Premiul "Politistul anului" a ajuns in Arad. Si asta datorita agentului sef Horia Stoica, din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Arad, care la finalul anului trecut a salvat viata a patru copilasi, casa in care se aflau fiind mistuita de flacari. Agentul in varsta de 37 de ani, a terminat scoala de subofiteri si este absolvent licentiat al Facultatii de Drept iar din 1991 isi desfasoara activitatea in cadrul Postului de Politie din comuna aradeana Secusigiu. In data de 3 octombrie 2007, politistul erou a salvat viata a patru frati cu varste cuprinse intre 1 si 4 ani. Acestia au fost abandonati de tatal lor in flacarile care cuprinsesera casa din Felnac. Norocul a facut ca agentul Stoica sa treaca prin zona chiar atunci cand tatal, care ulterior s-a dat de ceasul mortii ca a pierdut un copil, isi salva propria viata. Politistul a intrat in casa dupa copii si i-a salvat de la o moarte crunta. Din nefericire, acesta nu a stiut ca intre zidurile aflate in flacari mai exista o fetita de doar cateva luni. Micuta si-a piedut viata. "Copilasii au fost extrem de speriati si erau plini de funingine. Conditiile in care erau tinuti erau ingrozitoare, unul dintre ei avea un scutec care nu cred ca a mai fost schimbat de cateva zile. Casa era cuprinsa de flacari si nu se vedea nimic de fum. Am intrat in prima camera si i-am zarit pe prag. Prima oara i-am scos pe doi dintre ei iar apoi m-am intors dupa ceilalti doi. Din nefericire nu am stiu ca in casa mai exista un bebelus de patru luni, dar oricum  nu mai puteam face nimic pentru ca focul s-a extins foarte repede. Cand am ajuns la fata locului, tatal lor nu facea altceva decat sa tipe si sa isi injure sotia ca a plecat de acasa", ne-a povestit agentul Horia, reamintindu-si vadit emotionat scenele "filmului". In cadrul celei de a III-a editii a Galei Premiilor Politiei Romane, prilejuita de sarbatorirea a 186 de ani de la infiintarea Politiei Romane, agentul sef Horia Stoica a primit titlul de "Politistul anului" si din partea Inspectoratului de Politie al Judetului Arad. "Ma simt onorat pentru titlul pe care l-am dobandit. De altfel ma bucur pentru ce am realizat si am constiinta impacata ca am putut sa le salvez viata copiilor, care, sarmanii, nu au avut nici o vina. Copiii se afla astazi intr-un orfelinat unde sunt mult mai bine ingrijiti si mai feriti de pericole decat alaturi de parintii lor", ne-a mai declarat agentul sef Horia Stoica. Anca Barbura - Glasul Aradului

Spitalul Judetean trece, din punctul de vedere al managerilor sai, printr-o perioada infloritore atat din punct de vedere al realizarilor cat si al ... numarului mare de pacienti internati in 2007. Spitalul Judetean se autofinanteaza, dupa cum spune Mirandolina Prisca, managerul spitalului: "noi ne vindem servicile Casei de Asigurari, iar din banii obtinuti achitam salariile si restul." Anual, Spitalul Judetean incheie un contract cu Casa de Asigurari in care se presupune un numar de externari efectuate de spital, pentru fiecare pacient internat casa fiind obligata sa plateasca o suma de bani. Numarul optim propus de spital este de 22.313 de externari pe an, insa in 2007 acest numar a fost depasit cu 3103 cazuri, cu 3573 mai mare decat in 2006. Numarul externarilor efectuate in cursul anului trecut a depasit media anuala, lucru imbucurator pentru conducerea spitalului. Pentru fiecare pacient externat spitalul a primit pentru primele 11 luni ale anului trecut suma de 1255 lei, iar pentru luna decembrie 1380 lei. In aceste conditii spitalul a primit din partea Casei de Asigurari suma de 33.316.378 ron pentru serviciile de spitalizare si 440.398 ron pentru spitalizarile de zi. In anul 2007, 59.561 de persoane au ajuns la Unitatea de Primire Urgente a spitalului, dintre acestia predominand adultii, care au insumat un numar de 38.542. In prezent Spitalul Judetean beneficiaza de serviciile a 110 medici internisti si 36 de medici specialisti. Insa la UPU, situatia personalului medical existent nu este deloc una roz, in prezent efectivul de medici fiind la jumatate, din 22 cati ar trebui sa fie, UPU beneficiand doar de serviciile a 10 medici. Lipsa medicilor de urgente este o problema cunoscuta inca de anul trecut, pe parcursul acestuia organizandu-se nu mai putin de 8 concursuri pentru ocuparea posturilor libere, dar pentru care nu s-a prezentat nici un candidat. Directoarea spitalului motiveaza acest lucru prin faptul ca "sunt putini specialisti in domeniu, si este o specialitate foarte grea care vrand nevrand ii afecteaza si pe medici, mai ales ca se confrunta zilnic cu situatii grave". Pacientii nemultumiti de felul cum sunt tratati de catre personalul medical pot sa-si faca cunoscute nemultumirile, pe parcursul anului trecut Consiliul de Conducere al spitalului acordand doua sanctiuni verbale, in urma sesizarilor facute de catre pacienti. Ana Maria Cantea - Observator

Misiunea de preot a devenit in zilele noastre un subiect controversat. Foarte multa lume e de parere ca iubeste biserica dar uraste preotii. Este adevarat ca unii preoti, prin comportamentul lor, au transformat ceea ce trebuia sa fie o misiune intr-o simpla meserie. Pe la multe colturi de strada se aud voci care se intreaba: "oare cat trebuie sa plateasca un student de la teologie pentru a primi o parohie?" Sau mai rau, s-a ajuns la o asemenea desconsiderare, incat s-au inventat bancuri destul de bune pe seama practicilor "deocheate" din curtea Vaticanului. Desigur ca o vina in aceasta laicizare a termenului de preot o are si gura lumii care e destul de "sloboda" si de multe ori fara temei. Multi dintre noi prefera sa vada partea noroioasa de pe hainele preotului decat sa fie preocupati de latura imaculata a mesajului divin. Ne pierdem in cautarea orizontala a superficialitatii, in timp ce verticalitatea duhovniceasca ne ramane cu totul straina. A fi preot este o mare taina. Nu este o simpla meserie in care dupa ce ti-ai terminat programul de lucru te duci acasa si gata. De fapt in aceasta misiune nu stii daca a fost alegerea ta sau ai fost tu cel ales. Dar un lucru e cert. Din momentul cand ai devenit preot, viata ta trebuie sa devina un sacrificiu, sa te transformi intr-o punte dintre oameni si Dumnezeu. Din acel moment tu nu mai existi. Viata ta apartine celorlalti. Un diacon din Episcopia Aradului spunea: "In momentul in care esti hirotonit simti o chemare launtrica, care te insoteste toata viata. Este un dor continuu dupa Hristos, care este tot un dar al lui Dumnezeu". In scaunul duhovnicesc preotul are o putere mai mare si decat cea a ingerilor sau a arhanghelilor. Oamenilor li s-a adresat Hristos prin cuvintele: "Oricate veti lega pe pamant vor fi legate si in cer si oricate veti dezlega pe pamant vor fi dezlegate si in cer". Preotia este cu adevarat o Taina, in care, prin punerea mainilor arhiereilor si prin rugaciune, se impartaseste persoanei anume pregatite harul care da puterea de a invata cuvantul lui Dumnezeu, a savarsi Sfintele Taine si a conduce pe credinciosi la mantuire. Treptele ierarhice In vechime, numarul functiilor preotesti era sapte: 1. portarii si urmatorii lor; 2. juratorii; 3. citetii; 4. ipodiaconii; 5. diaconii; 6. preotii; 7. episcopii. In Sfanta Scriptura sunt pomenite trei trepte ale preotiei: episcopii, preotii si diaconii. "Oricare alte grade ierarhice nu sunt trepte harice, ci doar distinctii, grade administrative sau numai onorifice. Ele nu sunt randuiala dumnezeiasca, ci omeneasca si sunt acordate de episcopi, tot prin rugaciuni si punerea mainilor, dar nu prin Taina hirotoniei, ci prin ierurgia hirotesiei", spune parintele Cleopa. Astfel de grade onorifice sau administrative exista in fiecare treapta a preotiei, ca de exemplu, la treapta de episcop exista: arhiepiscop, mitropolit, mitropolit primat, patriarh; la treapta de preot: sachelar, protoiereu, iconom, iconom stavrofor (purtator de cruce); la treapta diaconiei: arhidiacon sau protodiacon. Trebuie tinut in seama ca in Biserica sunt doua feluri de membri, deosebiti intre ei: preotii si credinciosii. In Biserica, nu oricine dintre credinciosi poate fi preot, ci numai cei care sunt chemati de Dumnezeu si carora li s-a impartasit darul preotiei prin sfanta Taina numita "punerea mainilor preotiei" sau "hirotonia". Iar aceasta Taina se administreaza numai celor chemati care au calitatile cerute de Sfanta Scriptura. Preotul Crisan spune in acest sens, ca "ceea ce savarsesc preotii pe pamant, Dumnezeu intareste sus in cer. Slujba de aici este aceeasi slujba pe care o aduc ingerii in ceruri, avand aceeasi randuiala cu a cetelor ceresti". Asadar se poate spune ca preotii sunt ingerii acestei lumi. Niste ingeri imbracati insa in negru si fara aripi, dar care au puterea de a tine in mainile lor pe insasi Dumnezeu. De fiecare data cand se savarseste Sfanta Liturghie, preotul coboara cerul pe pamant. "Cu mainile lui de tina si cu glasul lui de om, aduce pe Dumnezeu pe sfanta masa de pe tronul slavei Sale din ceruri", spune Sf. Ioan Gura de Aur. Schimbarea Legii Iisus Hristos, fiind sfarsitul Legii si venind in lume, a asezat mai intai noua preotie, pentru ca, odata schimbata preotia, numaidecat trebuie sa aiba loc si schimbarea Legii. Intai s-a randuit preotia si apoi Legea. El Si-a ales din multimea uceniciilor mai intai doisprezece, pe care i-a numit apostoli si apoi alti saptezeci de ucenici. Mai tarziu, apostolii au asezat in Biserica si sapte diaconi. Pe cei doisprezece apostoli Mantuitorul i-a invatat cum sa boteze, cum sa unga pe bolnavi cu untdelemn si sa scoata demonii din oameni, sa se roage si sa faca frangerea painii-Liturghia de astazi. In prima zi a saptamanii (Duminica) la cincizeci de zile dupa Inviere, S-a pogorat Duhul Sfant in chip de limbi de foc peste cei doisprezece apostoli, imbracandu-i cu putere de sus, spre a propovadui Evanghelia lui Hristos. Au fost trimisi sa faca ucenici din toate neamurile, sa-i boteze in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh si sa-i invete sa pazeasca cele ce le-a poruncit. Dupa pogorarea Duhului Sfant, inmultindu-se numarul crestinilor, sfintii apostoli, din indemnul Duhului Sfant, au randuit, prin rugaciune catre Dumnezeu si prin punerea mainilor pe capul celor alesi (hirotonie) darul diaconiei, al preotiei si al episcopiei. Episcopilor hirotoniti li s-a poruncit sa hirotoneasca dintre crestini pe unii diaconi si preoti, iar pe altii la treapta episcopatului. Sarea pamantului Acesti apostoli, numiti episcopi si preoti, sunt lucratorii carora le-a incredintat Domnul via, adica lumea crestina, sa o lucreze, in locul celor din Lumea Veche. Acesti episcopi si preoti sunt slugile ce pregatesc masa si amesteca vinul si cheama lumea la mantuire. Ei sunt "sarea pamantului" (Matei, 5, 13). Acestora le-a dat Hristos-Dumnezeu puterea de a ierta pacatele. Acestia au cheile imparatiei cerurilor si puterea sa incuie si sa descuie, sa lege si sa dezlege (Matei, 16, 18-19). Acestora le este dat sa cunoasca tainele imparatiei cerurilor. Cu acestia a fagaduit Hristos sa fie pana la sfarsitul veacului. Sacrificiul de sine Parintele Crisan de la Catedrala Ortodoxa Veche si-a dedicat intreaga viata slujirii Altarului. El spune: "Pentru mine, misiunea de preot a insemnat o daruire totala in slujba lui Dumnezeu. L-am slujit pe Dumnezeu mai intai si abia dupa aceea familia. De fapt a fi preot asta si inseamna. Sa te daruiesti cu totul celorlalti. Slujind lui Dumnezeu le slujesti si celorlalti, pentru ca Dumnezeu este iubire“. Un preot, in toata vremea, tot ceea ce face este in numele lui Dumnezeu. Oamenii il privesc intotdeauna, oriunde ar fi, ca pe un preot. „Nu poti ca preot sa te dezici nici macar pentru o clipa de aceasta misiune. Noi ca oameni poate nu realizam intodeauna ce mare taina este aceasta. Pentru ca daca am sti ar trebui sa ne cutremuram. Poate doar atunci cand vom fi in fata judecatii lui Hristos. Insa desigur ca traim cu nadejdea ca Dumnezeu implineste lipsurile noastre cu bunatatea Sa nemarginita. Altfel nici nu am fi in stare poate sa-I slujim", spune cu o adanca smerenie, parintele Crisan. Taina preotiei in Biserica Catolica Prin vocea parohului Ioan Horvath, de la Catedrala Catolica din Arad, aflam ca "Sacramentul preotiei este acel sacrament care confera aceeasi misiune pe care Cristos a incredintat-o apostolilor si de atunci continua sa fie exercitat in Biserica,  fiind considerat sacramentul ministerului apostolic". Preotul, in cultura apuseana, are trei misiuni de implinit: celebrarea Sacramentului Euharistiei, predicarea Cuvantului Domnului (nu propria opinie dar in conformitate cu doctrina Bisericii), exercitarea ministerului preotesc prin Sacramentul Pocaintei (sfanta Spovada). "Pe langa misiunea preoteasca, preotul isi traieste in fiecare zi, tot mai mult identitatea sa de chemat din comunitatea credinciosilor, pregatit pentru a se dedica exclusiv slujirii lui Dumnezeu, redat poporului lui Dumnezeu pentru a-i ajuta pe credinciosi prin misiunea sa si harul divin, sa se mantuiasca", spune parohul catolic. Spre deosebire de ortodoxie, toti preotii valid consacrati, sunt chemati sa traiesca ca si celibi. Preotia in Biserica Catolica este, asemenea celei ortodoxe, o vocatie si o identitate continua, nu este o profesie, nu se mosteneste si nu se transmite. "Personal, consider ca a mea chemare la viata consacrata (ca si calugar), ca si la Sfanta Preotie, este o mare cinste din partea lui Dumnezeu, la care in fiecare zi incerc sa raspund si sa ma conformez. Dumnezeu m-a chemat sa-i fiu colaborator la mantuirea sufletelor, pentru a aminti vocatia tuturor la sfintenie: „fiti sfinti, precum Tatal vostru ceresc Sfant este" (Lev. 19, 2); daca nu vom fi sfinti, nu vom fi credibili, iar impreuna cu altii vom juca propria noastra drama. A fi constient de aceste aspecte, inseamna a lucra impreuna cu harul lui Dumnezeu propria sfintire si apoi a practica suprema arta "ars artium, regimen animarum", incheie Ioan Horvath.  "Fa ce zice popa nu ce face el" Preotii au o mare responsabilitate. Pe umerii lor atarna mantuirea multor suflete. Asteptarile din partea enoriasilor sunt atat de mari, incat ei uita de multe ori ca pana si preotul este un simplu om si mai poate si el gresi. Exista multi rautaciosi pentru care vechea vorba romaneasca "fa ce zice popa, nu ce face el", reprezinta pentru ei un adevarat crez. Iar prin acesta au ajuns sa fie niste adevarati vanatori feroce de greseli ale preotilor. Prin faptul ca ei gresesc intocmai cum o face si preotul pe care sunt fericiti ca "l-au prins", nu se considera cu nimic mai prejos in fata unui parinte. Preotul Constantin Necula le raspunde insa: "Oricum nimeni nu poate face ce face popa: nimeni nu ridica mainile si, pogorandu-le, nu face din pita Trupul lui Hristos si din vin Sangele lui Hristos! Nimeni nu poate baga mainile de trei ori in apa si s-o sfinteasca, in afara parintelui". Adrian Cotuna - Glasul Aradului

Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ Arad celebreaza Ziua Mondiala a Teatrului prin munca. Piesa prezentata cu aceasta ocazie este „Apropo, ati chemat pompierii?“, de Liana Didilescu. Acest spectacol este una dintre cele mai longevive si de succes productii ale teatrului aradean, one-man-show-ul de fata aducandu-l in prim plan pe cunoscutul actor Zoltan Lovas. Ziua Mondiala a Teatrului a fost decretata in 1961 de catre Institutul International de Teatru. Este sarbatorita anual, la data de 27 martie, de catre comunitatea teatrala internationala. Diverse evenimente teatrale nationale si internationale sunt organizate pentru a marca aceasta sarbatoare. Unul dintre cele mai importante dintre acestea este transmiterea Mesajului International de Ziua Mondiala a Teatrului prin care, o personalitate de renume mondial impartaseste reflectiile sale asupra Teatrului si asupra pacii intre oameni. Primul Mesaj International de Ziua Mondiala a Teatrului a fost scris de Jean Cocteau, in 1962. In acest an, Mesajul International a fost conceput de scriitorul canadian Robert Lepage iar el a fost citit si in deschiderea spectacolului sustinut la teatrul aradean. Comunicat

ARAD - UTA a rupt seria neagra si a luat o importanta gura de oxigen in lupta pentru salvare.  In sfarsit, victorie! Ajunsa cu cutitul la os, „Batrana Doamna” a vrut si a putut in fata unui adversar inferior. UTA - intr-o alcatuire inedita - a dominat ostilitatile inca din start, lipsindu-i foarte putin pentru a deschide scorul. Mereu intervenea cate ceva: fie un picior, fie un cap interpus in ultimul moment. Fie.. nu s-a acordat penalty la un posibil hent in careu, al lui Jozic. O singura data am avut emotii, cand eroarea lui Marginean (deloc in apele sale) era sa fie speculata de Vlaicu. Intrucat in atac, Baltoi (nerecuperat complet) si Zaharia s-au miscat sub asteptari, surpriza a venit de la un fundas. Sutul lui Balan, din apropiere, este respins in corner de Minca, iar in faza imediat urmatoare, longilinul Marincau trimite frumos, in plasa (min. 38). Acelasi Marincau scoate din fata liniei portii, apoi pe teren va fi doar UTA, irosind ocazii dupa ocazii. Simao scutura bara, Baltoi, Fl. Dan si Marginean se joaca cu sanse uriase... Nu asa si Edson, proaspat introdus pe gazon, care pleaca de la centru, nu poate fi oprit si majoreaza diferenta in min. 74. In loc de 3-0, pe final, mai exact in min. 90 va fi 2-1. Ionescu reduce din handicap si se fac deja calcule in tribuna. Daca vom termina campionatul la egalitate de puncte cu buzoienii, acestia sunt avantajati la capitolul victorii directe (in tur am pierdut cu 1-0). Pe vizitatori nu ii incalzesc, insa, calculele noastre, napustindu-se asupra „centralului” Lajos, aparat strasnic de stewarzi. UTA - Gloria Buzau 2-1 (1-0) UTA:Tudor - Mihut, Amoreirinha, Marincau, Simao - Balan (Iacob, min. 80), Marginean, Fl. Dan, Hora (Hidisan, min. 58) - Baltoi (Edson, min. 66), Zaharia.  Gloria: Minca - Ninu, Tudose, Jozic, Eze - Doicaru (Bicfalvi, min. 78), Gheorghita (Paleacu, min. 46), Vlaicu, Iovita (Simion, min. 71) - Cl. Ionescu, Nunes.  Au arbitrat cu greseli: Tiberiu Lajos (Timisoara) - centru, Ioan Onicas (Zalau) si Gerö Szabo (Cluj). Au inscris Marincau (min. 38), Edson (min. 74) respectiv Cl. Ionescu (min. 90). Cartonase galbene: Amoreirinha, Mihut, Edson respectiv Gheorghita, Ionescu, Nunes, Paleacu. A.H. - Adevarul