Stirile Zilei
VIRTUAL ARAD
Suntem pe locul
Pozitia Virtual Arad in Romanian Top 100
Votati-ne zilnic!
Votati Aradul !
Luni, 24 noiembrie 2008
Stirile TVA aici
  • Cum traiesti cu 26 lei?!

Pensiile aradenilor sunt cuprinse intre cativa zeci de lei si mii de leiSaracie si opulenta printre pensionarii din Arad. Fostii agricultori mor incet de foame, in timp ce unii fosti angajati ai statului se bucura de pensii de serviciu pe care le invidiaza mai oricare dintre salariatii din judet.
Cea mai mica pensie din judetul nostru este de 26 de lei, fiind vorba de o pensie de urmas. La polul opus, cea mai mare pensie oferita de sistemul public este de 4.411 lei. Aceasta, insa, nu este cea mai mare remuneratie pe care o primeste o persoana retrasa din campul muncii, la Arad.
Valoarea celei mai mari pensii din judet este de 8.959 de lei si este primita de o persoana care a lucrat... la stat. Persoanele care au activat la ministerele de interne sau la aparare primesc pensii de serviciu de invidiat, de o valoare mult peste cea pensiilor primite de varstnicii care au cotizat la sistemul public pe pensii. Media pensiilor primite de cei care au lucrat in domeniul agricol este de 290 de lei.
Remuneratii mici mai primesc si persoanele care au muncit in cooperatii mestesugaresti, comert, unii bugetari, cei din industria usoara si alimentara. Pensiile foarte mari sunt primite de cei care au lucrat in magistratura, in aeronautica, la ministerul apararii, ministerul de interne, la serviciile de informatii sau au fost parlamentari.
Aradul nu ajunge inca cu pensiile la media pe tara. Media pensiilor este 668 de lei, in timp ce in judetul nostru ea atinge doar 647 de lei.

A.G.- Jurnal aradean

  • Modernizarea pune pe fuga medicii?!

Directoarea Spitalului Municipal - Teodora Olariu explica motivul pentru care medicii prefera sa lucreze in strainatateSpitalul Clinic Municipal Arad trece printr-un paradox. Cu cat se modernizeaza mai mult, atingand cote europene, cu atat personalul medical se injumatateste pe zi ce trece. Mai mult, nimeni nu pare interesat sa ocupe locul cadrelor plecate in strainatate in cautarea unui loc de munca mai bine platit. Numai pentru sectia de oftalmologie se incearca de doi ani de zile gasirea unui medic specialist inlocuitor, insa nimeni nu pare interesat de ocuparea acestui post. Cu putin timp in urma, o alta sectie, cea de radiologie, a ramas si ea fara medic.
Principalul motiv pentru care medicii aradeni pleaca in strainatate il reprezinta, bineinteles, banii. „Afara li se ofera un salariu de 5.000 de euro. Cum putem noi astfel sa-i convingem sa ramana, avand in vedere faptul ca aici au parte de un salariu de mizerie“, ne spune dr. Teodora Olariu, directorul Spitalului Municipal. In timp ce medicii aleg drumul strainatatii, spitalul se modernizeaza pe zi ce trece. „Am reusit sa modernizam clinica de Urologie, laboratorul de radiologie si imagistica medicala, clinicile de Medicina interna si Medicina muncii, sectiile de Reumatologie, Gastroenterologie, Recuperare cardiologie si Nefrologie. De asemenea, s-a reusit reamenajarea morgii spitalului si s-a dotat cu aparatura moderna, saloanele si grupele sanitare, subsolul si ambulatoarele“, ne declara dr. Teodora Olariu. Cu ajutorul Universitatii de Vest „Vasile Goldis“, s-a reusit dotarea spitalului cu aparatura medicala de ultima generatie. „Am primit, cu ajutorul UVVG, un laringoscop fibra optica, un electrocardiograf si un electroencefalograf“, ne spune Mihaela Luncan, directorul adjunct al spitalului. Inca din 2003 Spitalul Municipal se tot doteaza cu aparatura performanta. „Datorita relatiei deosebite pe care o avem cu conducerea ASP-ului, respectiv cu directoarea Gabriela Tarle, am primit din partea Ministerului Sanatatii trei ecografe de inalta performanta, patru aparate de anestezie, un aparat de ventilatie artificiala si un aparat de sterilizare“, ne informeaza Mirela Balan, directorul medical al spitalului.
La capitolul nerealizari, directoarea Teodora Olariu ne spune: „Nu am reusit nici acum sa mutam sectia de oncologie, cladirea actuala in care se desfasoara activitatea fiind revendicata. Nu s-a putut stabili nici macar noua locatie. In aceeasi situatie se afla si sectia TBC, pentru care am inceput deja sa platim chirie. Am mai avea nevoie de un tomograf, lipsa acestuia provocandu-ne cheltuieli foarte mari. Asteptam in continuare ca Ministerul Sanatatii sa ni-l ofere, asa cum ne-a tot promis“.

Adrian Cotuna - Glasul Aradului

  • Cumparaturile au paralizat Aradul

Noaptea cumparaturilor a adus multi clienti magazinelor din cadrul centrului comercial ArmoniaTrafic blocat, parcari in sensuri giratorii, cozi kilometrice si politisti care n-au facut fata situatiei, toate, ieri, la noaptea cumparaturilor.
Nebunie greu de descris sambata noapte la iesirea din Arad spre Nadlac.
Noaptea cumparaturilor de la centrul comercial Armonia a paralizat circulatia din Vlaicu, sensul giratoriu din vecinatatea mall-ului fiind blocat inca de la ora 20,00, desi reducerile incepeau doar de la ora 22.00.
O ora mai tarziu, coada de masini care se indreptau spre centrul comercial ajungea pana dincolo de RAR. Ulterior a fost aproape imposibil sa mai ajungi in zona. Captivi in trafic si in imposibilitatea de a mai gasi un loc de parcare, desi in zona sunt cu miile, aradenii au parcat pe unde au apucat: in piata de masini, pe drumul national, ba chiar in sensurile giratorii de la iesirea spre Nadlac!
Nici politistii rutieri, care incercau sa descongestioneze traficul in zona, nu au facut fata.
La un moment dat s-a luat decizia ca toti cei care se indreapta spre mall sa fie intorsi din drum. Oamenii au fost sfatuiti sa nu o ia spre mall, caci vor face o ora (iar termenul dat s-a dovedit optimist).
La Fortuna, toate masinile erau deviate pe strada Poetului sau pe soseaua de centura, acolo unde se loveau de alt blocaj. Zeci de mii de aradeni au ajuns, totusi, la mall si au inceput furibunzi sa faca cumparaturi la preturi fara concurenta. Cel mai aglomerat loc, din cauza ofertei de nerefuzat, a fost hipermarketul, dar nici magazinele de haine nu au fost ocolite de cumparatori.
Prima noapte a cumparaturilor organizata la Arad a adus la mall si localnici din comunele invecinate municipiului, din Pecica, Vladimirescu sau Zadareni.

I.C., A.B. - Jurnal aradean

  • Vanzatorii din pietele agroalimentare pierd competitia cu centrele comerciale

Aradenii prefera sa isi faca cumparaturile mai mult la supermakerturi decat la piataDin ce in ce tot mai multi aradeni prefera un drum la supermarket, in detrimentul unuia la piata, dovada fiind aglomeratia vesnica din marile magazine. Aceasta tendinta este resimtita acut de catre comerciantii de produse agroalimentare din piete, care vad cum le scad vanzarile, in ciuda faptului ca produsele lor ar fi net superioare din punct de vedere calitativ celor din centrele comerciale.
„Noile magazine ne termina”
Numarul mic de aradeni care isi mai fac cumparaturile in piata si conditiile care li se ofera de catre societatea care administreaza piata, si anume S.C. TOP S.A. sunt principalele probleme ale comerciantilor din Piata Mihai Viteazul. „Nu cred ca un magazin are produsele noastre, pentru ca noi stim si le vedem”, a spus Vasea Sagheorghe , referitor la calitatea fructelor sau legumelor din supermarketuri. Comerciantii din piete sustin ca fructele din magazin ar fi de calitate mai scazuta, deoarece asa sunt cumparate direct de la furnizori. Pe de alta parte, pietarii ar oferi aradenilor doar marfa de calitatea I, care ar fi vanduta putin sub pretul optim pentru a atrage clientela. „Mergem in minus, e foarte greu, avem multe cheltuieli cu inchiriatul mesei, cu parcarea, plus cele de acasa”, a afirmat Violeta Mihes, nemultumita de multimea de taxe pe care trebuie sa le plateasca si de conditiile precare indurate pentru a putea vinde in piata. O alta nemultumire a comerciantilor pare a fi legata chiar de lipsa unei toalete publice, in piata exisand doar una cu plata: „noi platim abonamentul lunar si nu avem dreptul la toaleta. TOP are WC pentru angajati doar”, a spus aceeasi Violeta Mihes. Ceea ce-si doresc cu adevarat vanzatorii din piete este ca TOP sa se implice in realizarea unor reclame prin care sa-i atraga pe aradeni catre piete, pentru acest lucru comerciantii cerand si sprijinul mass-media.
Conducerea TOP vede altfel problema
Daniela Sabau, director al S.C. Targuri, Oboare, Piete S.A, considera ca motivul vanzarilor mici din aceasta perioada este... extrasezonul, comerciantii avand spre vanzare doar produse care se gasesc tot timpul anului, precum citricele. In alta ordine de idei, Daniela Sabau a tinut sa precizeze ca „in atributiile TOP intra doar administrarea pietei, nu si reclama”, explicand ca nu intra in obiectul de activitate al TOP sa faca reclama comerciantilor. Acestia ar trebui sa stie cum sa-i atraga singuri pe clienti, deoarece „nici Ziridava nu face reclama diferitelor magazine ce au stand acolo”. In ceea ce priveste problema toaletei, Daniela Sabau a tinut sa precizeze ca WC-ul din piata este concesionat unei firme private si cei care il folosesc consuma apa si hartia igienica, fiind normal sa plateasca pentru acest serviciu. In plus, Daniela Sabau a criticat unele obieciuri ale comerciantilor care „dimineata folosesc gardurile. Sa vedeti ce este pe la 6-7 dimineata aici”, ne-a indemnat directoarea TOP sa investigam mai atent obiceiurile pietarilor. In concluzie, pozitia conducerii TOP este aceea ca „vadul si-l creeaza fiecare comerciant”, iar conditiile din piata nu lasa chiar asa de mult de dorit.

L.C. - Observator

  • Aradul muzical – Muzica corala romaneasca

La Filarmonica a avut loc un concert coral cu piese inspirate din melodiile populareLa mijlocul lui noiembrie, Corul Filarmonicii aradene, dirijat de Robert Daniel Radoias, a sustinut un concert coral, sub titlul “Crisule, Muresule”, continand “bijuterii corale pe versuri populare romanesti” dupa cum ne informa programul si afisul. Acelasi program ne dezvaluia ca melodiile populare (deci si melodii) prelucrate de diversi compozitori, isi au originea in zona transilvana, de la Oas pana-n Banat.
Filonul folcloric romanesc, despre care sustin unii muzicologi, cu mandrie trambitata, ca ar fi clasicismul nostru, este intr-adevar un tezaur de o valoare inestimabila, dar nu facem mai nimic pentru a fi macar cunoscut si pastrat.
Radio Cultural la randul sau face foarte putin in privinta promovarii muzicii populare autentice, cu exceptia unei emisiuni de sambata seara, coborand in general stacheta la cerintele strazii, sa zicem, ramanand doar sa mai promoveze si manelele, apropiindu-se tot mai mult de radio-urile de duzina, zise comerciale. Inca mai avem transmisiile conertelor de miercuri, vineri si a celei de opera de sambata, plus altele cateva emisiuni bune.
Revenind la asa zisul clasicism romanesc, e clar ca toate popoarele si populatiile isi au folclorul lor, mai mult sau mai putin valoros, deci si ele ar avea “clasicismul” lor, ceeace e o prostie “muzicologica” promovata de nume rasunatoare cu o insistenta obsedanta.
Dupa cele expuse mai sus, reiese mai evident importanta stradaniei compozitorilor care s-au aplecat asupra valorilor folclorice, valori care au capatat in felul acesta o perenitate bine meritata.
La fel de meritorie este si si abordarea acestui gen de cantec coral de catre corul Filarmonicii aradene.
Repertoriul concertului pe care incercam sa-l consemnam a fost compus din creatii de gen realizate de asa zisi clasici ai muzicii romanesti precum Ioan Vidu, pana la contemporanii Sabin Pautza sau aradeanul Teodor Caciora.
In “Rasunet de la Crisana” a amintitului Vidu, nascut in judetul Arad, scolit, cel putin la inceput in orasul de pe Mures, solistului Laviniu Morariu i-a lipsit un dram de sensibliate, ce ar fi dat mai multa autenticitate discursului. Sigur, pretentiile par exagerate, dar lucrarea este in general cunoscuta din interpretari, chiar locale, care au satisfacut aceasta cerinta. Nu ne indoim ca emotiile si-au spus cuvantul. Desigur, auditorii au asa zise “tipare interpretative” care lucreaza in sensul comparatiei, absolut indispensabile, pana la granita robiei in care pot cadea.
Din garda veche, Sabin Dragoi, socotit de asemenea aradean prin nastere a fost prezent cu “Idila bihoreana”, iar banateanul Nicolae Ursu prin “Lino, Leano” cu aproape traditionalele miscari lent-repede.
Daca la “Hop-cica” a lui Filaret Barbu, “Chindia” lui Al. Pascanu, “Sarba pe loc” de Gh. Danga, “Sari mandra” semnata Sabin Pautza, “Nu ma calca pe picior” (N. Ursu), tempo-ul incitant a fost cat de cat firesc si eficient, cel imprimat piesei lui Simion Niculescu, “Iac-asa”, a fost exagerat, depasind mult chiar caracterul dansant, astfel a afectat perceptia, cel putin a textului, desi pronuntia fusese temeinic pregatita. Aplauzele se smulg si prin sportivitate.
Dintre creatiile corale ale clujeanului Tudor Jarda, care s-a stins cu vreun an in urma, au fost alese “Ma luai, luai” (in repertoriul aradenilor inca din 1978) si “Colo-n jos in prundurele” modele de daruire totala fata de expresivitatea si profunzimea creatiei populare.
Am lasat la urma pe creatorii aradeni, prezentandu-i in ordinea varstei.
Doua dintre cele trei colinde hunedorene: “Feciorita de-ochesita” si “Fiica ce mi-ti dare” de Nicolae Boboc (pe care il pot revendica si timisorenii, pe buna dreptate) au incheiat luminos manifestarea, pregatindu-ne sufleteste pentru sarbatorile ce vor veni curand.
Din departarile inalte, Doru Serban a revenit pe scena Filarmonicii cel ce a condus cu succes formatia corala a institutiei, de data aceasta doar in calitate de compozitor, cu duplexul “Mocirita cu trifoi” si “De cand ii dragostea-n lume”, care i-au incantat pe cei prezenti, cu atat mai mult cu cat el fusese interpretat si pe vremea celui ce a lasat urme temeinice in calitate de dirijor, urme care din pacate se sterg treptat.
In centrul acestui program s-a aflat prelucrarea a trei cantece aradene culese de Viorel Nistor, de catre Teodor Caciora: “Pe-o vale”,colind din Sicula si doua melodii de joc, “Rara lui Curta” din Zarand si “Sarita din Sicula”, suita aflata in prima auditie la Filarmonica, ce pare a fi dat satisfactie si interprerpretilor si publicului.
Facem mult pentru putini
Este cel putin ciudat ca la un concert cu muzica corala romaneasca, sala mare sa fie plina doar pe trei sferturi din capacitate, adica la o treime fata de acum 4-5 decenii, cand manifestarea avea loc in mod curent de doua ori.
Noua administratie a Filarmonicii ar trebui sa se ocupe mai putin de fatada ieftina cu false straluciri si sa gandeasca serios la atragerea unui public cat mai numeros la manifestarile institutiei, caci nici pana azi situatia nu s-a imbunatatit in aceasta privinta de la venirea sa “la putere”.
Instiintarea populatiei trebuie completamente reorganizata. Afisajul este deficitar de 45 de ani incoace. Marile cartiere, care nu mai sunt demult marginale, nu beneficiaza de acest elementar mijloc de informare. Avem multe radiouri, televiziuni si alte mijloace de patrundere in mase, care trebuie folosite la maximum. E o chestiune elementara.
La scoli, facultati, piete si in destule alte locuri aglomerate, afisele nu ajung. Daca exista reguli invechite, inchistate, ele trebuiesc inlocuite cu altele noi, care sa fie mai eficiente. Si inca o chestiune la mintea cocosului, toate acestea sa se faca din timp!
Concertele lectie trebuie de asemenea bine gandite, ca intr-adevar ele sa fie o scoala a viitorilor melomani. Nu numai numarul acestor lectii conteaza ci calitatea lor (auzul copiilor este inca pur, nepervertit, mult mai sensibil decat am crede) si numarul participantilor sa fie cat mai mare, numarul de lectii pe cap de tanar auditor si continuitatea conteaza. Am mai scris si altadata ca zicala “Multi aud, putini pricep” este cat se poate de discutabila, daca nu chiar o tampenie.
Concerte-lectii
Revenind la calitate, tineretului si mai ales copiilor nu le servesti resturile unui festin, ci bucatile cele mai bune, expresive, foarte bine cizelate, scopul fiind atragerea lor spre sala de concerte. Exista pericolul ca o prima impresie negativa sa anihileze definitiv dorinta de a mai lua contact cu cei ce au servit acele “resturi”.
La concertele-lectie de acum cateva decenii, concerte ce aveau loc duminica, participau nu numai elevi, ci si maturi, intre care multi pensionari. Ce ar fi daca cele din zilele noastre ar fi facute cunoscute publicului larg, cu un pret al biletelor similar celor al elevilor si studentilor ? Poate ar fi mai bine pregatite si gandite si s-ar solda cu sali pline ?
Viitorul se prefigureaza azi
Daca treburile acestea nu sunt bine diriguite, viitorul nostru cultural va fi suferind, ceea ce va afecta insusi modul de viata al celor ce sunt preocupati azi de o vestimentatie aiurita, de portul inelelor in nas si sprancene, de limbajul colorat de spurcaciuni, de viteza, de manelisme si muzici bubuitoare, aducatoare de surzenie precoce, de distractii superficiale si deseori daunatoare, mult mai costisitoare decat pretul unui bilet la concertele Filarmonicii.
Parintii si scoala ar putea avea o influienta hotaratoare si in educatia muzicala, dar primii au mari probleme, unii sa-si achizitioneze un nou automobil (mai grozav decat al altora), altii cu procurarea hranei minimale, iar scoala este in mare suferinta, una progresiva, din pacate.
Conlucrarea celor trei factori, pornind de la impulsurile sanatoase si foarte bine gandite ale Filarmonicii, ar avea sorti de izbanda. Sigur, este o lupta grea, de durata, pentru care trebuie bunavointa, inteligenta, tenacitate si, de fapt, in prima instanta, satisfacerea simtului datoriei.
De nivelul profesional cat mai ridicat, de o perfecta disciplina, de formarea masei de auditori depinde insusi viitorul institutiei,ce in curand va implini frumoasa varsta de 120 de ani.

Joia trecuta solista Patricia Kopacinskaia si dirijorul Valentin Doni, alaturi de orchestra Filarmonici au sustinut un concert simfonicSimfonicul surpriza
Concertul de joia trecuta (20 nov.) condus de Valentin Doni a avut un program cu totul deosebit. Dirijorul moldovean, cu studii la Chisinau, cu specializari in Romania si Franta, profesor al insitutiilor basarabene de invatamant muzical, dirijor al formtiilor simfonice din capitala moldoveana, este acum dirijor permanent la Bacau. Are la activ turnee in Portugalia, Franta, Ucraina, posesor al unor distinctii moldovene si franceze.
In prima parte a manifestarii a fost abordata “Sonata pentru vioara si pian nr.3”, op. 25 de George Enescu, in transcriptia pentru vioara si orchestra a dirijorului insusi.
Solista concertului a fost Patricia Kopacinskaia (Austria), la randu-i basarabeanca, cu studii de vioara si compozitie la Viena si Berna, cu o surprinzator de bogata activitate de solista (si dirijoare), de la New York la Tokio.
Patricia Kopacinskaia (initiatoarea transcriptiei), avand alaturi orchestra din care nu a lipsit pianul (pentru care fusese gandit initial acompaniamentul), instrument la care s-a aflat Sorin Dogariu, a subliniat inflexiunile populare specifice melodismului “Sonatei in caracter popular romanesc” a lui Enescu, ca si cel al instrumentalismului popular, pe care autorul le-a prescris cu buna stiinta si daruire.
Ornamentica particulara, melisme, glissande si altele, circumscrieri ale sunetelor de baza, au dat un colorit natural, perceptibil discursului. Agogica si dinamica imaginilor enesciene, cu totul particulare, au generat o expresie plastica, de la liric la dramatic, in prima parte.
Frumos, expresiv a fost realizat Andantele, partea mediana, prin fructificarea efectelor flageoletelor viorii soliste, a varietatii ritmice si armonice, ca si a realizarii gradatiei catre apoteotic in Allegro-ul final.
Ar fi de subliniat eficienta coloristicii timbrale a acompaniamentului orchestral, in care, cum subliniam, a jucat un rol, impartit cu celelalte instrumente din orchestra, realizandu-se un caleidoscop coloristoc bogat, cat se poate de atragator.
Publicul a reactionat printr-o vizibila perceptie activa a discursului sonor, rechemand la rampa pe protagonisti in mod repetat.
Aceeasi solista a inerpretat in a doua parte a manifestarii “Concertul pentru vioara si orchestra in Re major”, op 35 de Piotr Ilici Ceaikovski.
Patricia Kopacinskaia, acompaniata de orchestra dirijata de V. Doni a creionat cu deosebita sensibilitate farmecul poetic al discursului, intrerupt de inclestari, bucuria tinereasca din partea I, suavitatea, frematarile redate in sonoritati irizate si altele rascolitoare din Canzonetta (Andante), apoi elanurile Finalului ce se prefigureaza furtunos, imbinand liricul cu virtuozitea ce este aservita expresiei sincere.
Publicul a savurat, vizibil entuziasmat si aceasta lucrare concertanta, dand impresia ca a participat la un mare eveniment muzical.

Hugo Hauptmann - Virtual Arad


Cautare in arhiva Virtual Arad

   Search this site                 powered by FreeFind
 


Publicitate

  Imobil de vanzare


Colectivul de redactie: Draghi Puterity, Gheorghe Puterity, Trutiu Florin.


O parte din stirile Virtual Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse: Agentia Mediafax, Ziarul Jurnal aradean, Ziarul Observator, Ziua de Vest, Evenimentul Zilei (Editia de Vest), Romania Libera, Ziarul in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra Aradeana, Ziarul Glasul Aradului, Informatia Aradului,TV Arad, Info TV.


 

[Home] [Stiri] [Jurnal TVA] [Arhiva de stiri] [Agenda telefonica] [Advertising] [Multimedia] [Galeria foto] [Catedrala] [Harta orasului]
[Informatii] [Istorie] [Link-uri] [Guest book] [Message board] [Localitati din Arad] [Despre noi]