptam sa fim batjocoriti!", va invitam sa o semnati.

Joi, 5 martie 2009

Ambasadorul Ungariei crede ca sansa Aradului sta tocmai in proiectele cu vecinii maghiari. Proiectele transfrontaliere vor face diferenta intre judetele care vor trece mai usor de criza si cele care o vor simti din plin, iar Aradul are sansa sa nu simta recesiunea atat de puternic. Aceasta este parerea Ambasadorului Ungariei in Romania, Füzes Oszkár, oficial care a fost astazi prezent la Arad pentru a purta discutii cu administratia locala (prefectul, primarul si presedintele Consiliului Judetean Arad). Ambasadorul a precizat faptul ca proiectele transfrontaliere sunt cele care pot salva regiunile periferice ale celor doua state, in contextul crizei economice si le pot transforma in regiuni castigatoare: "Multi vor pierde din cauza crizei economice, dar cred ca Aradul va fi printre castigatori, pentru ca banii europeni sunt destinati mai ales pentru proiecte transfrontaliere, iar acestia sunt bani siguri", a spus Füzes Oszkár, fapt intarit de primarul Falca, care sustine ca regiunea de vest are alocati si atrasi cei mai multi bani pe astfel de proiecte. Aradul si regiunile invecinate din Ungaria au pregatite, potrivit edilului Falca, mai multe proiecte comune pentru obtinerea finantarii: proiectului de imbunatatire a traficului rutier in regiunea transfrontaliera, cel de dezvoltare turistica a traseului Arad-Gyula etc. Implicare la vama Ambasadorul Ungariei a discutat cu oficialitatile locale si despre mega-proiectul magistralei de gaz care va lega Aradul de Ungaria, despre polul de dezvoltare economica Arad-Timisoara, despre autostrazi dar si despre problemele cu care se confrunta transportatorii romani pe teritoriul tarii vecine (caz in care oficialul maghiar a promis implicare). Problema autostrazii Cat priveste problema autostrazii care va lega Aradul de Ungaria, oficialul maghiar sustine ca tara sa mai are de realizat doar 25 de km pana la vama, insa a recunoscut faptul ca si la ei constructia autostrazii a fost o problema extrem de delicata, ca nu exista mari diferente intre cele doua tari pe acest subiect in conditiile in care si tara sa a avut parte de aceleasi neajunsuri: perioada lunga de realizare a lor, scandalurile si acuzele de coruptie. "Daca imi cereti sa va compar cu Ungaria, pot sa va spun ca si in Ungaria a luat mult timp construirea de autostrazi. A fost un proces lent si cu mari sandaluri si probleme de coruptie. Se pare ca acest proces al dezvoltarii este asemanator in fiecare tara, s-a intamplat si in Belgia", a spus Füzes Oszkár. Ambasadorul a precizat faptul ca se impune totusi ca Romania sa-si faca cat mai repede autostrazile si s-a aratat dispus sa se implice in problema daca... se va dori realizarea acestora cu firme din Ungaria. A. B. - Jurnal aradean

Eveniment deosebit la Spitalul Municipal unde saptamana aceasta cadrele medicale au sarbatorit cele peste 5.000 de operatii laparoscop care s-au realizat aici in cursul a 14 ani de zile. Prima operatie neinvaziva, adica fara taietura a avut loc in 5 mai 1995. Teodora Olariu, directorul medical al Spitalului Municipal povesteste ca „prima operatie laparoscop, operatie de colecist, realizata la Arad a fost efectuata sub indrumarea medicilor specialisti de la Cluj condusi de profesorul Sergiu Duca care au venit pentru o saptamana sa supravegheze interventiile de aici si sa ne invete. Nu a fost nevoie de o saptamana si au plecat doar dupa doua zile.” In momentul de fata toti medicii chirurgi, sase titulari si cinci rezidenti, din cadrul spitalului efectueaza astfel de operatii. Doctorul Alexandru Dumici este seful clinicii din cadrul Spitalului Municipal spune ca „Aradul este unul din primele orase din Romania in care s-au realizat operatii laparoscopice. In acesti ani adresabilitatea a pacientilor a crescut considerabil ajungandu-se la 500 - 600 de operatii pe an. Inceputul a fost destul de greu si au existat si insuccese constand in complicatii aparute in timpul sau dupa operatie, insa am castigat experienta si cu timpul am ajuns ca pe langa operatiile de calculi biliari, sa realizam laparoscop si interventii pentru hernii, afectiuni hepatice etc.” Foarte putini pacienti, in procent de 15% mai doresc sa fie supusi interventilor chirurgicale traditionale principalele motive fiind perioada de recuperare mult mai scurta si faptul ca nu exista o taietura unde sa ramana cicatrice. Varsta pacientilor care sunt operati laparoscopic este variata, medicii operand si pacienti de 10 ani dar si de 97 de ani. Printre pacientii spitalului se numara si multi cetateni straini din SUA, Italia, Norvegia, Brazilia etc. pentru ca costul operatiei e mult mai mici decat in tarile de provenienta. De-a lungul timpului medicii chirurgi de aici au realizat si operatii foarte dificile. Reprezentantii spitalului spun ca in mare parte se pot bucura de aceasta reusita si datorita sponsorilor care i-au ajutat sa porneasca pe aceasta cale si care au contribuit si pe parcurs. Cadrele medicale nu se opresc aici si doresc sa-si depaseasca propriile performante si sa realize interventii noi. „Cele mai frecvente interventii se efectueaza pentru afectiuni calculare biliare, dar avem si alte tipuri de interventii mai complicate. Pe viitor dorim sa abordam si altele cum ar fii interventiile pe esofag, patologiile canceroase a tubului digestiv, interventii combinate etc.” Cetatenii care doresc ca inainte sa faca o astfel de operatie sa se documenteze au la dispozitie informatii suplimentare despre medicii Spitalului Municipal si despre unitatea medicala pe site-ul www.spitalulmunicipalarad.ro . Ana Maria Cantea - Observator

La inceputul acestei saptamani, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor a emis avertizare de cod galben in legatura cu Bazinul Hidrografic Crisuri, mai ales ca pe fondul temperaturilor ridicate din ultima saptamana, ar putea creste debitul raurilor, aducand cu acestea viituri in mai multe localitati de pe raza judetului Arad. Astfel, zapezile abundente de la sfarsitul lunii februarie dau batai de cap hidrologilor, care preconizeaza cresteri ale debitelor mai multor rauri din judet. „In momentul de fata nu avem probleme prea mari. Singura depasire a cotelor s-a inregistrat in localitatile Tarnova si Chier, unde debitul raurilor a crescut cu 24 de centimetri. In schimb, vom intampina probleme in cazul in care in urmatoarea perioada va ploua, pentru ca acum, albiile raurilor sunt pline, iar in zonele de deal impadurite, zapada inca nu s-a topit. La Moneasa de exemplu, zapada inca masoara 25 de centimetri in ciuda faptului ca temperaturile au inceput sa creasca. Ramane de vazut in urmatoarele zile daca sunt prognozate ploi si atunci vom sti daca ne vom confrunta cu posibilele inundatii din judet” - a precizat Viorel Latiu, seful sistemului de Gospodarire a Apelor Chisineu-Cris. Adrian Todor - Glasul Aradului

Ghizela Chirilovici a urmat Scoala de muzica in Arad, dar a fost nevoita sa mearga la Liceul „Ion Vidu” din Timisoara, pentru a continua acelasi profil, dat fiind faptul ca, pe vremea aceea, la Arad, nu exista un liceu de muzica. A terminat studiile liceale in anul 1969, dupa care a mers la Cluj, unde a absolvit, in 1973, Facultatea de Compozitie-Muzicologie, sectia profesor de muzica. In Cluj a avut privilegiul sa lucreze cu oameni extraordinari si deosebiti, din punct de vedere muzical, amintindu-si cu mare drag de maestrul Dorin Pop, dirijor de cappella transilvanica, cel care a avut ideea infiintarii madrigalului. Ghizela Chirilovici a avut ocazia sa faca parte din prima formatie a Corului Filarmonicii din Cluj, care s-a infiintat atunci, la initiativa lui Dorin Pop, unde a cantat doi ani, sub directia lui Mihai Gutman, in primul an iar in al II-lea an, cu maestrul Dorin Pop si maestrul Florentin Mihaescu, asistentul acestuia, de la care a invatat foarte multe, in ceea ce priveste arta corala. A cantat si in Antifonia, o formatie de muzica moderna cunoscuta in tara si strainatate, alaturi de maestrul Rapa. Pentru ca a absolvit sectia de profesor muzical s-a gandit ca ar fi bine sa urmeze o cariera in invatamant, ceea ce a si facut, timp de noua ani. La Filarmonica din Arad s-a angajat, printr-un concurs, in 1982, unde a si ramas pana in momentul pensionarii si chiar dupa, Ghizela Chirilovici cantand si acum alaturi de Corul Filarmonicii. „Maestrul Doru Serban a fost un continuator al traditiilor din Cluj si m-a ajutat sa ma simt ca acasa la Filarmonica din Arad.” - marturiseste aceasta. In ceea ce priveste momentele care i-au ramas in suflet si in minte, spune ca ii este greu sa aleaga doar unul, pentru ca a trait clipe extrem de frumoase alaturi de colegii sai. „Este dificil sa alegi un singur moment. Momentele de repetitie, de exemplu, in care chiar se facea muzica, se canta ca la concert, cu aceeasi dedicatie si concentrare.” Isi aminteste cu nostalgie de momentele din concertele din tara si din strainatate, cand publicul se emotiona pana la lacrimi si „ne emotionam si noi in aceeasi masura”, dar si de anul 2004, cand, un alt maestru al baghetei, Iosif Conta, a scos-o in fata publicului, dupa un concert si i-a multumit prin cuvinte extrem de frumoase pentru ca a pregatit corul. A fost un soc pentru ea, fiindca nu se astepta. „Am ramas interzisa pentru am mai facut acest lucru, am mai pregatit corul si pentru alt concerte si nu a reactionat asa.” De asemenea, se gandeste cu placere si bucurie la colaborarile cu Ion Alexandru si multi artisti de renume, pe care, cu siguranta, nu o sa le uite niciodata. „Foarte multe lucruri frumoase, prime auditii...” Referitor la proiectele de viitor, marturiseste ca „M-as bucura sa fie nevoie de mine in continuare, sa fiu de folos corului, care este ca o familie pentru mine.” Corina Hutan - Observator

Pecica doreste sa aiba un bazin de inot mare si un patinoar artificial de dimensiuni medii. Bazinul de inot pe care autoritatile doresc sa-l construiasca va fi de 30,122 metri patrati, iar patinoarul este prevazut sa aiba o suprafata de 20.256 metri patrati. Pecica doreste sa aiba un bazin de inot mare si un patinoar artificial de dimensiuni medii. Bazinul de inot pe care autoritatile doresc sa-l construiasca va fi de 30,122 metri patrati, iar patinoarul este prevazut sa aiba o suprafata de 20.256 metri patrati. „Dorim sa dezvoltam o zona sportiva de agrement in componenta careia avem deja o sala de sport si in derulare o baza sportiva conforma cerintelor actuale, acesta ajutand la dezvoltarea aptitudinilor sportive si mentinerea unui nivel optim a starii de sanatate, implicit ajutand la ridicarea calitatii vietii, spiritului de competitie prin organizarea de concursuri sportive, benefice tuturor locuitorilor” - spune Petru Antal, primarul interimar al orasului Pecica. Cererile pentru obtinerea finantarii acestor doua importante obiective au fost trimise de catre administratia locala catre Compania Nationala de Investitii - urmand a fi primit raspunsul. Patinoarul - in conditiile in care se va da unda verde - urmeaza sa fie ridicat in zona Padurice in locul fostului teren de tenis de camp. Bazinul de inot va fi ridicat la intrarea in Pecica dinspre Arad, in apropierea salii de sport si a noii scoli. „Nu pot sa va spun acum valoarea la care se ridica aceste investitii. Urmeaza ca dupa primirea avizului favorabil sa avem la dispozitie o anumita perioada de timp pentru a face studiile de fezabilitate si proiectele tehnice. Pot sa va spun ca valoare aproximativa ca pentru patinoarul artificial am avea nevoie de 200.000 de euro, in timp ce bazinul de inot ar putea costa 700.000 de euro” - completeaza primarul Antal. Razvan Cretu - Glasul Aradului