Edilii PD-L din judet au pichetat ieri sediul Prefecturii, acuzand Guvernul de favoritisme. Peste o suta de persoane au pichetat sediul Prefecturii Arad, protestand impotriva rectificari bugetare facute de Guvernul. Participantii la acest protest au fost primari si viceprimari din judet, consilieri locali si judeteni, toti membri PD-L. Protestatarii s-au folosit de zeci de pancarte pentru a transmite mesajele anti-Guvern. La ora 11:30, reprezentantii primarilor, in frunte cu presedintele PD-L Arad, Gheorghe Seculici, presedintele CJA, Nicolae Iotcu, si vicepresedintii Tolea si Matula au fost primiti in audienta de prefect. Lipsa banilor a fost problema tuturor celor care au ajuns in audienta la prefect si suma infima pe care judetul Arad a primit-o pentru modernizarea drumurilor. „Noi am primit 50 de miliarde de lei vechi, in timp ce Argesul beneficiaza de 330 de miliarde, Buzaul de 200 si Giurgiu de 250. Este o mare nedreptate, mai ales ca Aradul este un judet destul de mare, cu o retea importanta de drumuri judetene. Si, din cate stiu eu, pe acest criteriu se acorda fonduri guvernamentale. Or, are Giurgiul mai multe drumuri judetene decat noi?", a punctat Iotcu inca de la inceputul intrunirii. Discutiile celorlalti participanti s-au axat pe aceeasi tema. „Nu e o catastrofa” La randul sau, Gavril Popescu a precizat: „Nu sunt aici ca sa apar Guvernul. Intotdeauna vom avea nevoie de bani, fara indoiala, dar prezentarea acestei situatii ca fiind una catastrofala este exagerat. As putea sa demonstrez cu acte cum se scurg banii unor primarii catre activitati care nu au nimic de a face cu administratia, dar nu vreau sa acuz pe nimeni”. Mergand mai departe, Popescu a facut public un act emis de Directia Finantelor Arad prin care se arata ca, in contul de la Trezorerie, CJA dispune de peste 100 de miliarde. Aceasta dezvaluire a iscat discutii foarte aprinse intre Popescu si Iotcu. Cel din urma a specificat ca suma reprezinta procentul de 2%, contributia proprie la proiectul de infrastructura Julita-Madrigesti. Replica prefectului a venit imediat: „Nu este problema mea la ce se folosesc acei bani, dar nu puteti spune ca nu mai aveti niciun ban si ca situatia este catastrofala”. Partile nu s-au inteles nici la final. A.G. - Jurnal aradean

Municipalitatea aradeana va primi, astazi, inca patru tramvaie, de tipul GT6, dintr-un lot de 10 achizitionate de la Compania de Transport Public din Innsbruck-Austria. Si aceste tramvaie sunt rulate, insa conform declaratiilor reprezentantilor CTP Arad, au toate reviziile tehnice la zi. Acesta este cel de-al doilea transport din acest an. Primele trei tramvaie au intrat in Arad la sfarsitul lunii iulie, iar ultimele vor fi aduse pana la sfarsitul lunii decembrie. Pentru achizitia acestor tramvaie a fost alocata de la bugetul local suma de 500.000 lei. Se intrerupe circulatia Pentru ca descarcarea vagoanelor, care sosesc astazi, sa se poata efectua in conditii optime, reprezentantii Companiei de Transport Public Arad vor opri circulatia tramvaielor pe ruta Piata UTA – Capitan Ignat, incepand cu ora 8:00. Astfel, transportul calatorilor va fi asigurat de autobuze, intre Piata UTA – Capitan Ignat, si de tramvaiele liniei 3, intre Capitan Ignat - Aradul Nou. Iar tramvaiele de pe tronsonul Piata Gai – Piata UTA si Fat – Frumos – Piata UTA vor avea cap de linie Depoul UTA. Pe strada Cocorilor, circulatia autovehiculelor se va limita la tronsonul Aprodul Purice – Abatorului, iar autobuzele inspre Capitan Ignat vor circula pe ruta Cocorilor – Aprodul Purice – Sezatorii – Abatorului – Padurii, biletele si abonamentele fiind valabile. Claudia Untaru - Glasul Aradului

Traian Idorescu este unul dintre cei mai varstnici pensionari ai CFR, care a condus trenul regal de la Simeria, trenul cu care Regele Mihai a plecat in exil. A fost cel mai memorabil eveniment din viata sa, partas la un episod important al istoriei Romaniei. Tine minte si acum numarul locomotivei: 230236. A tinut neaparat sa vina la festivitatea de sarbatorire a 150 de ani de la inaugurarea caii ferate Curtici-Arad, pentru a-si aminti de vremurile cand lucra la Caile Ferate. Are 98 de ani si a fost adus cu un scaun cu rotile la gara, unde se sarbatorea prima intrare a trenului in Arad. „Am lucrat 40 de ani la CFR, in 1967 m-am pensionat, dar mi-a placut foarte mult aceasta perioada. Nu mi se pare foarte mare diferenta de atunci si de-acum, pentru ca si acum si atunci era important sa-ti faci meseria, iar mie mi-a placut ceea ce am facut. Am lucrat ca mecanic de locomotiva si zic eu ca mi-am facut datoria. Dupa o perioada m-au promovat si m-au facut sef de sectie la atelierele CFR de reparat locomotive, de unde am si iesit la pensie. Nu pot sa ma laud ca a fost foarte bine sau foarte usor in aceasta perioada, dar am muncit si sunt mandru de ceea ce am realizat la CFR, cat timp am fost in putere. Acum nu mi-a ramas decat amintirea acelor vremuri, iar aceasta sarbatoarea a fost o buna oportunitate sa vin aici, la fostul meu loc de munca, unde am lucrat patru decenii. Festivitatea asta imi aduce aminte de vremea cand eram tanar si de toate intamplarile de-atunci. Atmosfera dintr-o gara nu se poate compara cu nimic altceva: sa auzi fluieratul trenului sau zgomotul locomotivei cand soseste in gara! Trebuie sa fii facut pentru asta, sa fii pasionat!”, ne-a spus Traian Idorescu, fost ceferist. Batranul mecanic isi aminteste ca momentul cel mai emotionant al carierei sale a fost atunci cand a manevrat trenul cu care Regele Mihai a plecat din Romania. A condus garnitura cateva sute de kilometri. „Mi-a parut rau de el, ca era tanar, ceva mai tanar decat mine. Parerile oamenilor erau impartite la vremea respectiva, dar cum comunistii preluasera puterea, nimeni nu avea curajul sa ii infrunte. Eu am primit ordin de serviciu sa conduc garnitura si mi-am facut treaba. A fost cel mai important drum pe care l-am facut: cati pot spune despre ei ca au dus un rege in exil?!” - isi aminteste batranul mecanic. Totul s-a petrecut in mare graba, garnitura nu a avut intarzieri, caci comunistii se grabeau sa scape de rege. Isi aminteste ca se vorbea ca in vagoane erau bogatii inestimabile, ca in statiile prin care trecea trenul erau oameni inarmati, ca nu cumva regele sa incerce sa evadeze. Abia peste ani de zile a aflat ca, de fapt, regele a plecat fara multe bunuri – practic numai cu hainele de pe el. Ii pare rau ca nu a avut ocazia sa il vada pe Regele Mihai, in carne si oase, de la revenirea sa in tara, si spera ca poate, intr-o zi, va avea posibilitatea sa dea mana cu Majestatea Sa si sa schimbe impresii despre acea calatorie care a marcat viata amandurora. Nicoleta Bosnigeanu - Observator

Braduti si ornamente pe toate gusturile Parfumul sarbatorilor de iarna si-a facut deja simtita prezenta in magazinele si centrele comerciale aradene. Desi devreme, comerciantii s-au grabit sa ofere clientelei ornamente specifice sarbatorilor de Craciun si Revelion. Preturi pe toate gusturile si gama variata de produse - aceasta este oferta magazinelor care s-au pregatit pentru sabatori inca de pe acum. Moment prielnic pentru comercianti Abia am trecut la ora de iarna, ca agentii comerciali si-au si pus deja la punct magazinele cu ornamente si produse specifice sezonului alb. Pe standurile magazinelor se gasesc deja globuri, ornamente si figurine, beteala, stelute si instalatii, pomi si artificii. „Cum oferta de turism destinata petrecerii sarbatorilor de iarna „a explodat“, fiind un moment prielnic alegerii unui loc de vacanta, de ce nu am oferi de pe acum aradenilor produse de impodobit bradul, casa, curtea sau chiar gradina. Cumparaturile se fac din timp, in functie de buzunar si doleante. De oferta noastra se bucura cel mai mult copiii, pentru ca ornamentele par sa aduca sarbatorile mai repede“, spune un comerciant. Rafturile magazinelor sunt frumos amenajate si impodobite cu stelute si figurine, care mai de care mai sugestive si mai colorate, brazii sunt de pe acum impodobiti in cateva hipermarketuri, figura Mosului Craciun apare prevestitoare, iar preturile sunt pe masura. Comerciantii profita de pasiunea romanului pentru impodobit, ornamentat si decorat, afisand preturi piperate la unele dintre articolele puse la vanzare. Oferta si pret pentru orice dorinte Brazii artificiali costa in functie de culoare, desime si lungime, iar pretul nu este tocmai accesibil, decat atunci cand calitatea produsului este indoielnica, de la prima vedere. Un bradut mic are un pret cuprins intre 50 de lei si 100 de lei, iar unul semet poate depasi ca pret 200 de lei. Globurile, figurinele si aranjamentele nu sunt tocmai ieftine, preturile incepand de la sase lei, pentru un set de sase globuri simple, si ajungand pana la zeci de lei, pentru un singur ornament sofisticat. De gasit sunt deja si figurinele delicioase din ciocolata, martipan ori chiar turta dulce, cu teme specifice sarbatorilor. Acestea isi vor face loc sub pomii de iarna, dand un plus de savoare sarbatorilor. Pentru pasionatii de artificii, pocnete si efecte deosebite, se gasesc artificii, petarde, rachete si tot felul de „produse surpriza“. Aradenii isi pot alege produse decorative dupa buzunar, putand economisi insa, cu riscul ca raportul calitate-pret sa isi spuna cuvantul. Tot ce ne ramane este sa alegem momentul oportun si suma pe care o putem cheltui si sa plecam la cumparaturi, in asteptarea frumoaselor sarbatori. Sandra Stoler - Glasul Aradului

Multiplelor manifestari legate de implinirea unei jumatati de veac de existenta a Scolii de Arta, azi din nou Liceu, li s-au mai adaugat altele in aceata toamna. Fostele eleve ale acestei scoli, care si-au continuat studiile in Anglia, Emanuela si Marciana Buta, au sustinut in 22.10.08 un recital in sala mare a Palatului Cultural. Siguranta intonatiei, echilibrul sonoritatilor "Sonatei nr.2 in la minor" (Grave si Fuga) de J.S.Bach, in talmacirea Marcianei Buta, au dat de la bun inceput tonul pozitiv intregului recital. La sfarsitul manifestarii, Emanuela Buta, la randul ei, si-a incheiat demonstratia ca ea se afla pe primele trepte ale maturizarii ce va sa vina, cu conditia existentei unei perseverente tenace. Sonoritatile din "Tzigane" de Maurice Ravel, care cere o varietate timbrala (de realizat pe acelasi instrument), sunt o dovada in acest sens. Aceeasi Emanuela a subliniat nota romantica a partilor extreme ale "Sonatei nr. 1 in La major op.13" de Gabriel Faure, data la iveala in 1876, oferind apoi aradenilor "Sonatensatz" pentru vioara si pian de Johannes Brahms, Scherzo-ul "Sonatei in la minor", creata in comun cu Albert Dietrich (partea I) si Robert Schumann (Intermezzo si Finale in La major). Sonata urma sa fie inmanata in octombrie 1853 prietenului comun Joseph Joachim, care participa la traditionalul Festival muzical al Rhinului de Jos. Simplul fapt de a-l indemna pe tanarul Brahms de a participa la aceasta creatie comuna era un ferm indemn si semn de incredere din partea mentorului sau care a fost Robert Schumann. Nici Marciana Buta nu s-a lasat mai prejos, abordand partea I a "Sonatei nr. 1 in Sol major op.78", Vivace ma non troppo a aceluisi Brahms. Lucrarea dateaza din vara anului 1879, cand Brahms calatorea prin Transilvania, concertand cu Joachim in primul rand la Timisoara si Arad, centre culturale cu o intensa viata muzicala. "Pagina de intens lirism, invaluita de la un capat la altul, de interiorizata tristete" (Ioana Stefanescu), in care autorul reia tematica muzicala si atmosfera liedului "Cantecul ploii" pe versurile nordicului Claus Groht, atmosfera nostalgica ce impregneaza sonata pe plan general. Interpretii au subliniat plasticitatea ritmica, care la randul ei, caracterizeaza lucrarea. Aici este momentul sa amintim ca acompaniatorul celor doua interprete a fost Lectorul universitar Sorin Dogariu, care in acelasi timp este si pianistul solist al Filarmonicii aradene. Ar mai fi de notat ca titulatura de "Profesor lector universitar", cum aparea in programul de sala, nu exista, cel putin deocamdata! Aceasta titulatura i-a fost acordata d-lui Marius Teohari, unul dintre profesorii aradeni ai protagonistelor, alaturi de d-na Ana Ceapa. Marciana, cu o prestanta admirbila, a dat culoare si avant "Allemandei" din Sonata nr.4 a lui Eugene Ysaye, ca penultim numar al programului comun. Constient sau nu, abordarea acestui fragment de sonata,a adus in acelasi timp un omagiu marelui violonist (si compozitor) la implinirea a 150 de ani de la nasterea lui, cel ce a dat viata Sonatei lui Cezar Frank, celebrului "Poem" al lui Chosson, a Cvartetului lui Claude Debussy. Asteptam de la protagonistele serii, care au venit sa sarbatoreasca aniversarea unei jumatati de secol de existenta a scolii unde si-au inceput si ele intructia artistica si nu numai, sa ne ofere un recital, fie si comun ca acum, dar cu lucrari integrale. Familii aradene de muzicieni In 24 octombrie a avut loc in sala festiva a Liceului de Arta "Sabin Dragoi" un interesant program sustinut de familii de muzicieni. Adriana si Sorin Dogariu, soti pianisti si cadre universitare la Facultatea de Muzica dela Timisoara, cunoscuti aradenilor din alte multe manifestari, au cantat la doua piane. Auditorii care au umplut sala au vibrat la sonoritatile "Variatiunilor pe o tema de Paganini" a lui W. Lutoslawski, ca apoi sa fie cuceriti de "La nuit...l'amour" semnat Serghei Rahmaninov si dansurile "Pas de deux" si "Two-step" ale americanului Samuel Barber. De aici incolo, unii participanti s-au incumetat sa intre pe moment intr-o sfera oarecum straina specialitatii lor. Astfel, Carmen Suteu, profesoara de pian a Liceului, l-a acompaniat (pe corzi libere) la violoncel pe sotul sau, filarmonist, sef de partida, in celebrul "Menuet" al lui Bocherini, isprava muzicala de care nu oricine s-ar lega. A urmat apoi ca cei doi sa treaca la pian, pentru a canta la patru maini Scherzo-ul unei "Sonatine" de Anton Diabelli, cand violoncelistul Mircea Suteu a facut pe primasul ca pianist. Annamaria Kaszony, eleva in clsa a XII-a, care ne-a oferit partea a III-a a "Sonatei in MI bemol major KV 332" de W.A. Mozart, si-a adus pe scena si parintii, in calitate de violonisti (filarmonisti) pentru a ne face cunoscuta "Trio sonata in Fa major" de Johann Christoph Pepusch. Recordul l-a batut familia Buta care a intrunit patru persoane pe scena, oferind partea a doua a "Concertului in re minor pentru doua viori si orchestra" de Johann Sebastian Bach, cu tatal la pian, pentru ca la "Ombra mai fu" de G. Fr. Haendel sa vina pe scena si mama Lidia ca solista, incheind programul cu melodia "Cu noi este Dumnezeu", cantata la patru voci de intreaga familie. Hugo Hauptmann- Virtual Arad