Din cauza pozitiei geografice si a Parcului Natural Lunca Muresului,  Aradul este populat si tranzitat de mai multe specii de pasari decat Delta Dunarii. Anuntul a fost facut ieri, in cadrul unei conferinte internationale la Mako, de specialistul in biodiversitate a Parcului Natural Lunca Muresului, Gabriel Herlo "Raul Mures este un rau poluat" - a declarat ieri specialistul in biodiversitate a Parcului Natural Lunca Muresului, Gabriel Herlo, caracterizand cel mai lung rau din tara.  In opinia sa, desi dupa anul 2000 nivelul de poluare a raului a scazut, din pricina disparitiei unor mari poluatori industriali, in continuare calitatea apei nu este buna.  "Speram ca prin realizatrea noii statii de epurare de la Pecica, atunci cand si din punct de vedere infrastructural statia va functiona, speram ca Muresul va fi mai putin poluat", a continuat specialistul.  Parcul Natural Lunca Muresului incepe la iesirea din Arad si continua pana la intrarea in Ungaria. Are o suprafata de 17 ooo hectare si in judetul Arad se intinde pe 90 de kilometri (o portiune mica trece si in judetul Timis).  Proiectul a beneficiat de finantare Phare de 2,67 milioane de euro.  Zona a fost declarata zona umeda de importanta internationala.  In Lunca Muresului traiesc 1146 de specii si subspecii de plante, dintre care 51 sunt protejate.  Dintre animalele care traiesc aici, peste 200 de specii sunt protejate.  Circa 200 de specii de pasari cuibaresc si tranziteaza zona, 178 dinter ele sunt pe lista rosie IUCN.  "Judetul Arad are cea mai mare diversitate de pasari din tara. Si in Delta Dunarii sunt multe, dar nu atat de multe ca in Arad, datorita pozitiei geografice - pasarile trec si spre nord, si spre sud, tranzitand Aradul."  Peste 50 de specii de pesti traiesc in Lunca Muresului, dintre care 7 pe lista rosie IUCN.  Numarul de specii dar si marimea populatiei sunt influentate de calitatea apei din Mures.  Pietrisul prin care trece apa functioneaza ca un purificator.  Gabriel Herlo a punctat faptul ca si balastierele reprezinta o problema pentru poluarea Muresului: "Daca nu vom stopa aceasta poluare, in Ungaria vor ajunge ape care distrug flora si fauna. Toate apele deversate in Mures trebuie tratate corespunzator". Parcul Natural Lunca Muresului a organizat cursuri de ecologie pentru 2000 de elevi, numai in primele sase luni din anul acesta.  Cea mai apreciata activitate turistica pe care o deruleaza sunt traseele cu canoe.  Ruta Arad-Pecica se realizeaza in patru ore.  In special turistii straini sunt foate interesati de acest serviciu.  Ei se pot apoi caza in hotelul Parcului, unde le stau la dispozitie peste 30 de locuri de cazare. Observator

Locuitorii au iesit in drum pentru a protesta impotriva construirii unui bloc prea inalt. Mai multi aradeni de pe strada Oituz au iesit in strada, pentru a protesta impotriva ridicarii unui bloc, despre care spun ca este prea inalt.  Oamenii povestesc ca, beneficiarul proiectului, a apelat la un subterfugiu pentru a eluda legea, urmand a construi in scari sau, dupa cum spun vecinii, dupa principiul piramidei. In conditiile in care, imobilul invecinat are un regim de inaltime P+M, noua cladire nu ar trebui sa- l depaseasca decat cu doua etaje.  Proiectul a fost in asa fel intocmit, incat, un prim tronson al blocului va avea un regim de P+2+M, urmand ca restul imobilului sa fie cu un etaj mai inalt. "Dupa acest principiu, se achizitioneaza un teren intre doua case, se porneste constructia de la margine si etaj cu etaj, la mijloc vom avea un zgarie- nori", sustine Virgil Tiritean, liderul nemultumitilor.  Barbatul povesteste, ca initial s- a depus un proiect pentru ridicarea unei constructii de tip P+3+M, casa invecinata fiind trecuta, in mod eronat, ca fiind P+2+M. "Planul a fost refacut, dar au gasit o solutie sa faca tot trei etaje si mansarda. Legea nu da voie insa sa se construiasca cu mai mult de doua etaje decat au casele invecinate, dar nu se vorbeste nicaieri de tronsoane sau alte subterfugii. Daca se merge tot asa, langa acest bloc cu trei etaje si mansarda se poate face unul cu patru etaje, cu cinci etaje... Acum, in aceasta parte a strazii locuiesc noua persoane, daca se face blocul, vor mai sta 25. Unde mai pui ca se va ridica peste magistrala termica. Singurul vecin direct a aflat din presa si de pe internet de ceea ce urmeaza sa se intample, nesolicitandu- i- se niciun acord, asa cum era normal. Un alt vecin si- a vandut terenul pe care l- a cumparat, dupa ce a platit avansul la casa", mai spune Tiritean. L.S. - Jurnal aradean

Autoritatile din localitatile de frontiera din Ungaria se plang ca romanii trimit ape poluate pe Mures. Romanii si maghiarii s-au intalnit ieri la Mako, Ungaria, pentru a gasi solutii.  Una dintre solutii este statia de epurare in valoare de 800.000 de euro ce va fi construita la Pecica si sustinuta de partea maghiara care, in schimb, e multumita sa primeasca apa mai curata.  Lucrarile ar trebui sa inceapa in urmatoarele doua-trei saptamani si sa fie gata in cel mult doi ani. Alex Negru - Evenimentul Zilei

Dupa ce a fost retrocedat si apoi vandut, Castelul de la Macea are mai mult "succes" in ceea ce priveste atragerea turistilor.  Viceprimarul localitatii, Ioan Chiseoan, ne-a declarat ca ieri, o delegatie din Ungaria, formata din 70 de elevi si pensionari au venit in localitate pentru a vizita Castelul dar si Parcul Dendrologic apartinator acestuia. "Castelul a fost vandut Universitatii de Vest «Vasile Goldis» si a fost renovat de Universitate. Acum, arata mult mai bine. Parcul Dendrologic ce se intinde pe o suprafata de 20 de hectare a ramas la in administratia Primariei si a fost doar inchiriat Universitatii. Tot in parc mai avem in lucru si un muzeu al localitatii. Deja am adunat cateva obiecte folclorice pentru acesta, din donatii. E foarte bine ca universitatea are 15 angajati, care se ocupa de oamenii care vin in vizita", ne-a declarat viceprimarul. Castelul Macea a fost construit prin anii 1800 in doua etape principale.  Prima parte, pana la turnul cel mare, provine dinainte de 1862 si este decorata pe frontispiciu cu stema familiei Cernovici, sculptata in piatra.  Aripa dreapta a cladirii (dincolo de turn), a fost ridicata intre anii 1862 si 1886.  Tot atunci i s-au adaugat si cladirile anexe, ocazie cu care complexul a primit si amprenta secessionului.  Incepand cu 1956-1957, castelul, de proportii impunatoare, a fost restaurat, acum avand, in intregime, forma literei "L". Parcul Dendrologic ce inconjoara castelul are o suprafata de aproximativ 20 de hectare si a fost creat in urma cu aproximativ 100 de ani.  A fost numit parc dendrologic pentru ca in incinta acestuia exista specii foarte rare de arbori si arbusti. Nadia Bodran - Glasul aradului

Un ziar aradean a publicat o stire legata de preparativele secrete ale salii mari a Filarmonicii. In romanele si filmele crimi, numele faptuitorului este cunoscut de obicei abia la sfarsit. In povestea celebrei sali de concerte  (considerata de aradenii cunoscatori si totodata responsabili drept "un pretios tezaur al lor", este invers: nu se stie daca pacientul are buba si daca operatia e imperios necesara. Ceva nou tot am aflat cu aceasta ocazie: presupusului pacient i s-a pus termometrul, dar nu ni s-a comunica daca are febra. Este vorba de masuratorile acustice ale unor specialisti germani "recunoscuti pe plan mondial pentru lucrarile acustice executate", care s-au declarat incantati de calitatile salii (nu intelegem de ce numele firmei nu a fost destainuit !). Daca este asa, de ce se mai vorbeste de reabilitare ? Ce trebuie reabilitat ? S-ar avea in vedere "fonoabsorbtia variabila", asadar, zisa  "multifunctionalitate".  Inseamna ca fostul director al Filarmonicii, Eliodor Rau, o fi avut dreptate cand vorbea de transformarea salii in birt, la nevoie. Vom ajunge oare sa percepem in timpul concertului si izul sarmalelor sau dampful tuicii de Taut dupa vreo petrecere mai mult sau mai putin simandicoasa, ori sa intrevedem petele vinului rosu de Minis sau sa zdrobim involuntar cioburile de pahare ramase de la vreo nunta ? Cand un domeniu are mai multi stapani (cum probalil se va intampla cu sala mare a Filarmonicii si cu anexele), treburile se complica incredibil de mult si acesta situatie numai bine nu aduce. In privinta conferintelor, nu a fost niciodata vreo problema.  Din 1913, cand sala a fost data in folosinta, s-au tinut acolo mii de conferinte de tot felul, proiectii de filme s.m.a. , de pe urma carora mai vechii gospodari au castigat bani seriosi pentru Palatul Cultural (mai exista inca documente referitoare la acest aspect). Cand citim ca e vorba si de "diversele grade de ocupare a salii", asta inseamna ca noul sef al institutiei are in vedere si posibilitatea ajungerii la prezenta la concerte a trei persoane, care sa auda tot atat de bine ca si cand in sala s-ar afla 700 de auditori (capacitatea normala, foarte rar atinsa in ultima vreme). Sa nu se uite faptul ca termometrul se pune si la sfarsitul operatiei.  N-am vrea ca masuratorile acustice ulterioare "reabilitarii" sa constate deteriorarea acusticii salii, calitate exceptionala pe care o avea din start (1913) si s-a mentinut cu grija deosebita prin modificarile specific acustice si dupa lucrarile de adancire ale scenei si de inlocuire si inmultire a scaunelor din anii 70, cand tot ce s-a facut a avut sens si un folos real, cu exceptia umplerii si a culoarului de la mijlocul salii. Nu vrem sa ajungem la vorba aceea: "Operatia a reusit, dar pacientul si-a dat duhul". Marele pianist Valentin Gheorghiu spunea odata unui aradean: "Daca sala aceasta ar avea roti, demult nu ati mai avea-o". Reamintim aici (pentru a cata oara?) ca orase ca Brasovul, Clujul, Targoviste, Timisoara si cine stie cate altele, nu au sali de concert, mai ales pe masura Aradului si credem (ca naivii) ca acelea, daca ar exista, nu ar astfel tratate, ci ca averi pretioase. Personal, nu pot uita observatia maestrului Demetrius Pop, flautist de seama, profesor, dirijor, stabilit in Germania, care la inceputul unui concert la Arad s-a adresat de pe podium unui tanar fistichiu: "Cand intri in Templul Muzicii, sa-ti iti iei sapca de pe cap".  Asadar, sa tratam sala mare a Filarmonicii aradene (si multiplele ei anexe) ca pe un TEMPLU AL ARTEI MUZICALE ! Hugo Hauptmann – Virtual Arad