Pentru cateva zile, Romania revine la viata dupa vacanta de Craciun. Sambata, multe dintre institutiile statului au program cu publicul. Unitatile postale vor functiona pe 27 decembrie si pe 3 ianuarie dupa programul normal de sambata. Pe 31 decembrie, toate sediile vor fi deschise publicului doar pana la ora 17.00, iar in primele doua zile ale anului viitor, unitatile postale vor fi inchise. Si agentiile CFR au un program special de sarbatori. Astazi si pe 3 ianuarie vor fi deschise doar cele care au program de lucru sambata. Pe 31 decembrie, agentiile de voiaj al caror personal lucreaza in doua ture de serviciu isi vor inchide programul cu publicul la ora 17.00, iar cele cu o tura vor avea program normal de lucru. In schimb, persoanele care doresc sa calatoreasca cu trenul nu isi vor putea cumpara bilete pe 1 ianuarie. In doua zi a noului an acestea vor fi deschise doar patru ore, de la 8.00 dimineata si pana la 12.00. Marile banci din tara functioneaza dupa un program special, dar, in afara de zilele legale libere, acestea vor fi deschise. Cei care vor trebui sa faca plati cu cardul sau sa retraga numerar de la bancomate o vor putea face la unitatile din marile centre comerciale care vor fi deschise. Administratiile financiare din toata tara lucreaza dupa programul normal pana la sfarsitul anului. Ghiseele vor fi inchise doar pe 1 si 2 ianuarie. Unitatile postale: - 27 decembrie si 3 ianuarie 2009 - program normal de sambata - 31 decembrie - deschise pana la ora 17:00 - 1, 2 ianuarie - inchise Agentiile CFR: - 27 decembrie si 3 ianuarie 2009 - deschise unitatile care au program sambata - 31 ianuarie - deschise pana la ora 17:00 - 1 ianuarie - inchise - 2 ianuarie - deschise intre 8.00 si 12.00 Administratiile financiare: - 27 - 31 decembrie - program normal - 1 - 2 ianuarie - inchise. Observator

Dupa ce a desfacut cadourile de Craciun (printre care o budinca, trimisa de Printul Charles), Regele Mihai a transmis ieri mesajul de Anul Nou, de la Castelul de la Savarsin, judetul Arad. Capul familiei regale a Romaniei vorbeste despre efectele crizei economice si atrage atentia asupra faptului ca „Romania are nevoie sa-si daltuiasca o Constitutie“ care sa dea un rol complementar institutiilor statului. „Vine o vreme de incercari pentru lumea libera. Dezechilibre economice vor afecta democratiile lumii. Romania, nevindecata deplin de anii comunismului, nu poate fi un partener egal si respectabil fara institutii solide, predictibile si servite cu loialitate. Viitorul Romaniei este in mana institutiilor, nu a oamenilor care le servesc“, a spus ieri Maiestatea Sa. Schimbarea Constitutiei, „singura solutie“ „In anul care incepe, va conta fiecare gest romanesc, pe arena politica si economica mondiala. Etica institutionala nu este optionala. Rostul Romaniei in momentele viitoare de criza economica va depinde de comportamentul celor care ii reprezinta interesele. (...) Pentru aceasta, Romania are nevoie sa-si daltuiasca o Constitutie care sa dea un rol limpede, neechivoc si complementar institutiilor Statului. Este o chestiune de onoare, de respect pentru traditiile noastre. Este singura solutie pentru salvarea democratiei si a demnitatii noastre“, a conchis Regele Mihai. In castelul de pe domeniul de la Savarsin, unde vor ramane pana dupa Anul Nou, membrii Casei Regale si-au impartit cadourile si au primit colindatori, la fel ca oricare crestin. Pe data de 24 decembrie, portile castelului regal de la Savarsin, din judetul Arad, s-au deschis larg pentru a primi sute de colindatori, batrani sau copii care au citit despre rege doar in cartile de istorie. Unii colinda tori i-au adus in dar colaci frumos impletiti si un costum popular vechi de 200 de ani. Intre timp, in bucataria castelului se pregateau bucatele pentru seara de Craciun. „Avem sarmalute in foi de vita, cu putina mamaliga si, in principal, un curcan umplut, iar la desert o placinta speciala din Anglia pe care ne-a trimis-o Printul Charles“, a spus Principesa Margareta. Prajitura trimisa din Anglia se numeste „Christmas Pudding“ (budinca de Craciun - n.r.) si face parte din gama de produse Duchy Original de la Cornwall. Apoi, dupa cum a dezvaluit Alteta Sa Regala Principesa Margareta, Regele Mihai a gasit, sub bradul de Craciun, o rama foto digitala. Regina Ana a primit un ornament de birou, o broasca testoasa din argint, iar principele Radu, un calculator nou. Pe „scaunul imparatesc“ In prima zi de Craciun, familia regala a participat la slujba de la Catedrala Mitropolitana din Timisoara, unde a fost intampinata de 5.000 de oameni cu uralele „Traiasca Regele“. Dupa ce a asistat la liturghie, urcat pe „scaunul imparatesc“, Mihai I al Romaniei a luat impartasania si a pornit spre resedinta Mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu. Aici, Maiestatea Sa Regele si altetele i-au inmanat Inalt Prea Sfintitului decoratia Crucea Casei Regale a Romaniei. Georgeta Petrovici, Alex Negru - Evenimentul Zilei

Aradeanul Alin Totorean, explorator si fotograf, va avea un altfel de Revelion, asa cum s-a obisnuit deja. Alin va pleca in 31 decembrie intr-o noua aventura solitara, de data aceasta in desertul Australiei. In aceasta noua expeditie, Alin va parcurge, pe jos, 1.500 km prin pustiurile australiene. Traseul expeditiei "Terra Magazin - Australia 2009" va cuprinde: locul de start: Uluru - stanca sacra a aborigenilor, vor urma: Mount Olga - un grup de stanci din mijlocul desertului, Salt Lake Amadeus - un imens pustiu de sare (180 km lungime si 10 km latime), Kings Canyon - platoul arid strabatut de canioane adanci, Gosses Bluff - crater de meteorit (5 km diametru) format acum 142 mil. de ani, sudul desertului Tanami - unul dintre cele mai izolate si aride locuri din lume, si traversarea platoului Arnhem, intre Cheile Katherine si tarmul Marii Arafura. Intreg traseul este extrem de dificil din cauza canioanelor si vailor adanci ce brazdeaza platoul, obstacole ce vor fi traversate prin tehnici de alpinism sau vor impune largi ocoluri. In plus, Alina va fi pandit de serpi la fiecare pas. Dupa doua luni si jumatate de parcurs neintrerupt, traseul expeditiei se va incheia printre crocodilii de apa sarata din zona mlastinoasa a tarmului Marii Arafura. Expeditia se desfasoara sub auspiciile Societatii de geografie din Romania si ale Muzeului National de Istorie Naturala "Grigore Antipa". "Voi observa geomorfologia zonei desertice din centrul Australiei, modul de adaptare al florei si faunei la temperaturi extreme si lipsa precipitatiilor, precum si modul de viata din micile comunitati de aborigeni si influenta globalizarii asupra acestora. Voi aduce aceste informatii noi atat printr-un jurnal de calatorie, cat si prin fotografii si imagini pe care le veti putea gasi in paginile revistei Terra Magazin, precum si pe site-ul acesteia, www.terramagazin.ro", a spus exploratorul. Observator

La final de an, edilii localitatilor din judetul nostru isi fac planuri mari de investitii pentru 2009. Toti se lauda ca au „tolba” plina de proiecte, pe care spun ca le vor indeplini, numai sa primeasca finantari de la Guvern si sa aiba fonduri suficiente la buget. Unii spun ca vor extinde reteaua de canalizare si de apa potabila, altii ca vor moderniza drumuri, ca vor ridica gradinite sau scoli noi in locul celor cu cladiri retrocedate, ca au poiecte castigate si vor face sali de sport. Cel mai interesant suna insa un proiect care vizeaza un nou aeroport in judetul Arad. Majoritatea edililor au proiecte care necesita cifre cu multe zerouri. Cate dintre acestea se vor si concretiza, ramane insa de vazut. Aeroport nou, blocuri ANL si... Casa de Cultura pe trei nivele Gheorghe Burdan, primarul orasului Chisineu-Cris, ne-a dezvaluit cateva proiecte pe care ar dori sa le realizeze in anul care urmeaza, spunand ca nu ne spune mai multe planuri pe care le are, pentru ca vrea sa fie modest. „Avem mai multe investitii in derulare. De exemplu, repararea drumului orasenesc din Nadab, distrus de masinile mari. Am avut licitatia pentru lucrarile la sala de sport de la Nadab, care se vor realiza cu fonduri de la Guvern. Anul viitor va incepe constructia. Un oras atat de mic ca al nostru va avea doua sali de sport. Mai speram sa incepem constructia unui bloc ANL nou, cu 20 de apartamente. Pentru aceasta urmeaza sa inceapa licitatia la Compania Nationala de Investitii. Vom extinde si canalizarea menajera in Piata Avram Iancu, printr-un proiect Phare. Avem deja si finatarea pentru acesta, in valoare de 630 de milioane euro, fonduri nerambursabile. Contributia localitatii este de 10,58 la suta. Se va lucra si la spatiile verzi din centrul orasului. Polaris a castigat licitatia, cu cinci miliarde de lei vechi. Cam atat vom realiza in linii mari. Am putea sa spunem mai multe, dar noi nu ne laudam, preferam sa fim mai modesti”, a spus Burdan. Edilul sef al Sebisului, Gheorghe Feies, are planuri si mai mari: „Anul viitor vrem sa demaram lucrarile la Aeroportul din Sebis. Avem si societate inregistrata la registrul comertului. Proiectul e in lucru. Se vor investi 10 miliarde de lei vechi. Aeroportul se va intinde pe o suprafata de 24 de hectare. Avem o hotarare de consiliu luata in urma cu un an pentru acest aeroport, numai ca ne-a incurcat un ordin al prefectului, dar asta o sa treaca, pentru ca urmeaza ca prefectul sa fie schimbat. Tot anul viitor dorim sa finalizam lucrarile la Casa de Cultura cu biblioteca si un cinematograf. Constructia este pe trei nivele. In domeniul culturii este cea mai mare investitie din tara dupa Revolutie. Finalizarea acesteia va avea loc in iulie 2009. Totodata vrem sa terminam lucrarile si la baza sportiva, care va cuprinde si un hotel sportiv cu spatii de cazare si restaurant. Investitia este de peste 20 de miliarde de lei vechi.” Proiecte cu multe zerouri Nicolae Mehelean, primarul Ineului, are si el in plan multe investitii pe care doreste sa le realizeze pentru orasul pe care il conduce: „Vom face o gradinita noua pentru 120 de copii si o scoala noua cu clasele I-IV. Investitia la gradinita va fi de noua miliarde de lei vechi, iar la scoala de 10 miliarde de lei vechi. Totodata vom incepe lucrarile si la soseaua de centura a orasului, lucari care se vor ridica la 4,7 milioane de euro. Se va extinde sistemul de canalizare in partea de nord a orasului. Lucrarile se vor ridica la un milion de euro. Un milion de euro se va investi si in reabilitarea sistemului de alimentare cu apa. De asemenea, vom construi o baza sportiva la Nadlac. Avem proiectul aprobat. Vom primi patru miliarde de lei vechi de la Guvern. Vom reabilita Caminul Cultural Traian. Aici vom avea cofinantare cu fonduri de la Guvern. Anul viitor o sa avem si investitori straini numai ca deocamdata ne-au rugat sa pastram confidentialitatea.” De departe, cele mai multe proiecte ni le-a insiruit viceprimarul localitatii Nadlac, Sorin Sproch. Pentru cateva dintre acestea au fost elaborate deja documentatii, care vor fi depuse la ministere: „Vom lucra la sistemul de canalizare menajera, dar si la reabilitarea statiei de epurare si a sistemului de canalizare menajera. De asemenea, vom lucra si la campusul scolar, in valoare de peste 90 de miliarde de lei vechi, printr-un program al Guvernului. Pana acum am primit de la Guvern doar 40 de miliarde de lei vechi. Totodata vom elabora un proiect pentru o micropoliclinica. Acum suntem in faza de identificare a spatiului pe care o vom amenaja. Probabil in cladirea fostei scoli evreiesti, care nu se stie a cui e acum si ce e cu ea si dorim s-o intabulam noi. Un al proiect pentru anul viitor este constructia unei piete agroalimentare. Avem deja proiectul. Prin mai-iunie se va demara constructia acesteia, in functie de bugetul pe care il vom avea si finantarile pe care le vom primi de la Guvern. Termenul de finalizare a pietei este de doi ani. Conform proiectului tehnic, investitia este de 500.000 de euro. Tot anul viitor dorim sa refacem sistemul de furnizare a energiei termice, ca sa nu mai fim dependenti de societatea Furadex. Deocamdata, costurile la incalzire si la apa sunt foarte mari in comparatie cu Aradul. Vrem sa facem incalzire solara. Se vor reduce costurile la jumatate. Am facut calcule si ar trebui sa investim aproximati 70 de mii de euro si dorim sa obtinem fonduri de la Ministerul mediului. De asemenea, vom construi si doua gradinite noi, pentru ca cele vechi au fost retrocedate. Urmeaza sa identificam locatia pentru acestea. Proiectul este realizat deja. Suntem in cautarea surselor de finantare. Totodata, in colaborare cu Ministerul Finantelor, vom realiza o noua structura a administratiei. Vom muta impreuna primaria si finantele intr-o fosta cladire, care ne-a fost atribuita de la AVAS. Avem un protocol semnat cu Finantele, prin care 30 la suta din lucrarile de modernizarea a noii cladiri vor fi achitate de acestia, iar restul de primarie.” Si primarii comunelor au planuri mari Nici primarii comunelor nu se lasa mai prejos cand vine vorba de proiectele pe care le vor realiza pentru comunitate anul viitor. Si acestia spun ca au realizat proiecte pentru care asteapta fonduri de la Guvern. Unii dintre acestia au elaborat proiecte pe care le-au depus sau urmeaza sa le depuna pentru a primi finantari prin programe ale ministerelor. „Anul viitor vom finaliza lucrarile de reabilitare la liceul de la Minis. Aici s-au alocat 700.000 euro, printr-un program Phare. Totodata, vom finaliza un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea microzonalului de alimentare cu apa. Anul viitor vom depune proiectul pe un program pe care sa obtinem finantare. Lucrarea a fost estimata la 1,5 miliarde de euro. Am depus un proiect la guvern pentru a obtine fonduri pentru modernizarea bazei sportive. Suntem in curs de finalizare a unui studiu de fezabilitate, pentru reabilitarea caminelor culturale din Minis si Cuvin si pentru construirea unui nou camin cultural la Ghioroc, pentru ca nu avem, l-am retrocedat. Am elaborat un proiect, pe care l-am si castigat, pentru un sistem de colectare a deseurilor, impreuna cu alte trei localitati, Lipova, Paulis si Zabrani. Acesta se ridica la aproximativ un milion de euro”, ne-a spus primarul comunei Ghioroc, Mircea Luca Traian. O alta primarie care are proiecte de investitii care cuprind sume mari este cea de la Fantanele. „Avem in plan inlocuirea retelelor de apa si introducerea canalizarii menajere, in valoare de 3,9 milioane de euro. Un alt proiect care a fost transmis deja catre Ministerul Mediului spre aprobarea fondurilor este reabilitarea parcului central din Fantanele si reamenajarea spatiilor verzi. Lucrarile au fost estimate la doua miliarde de lei vechi. O alta documentatie, aprobata de catre Ministerul Culturii si Cultelor si transmisa la Compania Nationala de Investitii, este constructia unui camin cultural in localitate. Dupa cum am spus, deocamdata suntem in faza de documentatie si am obtinut peste 80 de puncte. Din bugetul propriu al localitatii se va extinde caminul cultural din Tisa. Ne-am judecat timp de noua ani cu fostii proprietari, care au revendicat cladirile in baza Legii 10 din 2001 si am castigat procesul . Totodata, lucram la un plan urbanistic de zona pentru 304 de locuri de case pentru tineri. Vom moderniza de asemenea si bazele sportive din Fantanele si Tisa Noua, daca vom fi selectati in cadrul sesiunilor. Ne aflam in faza de documentare la acest proiect”, ne-a spus primarul Emil Otlacan. Despre proiecte mai putine ne-a vorbit edilul sef al Covasantului, Traian Balint. Acesta este preocupat de modernizarea terenului de fotbal din localitate, constructia unui pod peste Valea Covasant si un proiect integrat prin care se va moderniza drumul din localitate, sistemul de canalizare si se va construi o statie de epurare. „Vom incepe lucrarile in cadrul unui proiect integrat, care cuprinde modernizarea drumului comunal pe o lungime de 2,6 kilometri, lucrari de canalizare si o statie de epurare. Toate lucrarile se ridica la suma de 2 milioane de euro. Speram sa avem sprijinul Guvernului pentru constructia unui pod peste Valea Covasant. Lucrarile au fost estimate la 3,5 miliarde de lei. A fost aprobat proiectul din 2006, numai ca nu am primit inca fonduri. Lucram la o documentatie pentru o sala de sport de tip B. Vrem sa aducem terenul de fotbal din localitate la standarde europene”, ne-a informat Traian Balint. Nadia Bodran - Glasul Aradului

Volumul purtand acest titlu a aparut la Editura “Polis” din Cluj in 2005, sub semnatura lui Gheorghe Lanevschi - autor care incearca sa ne dezvaluie complexa viata economica si culturala a urbei noastre - merita o atentie deosebita. Principalele surse ce se refera la subiecte sunt putin accesibile omului de rand, prin faptul ca sunt realizate in limba maghiara in carti, studii si articole, iar cele in romana, mai noi, sunt dispersate in publicatii asupra carora simplul cetatean nu se apleaca. Din pacate patriotismul romanesc a estompat si continua sa-l ecraneaze pe cel local, reusind mereu sa fie neautentic. De ani de zile ma tot mir ca nu s-a gasit nimeni in Arad sa initieze o traducere in limba romana a istoriilor orasului si judetului, cum ar fi cea a lui Marki Sandor (1895) sau a lui Zeiner Alfred (1940), cu notele stiintifice documentate si corecturile de rigoare (la vedere), ca sa ne referim doar la doua surse ale cartii pe care o comentam, caci ele sunt mai multe. Si de ce nu s-ar publica in romana o calectie din suma articolelor publicate in germana si maghiara, aici si aiurea, referitoare la aceeasi istorie a Aradului? Veti zice: Bine, bine, dar tot ce au relizat in acest domeniu cercetatorii mai noi in romana, se bazeaza in primul rand pe acea presa (de toate felurile). Da, asa este, dar sursele originale pot fi talmacite sau rastalmacite eventual prin aparent nevinovata omisiune, dupa gustul si bunul plac al cercetatorilor mai putin responsabili. Gandurile de mai sus vor sa sublinieze importanta deosebita a aparitiei volumului realizat de Gh. Lanevschi, carte care vine sa umple un gol al istoriei locale. Parcurgerea cartii de 169 de pagini se face (punctul meu de vedere) ca cea a unui roman, bine inteles, pentru cei ce sunt pasionati de istorie, restul, pana la pagina 220, continand rezumatele in maghiara si engleza. O prima observatie a noatra ar fi: de ce nu si in germana, limba care inca mai este de circulatie internationala, dar, esential, fiind o limba a unei largi zone ce cuprinde si meleagurile noastre? Autorul consemneaza evolutia orasului de la perioada cand Aradul avea un aspect rural, cand Lipova prelua vremelnic primatul in zona, urmata de urbanizarea de dupa 1699 (Pacea de la Karlovitz), cand datorita pozitiei sale a devenit punct strategic, de observatie a Timisoarei ocupata de otomani, ca si de supraveghere a navigatiei pe Mures. Luam apoi cunostinta despre reconstruirea orasului si ridicarea lui de catre habsburgi la rangul de “oras cameral” in jurul anului 1700, colonizarea sarbilor, germanilor si evreilor, cu efecte benefice, ca si de conservarea orasului in vechea vatra, pe vremea lui Iosif al II-lea, dupa intentiile anterioare de a fi mutat in pusta Zimandului, pentru ca momentul acordarii titlului de “oras liber regesc” din 1834 sa fie punctul de pornire a istoriei propriu zise a locatitatii. Ne este comunicata pe parcurs, cresterea populatiei de la 32.725 in 1869 la 56.000 in 1900, pana la 67.247 in 1914. Gasim in carte consemnarea momentelor importante in evolutia economica si comerciala a orasului: inaugurarea fabricii de spirt, a unei mori si mai tarziu a unui magazin de confectii a fratilor Neuman (Ede, Adolf si Daniel), a atelierului de mobila al lui F. Reinhart (1845), urmat de multe altele de acest gen: Verbos, Lengyel, Steigerwald, unele de renume international. Fabrica de vopsele, vopsitorie si curatatorie a lui Mueller, Fabrica de covoare si plapumi cu magazinul aferent al lui Doman, cea de broderii si dantelarii (Scherhany), pana la prima fabrica de automobile din Ungaria (implicit si din Romania) “Martha” (1905), care deservea toata tara (de atunci), avand comenzi si in tari vestice, inclusiv in Anglia, intreprindere in care se fabricau si omnibuse in trei dimensiuni si camioane. Nici evolutia modei in Arad nu a fost omisa, inclusiv patrunderea ca si fabricarea obiectelor de lux. Toate acestea, ca si alte multe realizari in domeniu, sunt dovezi ale inventivitatii, harniciei, fanteziei, muncii constiincioase a aradenilor, zice cu mandrie de aradean autentic autorul, adaugand pe undeva si dictonul aradenilor: "Ajuta-te singur, ca sa te ajute Dumnezeu!" Sunt consemnate planurile de sistematizare a orasului, ca cel al inginerului aradean Pikulyi Lajos din 1828, ca si pe cele administrative, intre care a excelat proiectul de reorganizare al judetului gandit si aplicat de comisarul regal Gheorghe Popa, in vremea mandatului lui J. Bohus, dupa 1860, si un text consistent despre constructia de frumoase edificii de tot felul, in mare, in “haina Secessionului, actiune ce a avut ca si culminatie edificarea de catre Societatea “Kolcsey” a Palatului Cultural (1913), emblema a orasului nostru. Creionarea vietii culturale a Aradului incepe cu inaugurarea din 1833 a primului Conservator aradean, zice autorul, dar el era primul dintr-o larga zona, premergand pe cele din Cluj, Budapesta, Leipzig, Iasi , Bucuresti s.a., incheiand sirul unor asemenea institutii cu infiintarea Filarmonicii locale din 1890, prblema atinsa doar tangential, ca un fapt intrinsec, natural pentru un oras ca Aradul. Nu este omis debutul ziaristicii aradene: Arader Kundschafstblatt” (1837), saptamanalul “Aradi Hirdeto” (1840), “Gura satului”, infiintata la Pesta in 1863 si mutata la Arad in 1871, ca multe alte pubicatii romanesti ardelene, apoi debuturile artei fotografice aradene, care avut reprezentanti de talie europeana, evolutie ce a dus la constituirea “Asociatiei fotografilor din Arad", cea din domeniul artelor plastice (initierea pinacotecii in 1899), a cultivatorilor de flori etc. Din domeniul sportului sunt trecute in revista evenimente ca: infiintarea “Societatii de tir” (1831) de catre baronul Orczy Loerincz si construirea de catre acelasi important personaj a unui edificiu destinat acelui sport in 1834, cel mai dotat din tara. Locul a fost vizitat in 1858 de printul Albrecht, venit sa-i inmaneze aradeanului un potir de aur pentru merite deosebite, ca si de excelentul tintas care era Franz Joseph, in 1884, cu ocazia innobilarii lui Neuman. De asemenea este consemnata infiintarea “Societatii de scrima” din 1860. Importanta a fost si activitatea Camerei de Comert, care a culminat cu premii acordate aradenilor la Expozitii internationale si la una organizata chiar la Arad. Motorul dezvoltarii si infloririi Aradului a fost pleiada de “notabilitati energice, culte, cu vederi largi”. Ca exemple sunt date personalitati ca: Urban Istvan, prefect la 1900, al carui crez era “sa lucreze cu toate fortele in interesul orasului si al judetului pentru a stimula viata economica si culturala, rezolvand totodata cat mai bine problemele sociale”, apoi primarul Variassy Lajos, “adept al industrializarii, al dezvoltarii comertului, al transportului in comun si al infrumusetarii orasului”. Locz Rezso, presedinte al Asociatiei Inginerilor si Arhitectilor, “om de vasta cultura, era adeptul unui nou plan de sistematizare in atentia caruia sa fie dezvoltarea periferiilor...stimulator al construirii de noi fabrici si locuinte muncitoresti...proiectant al parcului si decorului floral din centrul orasului...” In rest, mai cititi si dumneavoastra (cu creionul in mana, pentru ca textului cursiv ii lipsesc niste sublinieri absolut necesare), cititi, ca aveti ce si merita efortul! Veti avea surprize placute. Daca cei de dincolo de Mures zic ca: ”Banatu-i fruncea!”, aradenii, dupa lectura acestei carti, vor putea sa-si bombeze si ei linistiti piepturile, fiind in oarecare cunostinta de cauza. Spunem “oarecare” pentru ca mai asteptam asemenea valoroase contributii la cunoasterea Aradului si aradenilor de totdeauna, din partea d-lui Lanevschi si de ce nu, si din partea altora? Hugo Hauptmann - Virtual Arad