Primaria sustine, insa, ca executa doar lucrari care erau deja cuprinse in programul de reparatii. Zeci de lucrari de asfaltare, peticire, de punere de borduri si refacere de trotuare au loc in aceasta perioada in Arad.  Ca atare, Primaria Arad s-a confruntat in ultima perioada cu o serie de acuze venite din partea Opozitiei, toate referitoare la faptul ca lucrarile de acum sunt unele electorale, facute de ochii lumii si in graba, fara a tine cont de calitatea executiei. In sprijinul acuzelor se aduc lucrari precum cele de pe strada Victoriei, asfaltata pe jumatate in nici doua zile, in pofida lungimii tronsonului (cu toate ca de aproape un an lucrarile de aici au fost sistate), sau cele din Micalaca, care se bucura acum de atentia executivului local. In buget De cealalta parte, Primaria Arad sustine ca nici macar o lucrare nu iese din programul stabilit initial si ca cele care se executa acum sunt fie lucrari in continuarea celor deja incepute, fie au fost stabilite inca de la inceput in bugetul municipalitatii. "Pe Victoriei, parcarile au fost facute in toamna, iar asfaltul s-a turnat acum. Aici este vorba de o lucrare mai ampla, care se regaseste in bugetul general al Aradului, la capitolul intretinere si reabilitare de drumuri. Acum se toarna covorul asfaltic (e vorba de ramforsarea structurii rutiere si intretinere covor asfaltic), dupa ce s-a largit carosabilul si s-au amenajat parcarile. Nu este o lucrare inventata peste noapte", ne-a declarat, de curand, Corina Draghici,purtator de cuvant al Primariei Arad. Peste tot Ba mai mult, Primaria sustine ca Aradul nu va avea parte, in aceasta perioada (de campanie electorala) de lucrari care sa ia ochii locuitorilor urbei, fara ca acestea sa se fi regasit in planurile initiale ale municipalitatii. Totusi, in aceasta perioada, o lucrare destul de ampla va fi vizibila in oras, dar executivul sustine ca si aceasta se gaseste pe lista de investitii.  "Se mai face in aceasta perioada o lucrare de asfaltare pe Fat-Frumos si o portiune din Poetului, dar si aceasta este cuprinsa in proiectul de reabilitare urbana Zona Fortuna", ne- a declarat Corina Draghici. Lucrarea va demara in luna mai.  Santiere sunt insa peste tot in Arad, iar muncitorii, atat de rari la vedere in alte perioade, sunt prezenti in numar mare in mai toate zonele in care se lucreaza, din Vlaicu pana in Aradul Nou si Micalaca sau chiar Gai, Bujac si Sanicolaul Mic, unde, cu siguranta, Primaria Arad se va grabi sa inceapa lucrarile inainte de alegeri. Adriana Barbu - Jurnal aradean

Convorbire cu Dan Halchin, directorul Penitenciarului Arad Odata cu revolutia mediatica si cu setea de informatie tot mai mare, in ultima vreme ne-au survenit tot felul de plangeri din interiorul Penitenciarului. Unii detinuti se plangeau redactiei noastre de conditiile nu tocmai moderne de care au parte in interiorul celulelor.  Tocmai de aceea am luat legatura cu Dan Halchin, directorul institutiei pentru a vedea cate astfel de aspecte se confirma. - In ce situatie ati gasit penitenciarul cand ati preluat functia de director si care au fost masurile pe care le-ati intreprins? - Am preluat functia dupa trei interimate, ceea ce s-a si vazut. Detinutii erau indisciplinati si existau probleme administrative. Am gasit totusi un colectiv foarte bun care m-a acceptat din prima clipa. Lumea are mai multa bunavointa aici decat in Tulcea. La inceput am rezolvat problema documentatiei si am intocmit un regulament de ordine interioara. Am mai realizat reabilitarea conductei de apa potabila, un fond Phare pentru scolarizarea romilor si dorim sa incheiem lucrarile la pavilonul administrativ. - Lumea are oroare de cuvantul "penitenciar". Foarte multi fosti detinuti spuneau ca inauntru ti se poate intampla orice. Sa fii abuzat sexual, fizic sau mental. Cum e situatia acum? - Aceste cazuri erau mai frecvente atunci cand exista o mare aglomerare in randul detinutilor. Stateau foarte multi in camera, cate 20-30 si sigur ca se puteau intampla multe. La noi nu pot aparea astfel de cazuri pentru ca in camere sunt pana la maxim sase detinuti. In plus, avem un efectiv de cate doi angajati la un detinut. Sigur ca mai exista cazuri cand isi bat...  cuie in cap, dar sunt izolate. Aceasta este metoda lor de a protesta pentru diferite motive care li se par nedrepte: lipsa hranei sau privarea de nu stiu ce drepturi. Noi le oferim, in limita bugetului alocat, atat cat putem. Au trei mese pe zi ceea ce nu e rau. De asemenea, fiecare are dreptul la ce religie vrea. Avem mancare speciala pentru musulmani, vegetarieni sau cei cu regim alimentar normal. Cat despre abuzuri sexuale nu se mai pune problema. Exista intr-adevar homosexualitate intre detinuti, dar sunt lasati sa-si manifeste liber iubirea. De obicei ei isi cer dreptul de a sta in aceeasi celula si nu deranjeaza pe ceilalti. - Rolul penitenciarului este acela de a reeduca. De a repune in circuitul normal al vietii pe cineva care a gresit. De ce atunci majoritatea oamenilor care ajung aici se transforma in neoameni? - Nu se poate spune ca e tocmai asa. Din 2004 se simte ca s-a facut o trecere de la functia custodiala spre cea educativa. Trecerea nu este foarte mare dar totusi se simte ca s-au facut progrese. Pentru oricine vine aici, impactul unei privari de libertate este foarte mare. Persoana respectiva se degradeaza moral. In momentul in care iesi de aici, mai intervine si perceptia oamenilor care este reticenta vizavi de un fost detinut. Dar partea asta de vest nu sta atat de rau precum se intampla in alte parti. Aici lumea este mai maleabila. In alte penitenciare din tara situatia este catastrofala: stau si cate 40 de persoane in celula. - Ce sanse de supravietuire au cei care ies de aici? Prin ce masuri ii invata penitenciarul sa se descurce afara? - Sanse au destul de mari. Aici ii invatam o gramada de meserii: tapiter, dulgher, zugrav. In plus avem o scoala pentru clasele I-VIII si diferite cercuri artistice. Mai au posibilitatea sa munceasca inca de aici, din penitenciar. In felul acesta castiga zile sau bani. Modalitatea de plata este de o zi minus din pedeapsa la cinci lucrate sau de aproximativ un milion de lei pe luna. Nu toti insa se inghesuie la munca. Peste jumatate din cei apti nu doresc munca si prefera sa stea in camere. - Dati-ne cateva date statistice. Care este efectivul detinutilor, ce nationalitate predomina, varsta, cati se reintorc, si care este raportul celor care intra in inchisori comparativ cu anii precedenti? - Penitenciarul are un efectiv de 1.112 detinuti dintre care 1.087 sunt barbati iar restul sunt femei. Dupa categoria penala: recidivisti sunt 51%, cu antecedente penale 15 % iar fara antecedente penale 35 %. Nationalitatea romana este predominanta cu 81% urmata fiind de cea roma cu 11%. Dupa varsta, persoanele cuprinse intre 22 si 60 de ani sunt majoritari. In detenta pe viata avem 19 cazuri. Evolutia fata de alti ani a celor care intra in penitenciar este una imbucuratoare, in sensul ca numarul lor este in scadere. Daca in anul 2006 au intrat 1.405, in 2007 -1.312,  in anul 2008 au intrat numai 1.148. - Salariile sunt foarte mari pentru angajatii penitenciarului... - Nu sunt chiar atat de mari. Eu ca director am un salar de 37 de milioane. Am insa subalterni care castiga mai mult decat mine. De obicei un gardian castiga in medie 18-25 de milioane pe luna. - Exista un termen specific care circula prin celule... tramvaiele. Adica sunt acei angajati ai Penitenciarului care introduc droguri in institutie... - "Tramvaiul" este un termen folosit de catre detinuti si se refera la circulatia telefoanelor, a drogurilor sau a alcoolului prin penitenciar. Acest fenomen exista, insa numai in randul persoanelor lipsite de libertate. Astfel de obiecte ajung in icinta institutiei datorita ingeniozitatii de care dau dovada detinutii. Pana acum nu am avut sesizari ca vreun angajat al penitenciarului sa se ocupe de asa ceva. Adrian Cotuna - Glasul aradului

"Lucrarile sunt in grafic", asta auzim si acum de la Razvan Popa, directorul tehnic al Primariei, cand vine vorba de Strand.  Desi "in grafic" ar trebui sa insemne ca la 1 Mai aradenii se vor putea bucura de binefacerile tehnologiei in care cu totii am investit milioane de euro. Insa nu se va intampla asa.  A fost amenajat spatiul verde, in schimb acolo unde ar trebui sa se afle bazinele cu apa calda constanta, este un santier in toata regula.  Purtatorul de cuvant al primariei a dat, cu chiu cu vai, un comunicat in care arata ce lucrari  s-au facut si ce mai este de facut.  E clar, lucrarile sunt departe de a fi spre finalizare.  Cei de la Primarie se "scot": "Oricum niciodata nu s-a facut baie in bazine chiar la 1 Mai. Se poate face in schimb plaja".  Se poate face plaja intr-adevar, chiar langa santier, cum sa nu!  "Santierul este delimitat de restul printr-un gard, iar muncitorii nu ii vor deranja pe cei care fac plaja", adauga purtatorul de cuvant.  O oaza de liniste, desigur, daca s-ar putea sapa si betona "in soapta".  Primaria da ca  termen pentru finalizarea lucrarilor luna iunie.  Sa recapitulam: la inceput a fost varianta "totul gata pana la 1 Mai", urmata de "macar un bazin gata", dupa care am ramas cu plaja si un termen vag de inca doua saptamani, neverosimil nici acesta.  Desi lucrarile au inceput fara autorizatie, ori firma care se ocupa de asta a dezinformat Primaria in legatura cu evolutia proiectului, ori Primaria a dat publicitatii termene fanteziste, fara temei. Dana Mirea - Observator

Aradul gazduieste, in aceste zile, faza nationala a olimpiadelor scolare la Biologie si Tehnologii -profil Servicii. In aceste zile se defasoara, in mai multe centre din tara, faza nationala a olimpiadelor scolare.  Aradul a fost desemnat sa gazduiasca intrecerea celor mai buni elevi la Biologie si la disciplinele din aria curriculara "Tehnologii" - profil "Servicii". Deschiderea festiva a avut loc astazi dupa amiaza la Palatul Cultural (de la ora 16 -"Biologia"; de la ora 18 -"Tehnologia"), fiind onorata de oficialitati centrale (de la M.E.C.T.) si judetene (din pacate cam putine) care, in mesajele lor, au tinut sa transmita urari de succes pentru toti candidatii.  Festivitatile s-au incheiat cu scurte programe artistice sustinute de elevi ai scolilor aradene. La faza nationala a olimpiadei de Biologie participa 197 elevi.  Primul lor "examen" -proba scrisa -va avea loc astazi, de la ora 10, la Colegiul National "Elena Ghiba Birta", vineri, tot de la ora 10, se desfasoara proba practica iar castigatorii ii vom afla duminica (de la ora 9) la gala laureatilor. In cadrul olimpiadei nationale la disciplinele din aria curriculara "Tehnologii" - profil "Servicii" participa 297 din 41 judete, la calificarile profesionale: tehnician in activitati economice, tehnician in administratie publica, tehnician in turism, tehnician in gastronomie. Ei vor sustine concursul la Colegiul Economic (astazi, de la ora 9, proba scrisa si vineri, de la ora 9, proba practica, festivitatea de premiere fiind programata pentru sambata, 3 aprilie, ncepand cu ora 9. Le uram si noi succes! V.F. - Jurnal aradean

La vreo 20 de kilometri de Arad, pe langa Zabrani, a locuit cu mult timp in urma un mare latifundiar cu titlu de conte, groful Jelinski. Acesta era foarte cunoscut in zona pentru ca avea foarte multe pamanturi si era detinatorul unei  averi considerabile. Amprente ale averii sale se gasesc si in prezent, iar oamenii mai in varsta de prin imprejurimi vorbesc si astazi despre vremurile frumoase de atunci. Groful Jelinski a lasat insa in urma si o gramada de legende care au mai mult sau mai putin legatura cu persoana sa. Groful locuia impreuna cu familia sa intr-un castel din apropierea localitatii Zabrani, din care se mai pastreaza azi doar fundatia. Din cate se pare, castelul a fost distrus in totalitate dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial. Ca o paranteza, ar fi de mentionat ca fundatia este atat de bine facuta, incat pe ea ar rezista sa fie construit un adevarat bloc de locuinte. In jurul acestui castel se afla tuneluri care au fost sapate fie odata cu ridicarea castelului, fie au fost gasite acolo cu mult timp inainte. "Cand eram copil ma jucam prin zona. Erau mai multe tuneluri in care ne mai aventuram. Dar exista un tunel, pe sub drum, care ducea undeva catre Lipova. In acel tunel nu m-am bagat niciodata pentru ca era periculos si ne era frica", spune Gheorghe Avram, un localnic de 70 de ani. Astazi, doar un tunel se mai poate vedea, restul fiind toate astupate. Primarul comunei Zabrani, Alexandru Siminaica, ne-a spus ca "incercam sa curatam macar cateva tuneluri pentru ca lumea sa le poata vizita si sa isi poata faca o imagine despre cum aratau vremurile de altadata." Singurul tunel care nu este astupat si se poate vedea, este undeva in padurea de la Neudorf, sat care apartine de comuna Zabrani. Petrisor Milincu este un bun cunoscator al locurilor, iar prin amabilitatea dansului, am putut gasi acel tunel. Acesta pare sa fie o trecere pe sub un fost drum pe care treceau mai de mult tancurile. Era construit cu scopul de ascunzatoare. In aceeasi padure se mai afla si un lac, de unde se tragea apa spre fermele grofului. "Era un fel de moara de apa. O roata era trasa de cai si impingea apa spre un bazin de decantare. De acolo, cu ajutorul unei conducte, se ducea apa pana la ferme", spune P. Milincu. Pe fundul lacului si pe margini era faianta, care odata cu trecerea timpului a disparut. Padurea mai adapostea si niste pomi seculari dar "de cand s-au taiat, nu mai trage ploaia spre sat", spune P. Milincu. Biserica catolica din sat ascunde si ea o legenda. In subsolul ei a fost ingropata nepoata grofului, care avea 22 de ani si era imbracata in mireasa, iar in picioare avea cizmulite de aur. In '44, cand au venit rusii, incercand sa scoata cizmulitele, au taiat picioarele copilei. Se spune ca cei care au facut aceasta fapta au pierit in scurt timp. Nu departe de aceste locuri, la Chesint se gasesc patru tuneluri. Erau folosite ca locuri de refugiu din fata invaziilor otomane. In unul din acestea, se afla si o fantana, iar daca inaintezi in adancul tunelului, spun localnicii, dai peste o pestera de o splendoare rara. Se spune ca in zona ar mai exista si un lac pe fundul caruia se afla o biserica. Zona pare a fi o adevarata sursa de legende care asteapta inca sa fie descoperite. Adrian Cotuna - Glasul aradului