Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a trecut ieri prin Arad, in drumul sau spre Bucuresti, dupa vizita efectuata, timp de doua zile in Ungaria. Desi la Aeroportul International Arad a fost asteptat de toata mass-media locala, care a dorit sa afle ce s-a concretizat din discutiile pe care domnia sa le-a purtat cu presedintele maghiar, privind proiectele comune care vizeaza si Aradul, seful statului nu a dat nici o declaratie. Acesta a fost escortat de patru masini de politie si sapte autoturisme ale SPP. Din coloana oficiala au mai facut parte si un autocar si o ambulanta, care au urmarit coloana pe tot parcursul drumului, pana la Aeroport. Traian Basescu nu s-a oprit pana in fata avionului prezidential, pe pista aeroportului, acolo unde presa nu a avut acces. Oricum, chiar inainte sa apara, a transmis celor din presa care il asteptau la aeroport ca nu va da nici o declaratie, neavand in program o oprire la Arad. Presedintele a ajuns la Aeroportul International Arad in jurul orei 17,00, avionul prezidential decoland la cateva minute dupa ce seful statului a urcat la bord. In prima zi, Traian Basescu s-a intalnit cu omologul sau din Ungaria, cu care a discutat despre mijloacele prin care statul roman se poate implica in ameliorarea situatiei romanilor din Ungaria, implementarea limbii materne in scolile maghiare, dar si despre proiectele comune cum ar fi redeschiderea legaturii feroviare cu Budapesta, prin Pecica si Battonya sau autostrada Nadlac - Arad - Timisoara - Bucuresti, la care autoritatile romane trebuiau sa demareze lucrarile anul trecut. In cea de-a doua zi, seful statului s-a intalnit, la Gyula, cu reprezentantii comunitatii romane din Ungaria. Traian Basescu a vizitat, printre altele, scoala romaneasca din Gyula si biserica ortodoxa. Unul dintre subiectele discutate s-a referit la problematica minoritatilor. Presedintele a fost dezamagit de faptul ca tot mai putini tineri romani din strainatate vorbesc limba romana. Nadia Bodran - Glasul Aradului

In cadrul interventiei in sedinta plenara desfasurata la Strasbourg, europarlamentarul aradean Iosif Matula a vorbit deputatilor europeni, dar si reprezentantilor Consiliului si Comisiei Europene, despre stadiul proiectului gazoductului care va lega Romania de Ungaria si care va realiza si interconectarea cu reteaua de gaze a Uniunii Europene. In interventia sa, europarlamentarul roman a facut referire la actualul context european, in care asigurarea securitatii energetice devine o prioritate. Acesta a sustinut faptul ca diversificarea rutelor de energie poate fi asigurata prin interconectarea retelelor europene de gaz, contribuind la solidaritatea intre statele membre - principiu fundamental in Uniunea Europeana. "Odata finalizata conducta, atat in conditii normale, cat si in situatii de criza energetica la nivelul Europei, Romania va putea sa-si exporte resursele pe piata europeana, dar va putea sa si importe gaze naturale" afirma europarlamentarul Iosif Matula. Pe langa eforturile financiare proprii ale Romaniei si Ungariei, Comisia Europeana a propus saptamana trecuta alocarea a 30 de milioane de euro pentru finalizarea proiectului gazoductului Arad-Szeged, a carui finantare a fost suspendata de mai bine de 5 ani. Importanta acestui proiect este majora, gazoductul legand Romania de Ungaria si realizand o conexiune in reteaua de gaze a Uniunii Europene. Observator

Produsele din piete trebuie ambalate ca in supermarketuri Cei care se opun legislatiei, vor plati amenzi de pana la 2.500 lei Inspectorii sanitar-veterinari, incep de astazi, verificarile Intrarea in vigoare a legii care interzice vanzarea in piete a produselor neambalate si neetichetate conform normelor europene ii nemultumeste pe taranii aradeni care, ameninta cu cresterea preturilor. Nici clientela nu este de acord cu noile norme, fiind pusa in situatia de a nu mai face diferenta intre produsul de magazin si cel vandut in piete. In aceste conditii, zilele celor care nu se supun legii sunt numarate iar obisnuinta de a nu cumpara pana nu gusti un produs devine o amintire. Branza de la taraba nu va mai putea fi gustata De la inceputul lunii februarie, produsele lactate, carnea si ouale vandute pe tarabe trebuie ambalate si etichetate conform normelor europene. De asemenea, Autoritatea Sanitar- Veterinara ii obliga pe producatorii directi sa se inregistreze cu marfa pe care o vand la directiile sanitare in judetele din care provin. Producatorii sunt nevoiti sa se doteze cu aparatele necesare pentru a vida produsele si sa suporte din cheltuiala proprie produsele destinate ambalarii. Majoritatea comerciantilor pietelor aradene sunt de parere ca conditiile impuse de lege ii dezavantajeaza scazandu-le vanzarile, in conditiile in care clientul nu mai poate gusta produsul. Desi normele au intrat in vigoare de la intai februarie, situatia din piete este aceeasi. Asta daca facem abstractie de teama cu care vanzatorii privesc fiecare individ ce se apropie de ei, rugandu-se sa nu fie vreaun inspector. Clientii tin la metoda traditionala de gustare a produsului care vine direct de la producator, in detrimentul celei din magazin care, prin vidare si-a pierdut din calitati. In pietele aradene, comerciantii au pus etichete in dreptul produselor insa, nu s-au conformat la ambalarea si vidarea acestora. „Am pus eticheta ca sa poata vedea clientii insa, nu am vidat produsele lactate deoarece omul vrea sa guste. Toti clientii sunt nemultumiti de aceste norme fiind obisnuiti sa guste produsul natural, facut traditional, ca la tara... ca doar de asta exista piata. Tocmai din pricina lipsei ambalajului clientii aleg sa cumpere de la noi. Daca vom fi nevoiti ne vom conforma pentru ca mergem inainte“, sustine Maria Merce, comercianta de produse lactate in Piata Mihai Viteazu. Cumparatorii, inversunati de noile rigori considera ca legea ii dezavantajeaza atat pe ei cat si pe micii intreprinzatori. „Cum este posibil asa ceva?! Legea nenoroceste taranul care de abia isi castiga painea. Omul are si el o vacuta pe langa casa si nu poate castiga o bruma de bani, pentru ca este nevoit sa se supuna unor legi care ne dezavantajeaza si pe noi ca si clienti. Din pricina noilor norme se vor desfinta pietele intr-un final. Noi suntem obisnuiti sa gustam branza ca doar din aceasta cauza nu mergem sa o cumparam din magazine. Eu am incredere in persoanele de la care cumpar si obisnuiesc sa cumpar tot de la acelasi comerciant, pentru ca produsele sunt bune din punct de vedere calitativ“, sustine Elena Maier. Preturi pe masura cheltuielilor de functionare Unii comercianti sustin ca legea incurajeaza clientul sa cumpere doar din magazin si ca, in conditiile in care, oricum cheltuielile de functionare si de producere sunt ridicate, solutia este sa creasca preturile. „Platim destul taxa pentru taraba si inca o taxa pentru fiecare zi in care venim sa vindem. Daca va trebui sa platim si pentru ambalaje si clientela va scadea nu stiu ce ne vom face. O sa crestem preturile ca sa ne putem mentine la linia de plutire, pentru ca in situatia actuala iesim doar in pierdere“, spune Teodora Melinte, comercianta. In pietele aradene comerciantii nu indeplinesc deocamdata conditiile impuse de lege pledand pentru traditionalismul cu care si-au obisnuit clientii. Cumparatorii de asemenea, solicita vanzatorului sa guste produsul insa, legea ii va pune pe fuga pe cei care nu o respecta. „Aceasta lege dezavantajeaza pe toata lumea. I se da in cap comerciantului care si-a obisnuit clientii cu produse proaspete, obtinute prin metode traditionale care garanteaza calitate. Sunt putine cazuri in care sa fie gasita marfa proasta la producatorul direct, taranul ce vinde in piata insa, sunt mai multe cazuri in care am gasit produse expirate in magazin. In piata gasim carne, oua si branza mai ieftine si bineinteles proaspete“, sustine Elena Barne, clienta. Din pricina noilor norme, numarul taranilor care vand branza, oua, lapte si produse din carne s-ar putea reduce drastic in perioada urmatoare. Cei ce vor ramane pe piata vor creste preturile, fapt care va dezavantaja tot clientela. Inspectorii Directiei Sanitar-Veterinare au inceput sa faca descinderi prin pietele aradene. „Am inceput sa facem controale din momentul intrarii in vigoare al legii si ne vom continua activitatea in toate pietele aradene. Comerciantii care nu se supun noilor norme sunt pasibili de sanctiuni cuprinse intre 1.000 si 2.500 de lei“, a declarat Viorel Agud, directorul executiv al Directiei Sanitare-Vetereinare Arad. Sandra Stoler - Glasul Aradului

Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania (RNMR) a organizat a treia Adunare Generala, la care au participat reprezentantii muzeelor afiliate la RNMR. In cadrul intalnirii de la Sinaia au fost prezentate proiectele comune derulate de RNMR in anul 2008 si obiectivele stabilite pentru acest an, in care deja 46 de muzee din Romania sunt membre RNMR, printre care si Complexul Muzeal Arad, care a colaborat la toate proiectele RNMR din anul 2008, unul dintre obiectivele permanente ale muzeului aradean fiind valorificarea stiintifica, expozitionala, educationala a patrimoniului mobil propriu si promovarea turistica a zonei. Astfel, Complexul Muzeal Arad este reprezentat pe prima harta a muzeelor din Romania, muzeografii aradeni implicandu-se in realizarea unor produse marca RNMR: studii privind vizitatorii precum si un muzeu virtual. Proiectul „Urme de muzee” are drept scop promovarea muzeelor membre a RNMR, rezultatul fiind publicarea primei harti bilingve (romana-engleza) a muzeelor si caselor memoriale din Romania, harta ce va fi distribuita vizitatorilor. Proiectul „Muzeu Focus” vine, in primul rand, in sprijinul specialistilor din Departamenul Relatii Publice si Marketing, fiind oferite cunostinte si instrumente de cercetare a publicului muzeelor din Romania. „Muzeele merg la muzee” a permis specialistilor din mai multe muzee romanesti sa se intalneasca, sa schimbe opinii si sa prezinte povestea unor obiecte mai putin cunoscute, din patrimoniul respectivelor muzee. Au fost abordate teme din domeniul istorie, etnografie, stiintele naturii si arta. Povestea fascinanta a acestor obiecte poate fi citita in primul numar al revistei „Jurnalul Retelei”, editata de RNMR. In cadrul „Anului European al Dialogului Intercultural” RNMR a coordonat proiectul „PUZZLE. Identitati in dialog”, fiind realizat primul muzeu virtual al romanului modern cu scopul promovarii minoritatilor culturale din Romania. Corina Hutan - Observator

Noul cartier de locuinte din Pecica este tot mai cautat de catre aradeniii care, satui dupa o viata de stat la bloc, isi doresc altceva, iar acel altceva este in general o casa linistita, dotata la standarde, in care sa duca un trai decent, dincolo de zgomotul citadin al orasului. O astfel de locatie e si la Pecica. Noul cartier de locuinte va beneficia de toate utilitatile (apa, curent, gaz, canalizare), cu infrastructura aferenta, el aflandu-se si la o distanta acceptabila fata de municipiu. Pana la aceasta ora, 54 de vile sunt gata, iar 30 dintre ele sunt deja vandute. In unele, lumea a inceput sa se mute deja. A. N. - Jurnal aradean