|
Stirile
Zilei |
VIRTUAL
ARAD
Suntem pe
locul
Votati-ne zilnic!
|
|
|
Luni,
24 noiembrie 2008 |
|
|
Saracie
si opulenta printre pensionarii din Arad. Fostii agricultori
mor incet de foame, in timp ce unii fosti angajati
ai statului se bucura de pensii de serviciu pe care
le invidiaza mai oricare dintre salariatii din judet.
Cea mai mica pensie din judetul nostru este de 26
de lei, fiind vorba de o pensie de urmas. La polul
opus, cea mai mare pensie oferita de sistemul public
este de 4.411 lei. Aceasta, insa, nu este cea mai
mare remuneratie pe care o primeste o persoana retrasa
din campul muncii, la Arad.
Valoarea celei mai mari pensii din judet este de 8.959
de lei si este primita de o persoana care a lucrat...
la stat. Persoanele care au activat la ministerele
de interne sau la aparare primesc pensii de serviciu
de invidiat, de o valoare mult peste cea pensiilor
primite de varstnicii care au cotizat la sistemul
public pe pensii. Media pensiilor primite de cei care
au lucrat in domeniul agricol este de 290 de lei.
Remuneratii mici mai primesc si persoanele care au
muncit in cooperatii mestesugaresti, comert, unii
bugetari, cei din industria usoara si alimentara.
Pensiile foarte mari sunt primite de cei care au lucrat
in magistratura, in aeronautica, la ministerul apararii,
ministerul de interne, la serviciile de informatii
sau au fost parlamentari.
Aradul nu ajunge inca cu pensiile la media pe tara.
Media pensiilor este 668 de lei, in timp ce in judetul
nostru ea atinge doar 647 de lei.
A.G.-
Jurnal aradean
|
|
- Modernizarea
pune pe fuga medicii?!
|
|
Spitalul
Clinic Municipal Arad trece printr-un paradox. Cu
cat se modernizeaza mai mult, atingand cote europene,
cu atat personalul medical se injumatateste pe zi
ce trece. Mai mult, nimeni nu pare interesat sa ocupe
locul cadrelor plecate in strainatate in cautarea
unui loc de munca mai bine platit. Numai pentru sectia
de oftalmologie se incearca de doi ani de zile gasirea
unui medic specialist inlocuitor, insa nimeni nu pare
interesat de ocuparea acestui post. Cu putin timp
in urma, o alta sectie, cea de radiologie, a ramas
si ea fara medic.
Principalul motiv pentru care medicii aradeni pleaca
in strainatate il reprezinta, bineinteles, banii.
„Afara li se ofera un salariu de 5.000 de
euro. Cum putem noi astfel sa-i convingem sa ramana,
avand in vedere faptul ca aici au parte de un salariu
de mizerie“, ne spune dr. Teodora Olariu,
directorul Spitalului Municipal. In timp ce medicii
aleg drumul strainatatii, spitalul se modernizeaza
pe zi ce trece. „Am reusit sa modernizam
clinica de Urologie, laboratorul de radiologie si
imagistica medicala, clinicile de Medicina interna
si Medicina muncii, sectiile de Reumatologie, Gastroenterologie,
Recuperare cardiologie si Nefrologie. De asemenea,
s-a reusit reamenajarea morgii spitalului si s-a dotat
cu aparatura moderna, saloanele si grupele sanitare,
subsolul si ambulatoarele“, ne declara
dr. Teodora Olariu. Cu ajutorul Universitatii de Vest
„Vasile Goldis“, s-a reusit dotarea
spitalului cu aparatura medicala de ultima generatie.
„Am primit, cu ajutorul UVVG, un laringoscop
fibra optica, un electrocardiograf si un electroencefalograf“,
ne spune Mihaela Luncan, directorul adjunct al spitalului.
Inca din 2003 Spitalul Municipal se tot doteaza cu
aparatura performanta. „Datorita relatiei
deosebite pe care o avem cu conducerea ASP-ului, respectiv
cu directoarea Gabriela Tarle, am primit din partea
Ministerului Sanatatii trei ecografe de inalta performanta,
patru aparate de anestezie, un aparat de ventilatie
artificiala si un aparat de sterilizare“,
ne informeaza Mirela Balan, directorul medical al
spitalului.
La capitolul nerealizari, directoarea Teodora Olariu
ne spune: „Nu am reusit nici acum sa mutam
sectia de oncologie, cladirea actuala in care se desfasoara
activitatea fiind revendicata. Nu s-a putut stabili
nici macar noua locatie. In aceeasi situatie se afla
si sectia TBC, pentru care am inceput deja sa platim
chirie. Am mai avea nevoie de un tomograf, lipsa acestuia
provocandu-ne cheltuieli foarte mari. Asteptam in
continuare ca Ministerul Sanatatii sa ni-l ofere,
asa cum ne-a tot promis“.
Adrian
Cotuna - Glasul Aradului
|
|
- Cumparaturile
au paralizat Aradul
|
|
Trafic
blocat, parcari in sensuri giratorii, cozi kilometrice
si politisti care n-au facut fata situatiei, toate,
ieri, la noaptea cumparaturilor.
Nebunie greu de descris sambata noapte la iesirea
din Arad spre Nadlac.
Noaptea cumparaturilor de la centrul comercial Armonia
a paralizat circulatia din Vlaicu, sensul giratoriu
din vecinatatea mall-ului fiind blocat inca de la
ora 20,00, desi reducerile incepeau doar de la ora
22.00.
O ora mai tarziu, coada de masini care se indreptau
spre centrul comercial ajungea pana dincolo de RAR.
Ulterior a fost aproape imposibil sa mai ajungi in
zona. Captivi in trafic si in imposibilitatea de a
mai gasi un loc de parcare, desi in zona sunt cu miile,
aradenii au parcat pe unde au apucat: in piata de
masini, pe drumul national, ba chiar in sensurile
giratorii de la iesirea spre Nadlac!
Nici politistii rutieri, care incercau sa descongestioneze
traficul in zona, nu au facut fata.
La un moment dat s-a luat decizia ca toti cei care
se indreapta spre mall sa fie intorsi din drum. Oamenii
au fost sfatuiti sa nu o ia spre mall, caci vor face
o ora (iar termenul dat s-a dovedit optimist).
La Fortuna, toate masinile erau deviate pe strada
Poetului sau pe soseaua de centura, acolo unde se
loveau de alt blocaj. Zeci de mii de aradeni au ajuns,
totusi, la mall si au inceput furibunzi sa faca cumparaturi
la preturi fara concurenta. Cel mai aglomerat loc,
din cauza ofertei de nerefuzat, a fost hipermarketul,
dar nici magazinele de haine nu au fost ocolite de
cumparatori.
Prima noapte a cumparaturilor organizata la Arad a
adus la mall si localnici din comunele invecinate
municipiului, din Pecica, Vladimirescu sau Zadareni.
I.C.,
A.B. - Jurnal aradean
|
|
- Vanzatorii
din pietele agroalimentare pierd competitia cu centrele
comerciale
|
|
Din
ce in ce tot mai multi aradeni prefera un drum la
supermarket, in detrimentul unuia la piata, dovada
fiind aglomeratia vesnica din marile magazine. Aceasta
tendinta este resimtita acut de catre comerciantii
de produse agroalimentare din piete, care vad cum
le scad vanzarile, in ciuda faptului ca produsele
lor ar fi net superioare din punct de vedere calitativ
celor din centrele comerciale.
„Noile magazine ne termina”
Numarul mic de aradeni care isi mai fac cumparaturile
in piata si conditiile care li se ofera de catre societatea
care administreaza piata, si anume S.C. TOP S.A. sunt
principalele probleme ale comerciantilor din Piata
Mihai Viteazul. „Nu cred ca un magazin are
produsele noastre, pentru ca noi stim si le vedem”,
a spus Vasea Sagheorghe , referitor la calitatea fructelor
sau legumelor din supermarketuri. Comerciantii din
piete sustin ca fructele din magazin ar fi de calitate
mai scazuta, deoarece asa sunt cumparate direct de
la furnizori. Pe de alta parte, pietarii ar oferi
aradenilor doar marfa de calitatea I, care ar fi vanduta
putin sub pretul optim pentru a atrage clientela.
„Mergem in minus, e foarte greu, avem multe
cheltuieli cu inchiriatul mesei, cu parcarea, plus
cele de acasa”, a afirmat Violeta Mihes,
nemultumita de multimea de taxe pe care trebuie sa
le plateasca si de conditiile precare indurate pentru
a putea vinde in piata. O alta nemultumire a comerciantilor
pare a fi legata chiar de lipsa unei toalete publice,
in piata exisand doar una cu plata: „noi
platim abonamentul lunar si nu avem dreptul la toaleta.
TOP are WC pentru angajati doar”, a spus
aceeasi Violeta Mihes. Ceea ce-si doresc cu adevarat
vanzatorii din piete este ca TOP sa se implice in
realizarea unor reclame prin care sa-i atraga pe aradeni
catre piete, pentru acest lucru comerciantii cerand
si sprijinul mass-media.
Conducerea TOP vede altfel problema
Daniela Sabau, director al S.C. Targuri, Oboare, Piete
S.A, considera ca motivul vanzarilor mici din aceasta
perioada este... extrasezonul, comerciantii avand
spre vanzare doar produse care se gasesc tot timpul
anului, precum citricele. In alta ordine de idei,
Daniela Sabau a tinut sa precizeze ca „in
atributiile TOP intra doar administrarea pietei, nu
si reclama”, explicand ca nu intra in obiectul
de activitate al TOP sa faca reclama comerciantilor.
Acestia ar trebui sa stie cum sa-i atraga singuri
pe clienti, deoarece „nici Ziridava nu face
reclama diferitelor magazine ce au stand acolo”.
In ceea ce priveste problema toaletei, Daniela Sabau
a tinut sa precizeze ca WC-ul din piata este concesionat
unei firme private si cei care il folosesc consuma
apa si hartia igienica, fiind normal sa plateasca
pentru acest serviciu. In plus, Daniela Sabau a criticat
unele obieciuri ale comerciantilor care „dimineata
folosesc gardurile. Sa vedeti ce este pe la 6-7 dimineata
aici”, ne-a indemnat directoarea TOP sa
investigam mai atent obiceiurile pietarilor. In concluzie,
pozitia conducerii TOP este aceea ca „vadul
si-l creeaza fiecare comerciant”, iar conditiile
din piata nu lasa chiar asa de mult de dorit.
L.C.
- Observator
|
|
- Aradul
muzical – Muzica corala romaneasca
|
|
La
mijlocul lui noiembrie, Corul Filarmonicii aradene,
dirijat de Robert Daniel Radoias, a sustinut un concert
coral, sub titlul “Crisule, Muresule”,
continand “bijuterii corale pe versuri populare
romanesti” dupa cum ne informa programul
si afisul. Acelasi program ne dezvaluia ca melodiile
populare (deci si melodii) prelucrate de diversi compozitori,
isi au originea in zona transilvana, de la Oas pana-n
Banat.
Filonul folcloric romanesc, despre care sustin unii
muzicologi, cu mandrie trambitata, ca ar fi clasicismul
nostru, este intr-adevar un tezaur de o valoare inestimabila,
dar nu facem mai nimic pentru a fi macar cunoscut
si pastrat.
Radio Cultural la randul sau face foarte putin in
privinta promovarii muzicii populare autentice, cu
exceptia unei emisiuni de sambata seara, coborand
in general stacheta la cerintele strazii, sa zicem,
ramanand doar sa mai promoveze si manelele, apropiindu-se
tot mai mult de radio-urile de duzina, zise comerciale.
Inca mai avem transmisiile conertelor de miercuri,
vineri si a celei de opera de sambata, plus altele
cateva emisiuni bune.
Revenind la asa zisul clasicism romanesc, e clar ca
toate popoarele si populatiile isi au folclorul lor,
mai mult sau mai putin valoros, deci si ele ar avea
“clasicismul” lor, ceeace e o
prostie “muzicologica” promovata
de nume rasunatoare cu o insistenta obsedanta.
Dupa cele expuse mai sus, reiese mai evident importanta
stradaniei compozitorilor care s-au aplecat asupra
valorilor folclorice, valori care au capatat in felul
acesta o perenitate bine meritata.
La fel de meritorie este si si abordarea acestui gen
de cantec coral de catre corul Filarmonicii aradene.
Repertoriul concertului pe care incercam sa-l consemnam
a fost compus din creatii de gen realizate de asa
zisi clasici ai muzicii romanesti precum Ioan Vidu,
pana la contemporanii Sabin Pautza sau aradeanul Teodor
Caciora.
In “Rasunet de la Crisana” a
amintitului Vidu, nascut in judetul Arad, scolit,
cel putin la inceput in orasul de pe Mures, solistului
Laviniu Morariu i-a lipsit un dram de sensibliate,
ce ar fi dat mai multa autenticitate discursului.
Sigur, pretentiile par exagerate, dar lucrarea este
in general cunoscuta din interpretari, chiar locale,
care au satisfacut aceasta cerinta. Nu ne indoim ca
emotiile si-au spus cuvantul. Desigur, auditorii au
asa zise “tipare interpretative”
care lucreaza in sensul comparatiei, absolut indispensabile,
pana la granita robiei in care pot cadea.
Din garda veche, Sabin Dragoi, socotit de asemenea
aradean prin nastere a fost prezent cu “Idila
bihoreana”, iar banateanul Nicolae Ursu
prin “Lino, Leano” cu aproape
traditionalele miscari lent-repede.
Daca la “Hop-cica” a lui Filaret Barbu,
“Chindia” lui Al. Pascanu, “Sarba
pe loc” de Gh. Danga, “Sari mandra”
semnata Sabin Pautza, “Nu ma calca pe picior”
(N. Ursu), tempo-ul incitant a fost cat de cat firesc
si eficient, cel imprimat piesei lui Simion Niculescu,
“Iac-asa”, a fost exagerat, depasind
mult chiar caracterul dansant, astfel a afectat perceptia,
cel putin a textului, desi pronuntia fusese temeinic
pregatita. Aplauzele se smulg si prin sportivitate.
Dintre creatiile corale ale clujeanului Tudor Jarda,
care s-a stins cu vreun an in urma, au fost alese
“Ma luai, luai” (in repertoriul
aradenilor inca din 1978) si “Colo-n jos
in prundurele” modele de daruire totala
fata de expresivitatea si profunzimea creatiei populare.
Am lasat la urma pe creatorii aradeni, prezentandu-i
in ordinea varstei.
Doua dintre cele trei colinde hunedorene: “Feciorita
de-ochesita” si “Fiica ce mi-ti dare”
de Nicolae Boboc (pe care il pot revendica si timisorenii,
pe buna dreptate) au incheiat luminos manifestarea,
pregatindu-ne sufleteste pentru sarbatorile ce vor
veni curand.
Din departarile inalte, Doru Serban a revenit pe scena
Filarmonicii cel ce a condus cu succes formatia corala
a institutiei, de data aceasta doar in calitate de
compozitor, cu duplexul “Mocirita cu trifoi”
si “De cand ii dragostea-n lume”,
care i-au incantat pe cei prezenti, cu atat mai mult
cu cat el fusese interpretat si pe vremea celui ce
a lasat urme temeinice in calitate de dirijor, urme
care din pacate se sterg treptat.
In centrul acestui program s-a aflat prelucrarea a
trei cantece aradene culese de Viorel Nistor, de catre
Teodor Caciora: “Pe-o vale”,colind
din Sicula si doua melodii de joc, “Rara
lui Curta” din Zarand si “Sarita
din Sicula”, suita aflata in prima auditie la
Filarmonica, ce pare a fi dat satisfactie si interprerpretilor
si publicului.
Facem mult pentru putini
Este cel putin ciudat ca la un concert cu muzica corala
romaneasca, sala mare sa fie plina doar pe trei sferturi
din capacitate, adica la o treime fata de acum 4-5
decenii, cand manifestarea avea loc in mod curent
de doua ori.
Noua administratie a Filarmonicii ar trebui sa se
ocupe mai putin de fatada ieftina cu false straluciri
si sa gandeasca serios la atragerea unui public cat
mai numeros la manifestarile institutiei, caci nici
pana azi situatia nu s-a imbunatatit in aceasta privinta
de la venirea sa “la putere”.
Instiintarea populatiei trebuie completamente reorganizata.
Afisajul este deficitar de 45 de ani incoace. Marile
cartiere, care nu mai sunt demult marginale, nu beneficiaza
de acest elementar mijloc de informare. Avem multe
radiouri, televiziuni si alte mijloace de patrundere
in mase, care trebuie folosite la maximum. E o chestiune
elementara.
La scoli, facultati, piete si in destule alte locuri
aglomerate, afisele nu ajung. Daca exista reguli invechite,
inchistate, ele trebuiesc inlocuite cu altele noi,
care sa fie mai eficiente. Si inca o chestiune la
mintea cocosului, toate acestea sa se faca din timp!
Concertele lectie trebuie de asemenea bine gandite,
ca intr-adevar ele sa fie o scoala a viitorilor melomani.
Nu numai numarul acestor lectii conteaza ci calitatea
lor (auzul copiilor este inca pur, nepervertit, mult
mai sensibil decat am crede) si numarul participantilor
sa fie cat mai mare, numarul de lectii pe cap de tanar
auditor si continuitatea conteaza. Am mai scris si
altadata ca zicala “Multi aud, putini pricep”
este cat se poate de discutabila, daca nu chiar o
tampenie.
Concerte-lectii
Revenind la calitate, tineretului si mai ales copiilor
nu le servesti resturile unui festin, ci bucatile
cele mai bune, expresive, foarte bine cizelate, scopul
fiind atragerea lor spre sala de concerte. Exista
pericolul ca o prima impresie negativa sa anihileze
definitiv dorinta de a mai lua contact cu cei ce au
servit acele “resturi”.
La concertele-lectie de acum cateva decenii, concerte
ce aveau loc duminica, participau nu numai elevi,
ci si maturi, intre care multi pensionari. Ce ar fi
daca cele din zilele noastre ar fi facute cunoscute
publicului larg, cu un pret al biletelor similar celor
al elevilor si studentilor ? Poate ar fi mai bine
pregatite si gandite si s-ar solda cu sali pline ?
Viitorul se prefigureaza azi
Daca treburile acestea nu sunt bine diriguite, viitorul
nostru cultural va fi suferind, ceea ce va afecta
insusi modul de viata al celor ce sunt preocupati
azi de o vestimentatie aiurita, de portul inelelor
in nas si sprancene, de limbajul colorat de spurcaciuni,
de viteza, de manelisme si muzici bubuitoare, aducatoare
de surzenie precoce, de distractii superficiale si
deseori daunatoare, mult mai costisitoare decat pretul
unui bilet la concertele Filarmonicii.
Parintii si scoala ar putea avea o influienta hotaratoare
si in educatia muzicala, dar primii au mari probleme,
unii sa-si achizitioneze un nou automobil (mai grozav
decat al altora), altii cu procurarea hranei minimale,
iar scoala este in mare suferinta, una progresiva,
din pacate.
Conlucrarea celor trei factori, pornind de la impulsurile
sanatoase si foarte bine gandite ale Filarmonicii,
ar avea sorti de izbanda. Sigur, este o lupta grea,
de durata, pentru care trebuie bunavointa, inteligenta,
tenacitate si, de fapt, in prima instanta, satisfacerea
simtului datoriei.
De nivelul profesional cat mai ridicat, de o perfecta
disciplina, de formarea masei de auditori depinde
insusi viitorul institutiei,ce in curand va implini
frumoasa varsta de 120 de ani.
Simfonicul
surpriza
Concertul de joia trecuta (20 nov.) condus de Valentin
Doni a avut un program cu totul deosebit. Dirijorul
moldovean, cu studii la Chisinau, cu specializari
in Romania si Franta, profesor al insitutiilor basarabene
de invatamant muzical, dirijor al formtiilor simfonice
din capitala moldoveana, este acum dirijor permanent
la Bacau. Are la activ turnee in Portugalia, Franta,
Ucraina, posesor al unor distinctii moldovene si franceze.
In prima parte a manifestarii a fost abordata “Sonata
pentru vioara si pian nr.3”, op. 25 de
George Enescu, in transcriptia pentru vioara si orchestra
a dirijorului insusi.
Solista concertului a fost Patricia Kopacinskaia (Austria),
la randu-i basarabeanca, cu studii de vioara si compozitie
la Viena si Berna, cu o surprinzator de bogata activitate
de solista (si dirijoare), de la New York la Tokio.
Patricia Kopacinskaia (initiatoarea transcriptiei),
avand alaturi orchestra din care nu a lipsit pianul
(pentru care fusese gandit initial acompaniamentul),
instrument la care s-a aflat Sorin Dogariu, a subliniat
inflexiunile populare specifice melodismului “Sonatei
in caracter popular romanesc” a lui Enescu,
ca si cel al instrumentalismului popular, pe care
autorul le-a prescris cu buna stiinta si daruire.
Ornamentica particulara, melisme, glissande si altele,
circumscrieri ale sunetelor de baza, au dat un colorit
natural, perceptibil discursului. Agogica si dinamica
imaginilor enesciene, cu totul particulare, au generat
o expresie plastica, de la liric la dramatic, in prima
parte.
Frumos, expresiv a fost realizat Andantele, partea
mediana, prin fructificarea efectelor flageoletelor
viorii soliste, a varietatii ritmice si armonice,
ca si a realizarii gradatiei catre apoteotic in Allegro-ul
final.
Ar fi de subliniat eficienta coloristicii timbrale
a acompaniamentului orchestral, in care, cum subliniam,
a jucat un rol, impartit cu celelalte instrumente
din orchestra, realizandu-se un caleidoscop coloristoc
bogat, cat se poate de atragator.
Publicul a reactionat printr-o vizibila perceptie
activa a discursului sonor, rechemand la rampa pe
protagonisti in mod repetat.
Aceeasi solista a inerpretat in a doua parte a manifestarii
“Concertul pentru vioara si orchestra in
Re major”, op 35 de Piotr Ilici Ceaikovski.
Patricia Kopacinskaia, acompaniata de orchestra dirijata
de V. Doni a creionat cu deosebita sensibilitate farmecul
poetic al discursului, intrerupt de inclestari, bucuria
tinereasca din partea I, suavitatea, frematarile redate
in sonoritati irizate si altele rascolitoare din Canzonetta
(Andante), apoi elanurile Finalului ce se prefigureaza
furtunos, imbinand liricul cu virtuozitea ce este
aservita expresiei sincere.
Publicul a savurat, vizibil entuziasmat si aceasta
lucrare concertanta, dand impresia ca a participat
la un mare eveniment muzical.
Hugo
Hauptmann - Virtual Arad
|
|
|
|
Cautare
in arhiva Virtual Arad
Publicitate
Imobil
de vanzare
Colectivul de redactie:
Draghi
Puterity, Gheorghe
Puterity,
Trutiu
Florin.
O parte din stirile Virtual
Arad News au fost preluate si din urmatoarele surse:
Agentia
Mediafax,
Ziarul Jurnal aradean, Ziarul
Observator,
Ziua de Vest, Evenimentul
Zilei (Editia de Vest), Romania
Libera, Ziarul
in limba maghiara Nyugati Jelen, Astra
Aradeana, Ziarul
Glasul Aradului,
Informatia Aradului,TV
Arad, Info
TV.
|
|