A expedia situatia proclamarii independentei provinciei Kosovo doar ca pe un fapt divers fara insemnatate pentru noi este o mare greseala.  La fel de mare ca si la a exacerba insemnatatea unui act unilateral previzibil insa de multi ani cu ipotetice scenarii care ar viza teritorii romanesti locuite de etnici maghiari (sau secui). Asemanari intre Kosovo, de exemplu, si asa-numitul Tinut Secuiesc exista: ambele sunt teritorii-enclava formate din considerente istorice pe teritoriul statului sarb, respectiv roman, prin mutari de populatii din decizia unui mare imperiu care, in timp, au depasit net numeric populatia autohtona.  Pentru sarbi, Kosovo reprezinta leaganul istoriei lor de neam cum pentru romani spatiul transilvan este sfant.  Si in Kosovo si in Tinutul Secuiesc, majoritarii au actionat pentru indepartarea sarbilor, respectiv a romanilor din regiune si pentru realizarea unei asa-numite purificari etnice, prin diverse metode (nu neaparat agresive).  Kosovarii au avut sprijin constant din partea Albaniei in tendinta lor secesionista in timp ce statul ungar si-a manifestat mereu interesul pentru a proteja drepturile maghiarimii din diaspora.  Aici se cam opresc asemanarile.  In timp, cele doua state, cel sarb si cel roman, au actionat cu totul diferit pentru a rezolva problema minoritatilor nationale de pe teritoriul lor.  In Kosovo, s-a intervenit cu forta pentru a sugruma identitatea nationala a etnicilor albanezi.  La noi, minoritatile sunt protejate prin lege iar maghiarii au reprezentare parlamentara, in Guvern si in structurile administrative la toate nivelele in judetele unde exista populatie de etnie maghiara.  Dialogul a inlocuit forta. Iar apartenenta Romaniei si Ungariei la UE indeparteaza orice probleme legate de redesenarea frontierelor sau pierderi de teritoriu. Pornind de la contextul general, este interesat de constatat cum vad problema Kosovo si a eventualelor implicatii pentru Romania reprezentantii unor formatiuni politice aradene dar si cei ai unor formatiuni care reprezinta diferite minoritati. Simion Jarco, presedintele Uniunii Democratice a Sarbilor Arad: "Este un moment cu totul nedorit. Kosovo apartine de Serbia, de fapt putem spune ca Serbia s-a nascut in jurul provinciei Kosovo. Aici exista peste 70 de biserici ortodoxe sarbesti si manastiri, aici este Patriarhia. Albanezii sunt venituri pe acele meleaguri, au fost colonizati de turci. Este drept ca in timp s-a schimbat structura etnica a provinciei dar nimeni nu poate fi de acord cu pierderea a 15 la suta din teritoriul national al Serbiei. Ce s-ar intampla in alte imprejurari unde o populatie s-a inmultit foarte mult? O sa ajungem sa avem un stat independent in Romania? In alta ordine de idei ne bucura faptul ca atat Guvernul, Parlamentul Romaniei cat si Presedintia au adoptat atitudinea cunoscuta in privinta declararii independentei provinciei Kosovo si sper sa-si mentina acest punct de vedere pana ce le va veni si altora mintea la cap". Mihaita Calimente, deputat PNL : "Din punctul meu de vedere, cred ca am cazut iarasi intr-o isterie nationalista atat din partea romanilor cat si a maghiarilor, lucruri pe care credeam ca le-am uitat de mult. Trebuie pornit de la ideea ca ceea ce s-a intamplat in Kosovo nu se poate intampla in Romania, Romania si Ungaria fiind tari ale Uniunii Europene, membre ale NATO. Dincolo de acest lucru, tendinta UCM de a-si declara asa numita autonomie, pe mine ma contrariaza: se va declara autonomia nu numai fata de statul roman ci si de restul maghiarimii din Romania? Cred ca suntem pe cale de a avea o noua minoritate si anume minoritatea secuiasca. Din punctul de vedere politic, Parlamentul Romaniei a adoptat aceasta pozitie pentru a marca clar ca ceea ce s-a intamplat in Kosovo nu poate fi un precedent. In ceea ce priveste UDMR, eu nu cred ca trebuie sa se retraga de la guvernare, pozitia din Parlament este una iar cea adoptata de Guvern este cu totul altceva iar prin semnalul dat de consilierul pe probleme de aparare al Presedintiei, domnul general Degeratu, putem trage concluzia ca Romania in final, atat la nivelul presedintiei cat si al Parlamentului nu va putea avea alta pozitie decat cea a Uniunii Europene". Michael Szellner, presedintele Forumului Democrat al Germanilor: "Opinia pe care o exprim este a mea personala, deoarece la nivelul Forumului inca nu s-a discutat sa avem o opinie. Personal, pot sa ii inteleg pe cetatenii din fosta Provincie Kosovo in nazuinta lor de a avea un stat propriu. Este clar ca atata timp cat au facut parte din fosta Republica si apoi Federatie a Serbiei si Muntenegrului, aceasta nu crede ca exista un motiv de a pierde un teritoriu. Sa nu uitam, in asemenea situatii, o parte sustine legitimitatea iar alta, ilegitimitatea. Cred ca acest conflict inca mai trebuie rezolvat pe cale diplomatica, pentru ca la formarea Federatiei Serbiei si Muntenegrului, fosta Provincie Kosovo nu a fost intrebata daca doreste sa faca parte din ea. De aceea cred ca sub supervizarea ONU, trebuie gasita o solutie diplomatica, asa cum s-a procedat si la desprinderea celorlalte republici separatiste din fosta Iugoslavie. Cred, indiferent daca ne place sau nu ne place, ca este inevitabila separarea provinciei care doreste sa devina stat, indiferent daca va fi sau nu recunoscuta de unele au altele dintre statele lumii – este un fapt implinit. Inteleg pe cei din Kosovo dar ii intelegem si pe guvernantii de la Belgrad, care se simt din punctul de vedere al statului pe care il reprezinta, dezamagiti de pierderea probabila a inca unui teritoriu. Cred ca in momentul de fata Romania nu a putut sa ia o alta atitudine avand in vedere relatiile de vecinatate pe care le avem cu Serbia. Cred ca guvernantii nostri s-au pripit cand au anuntat recunoasterea sau nerecunoasterea statului. A fost o hotarare pripita, dar este clar ca nu puteau da alta declaratie - ar fi insemnat lezarea tratatului de vecinatate cu un stat cu care nu am avut probleme". Gheorghe Seculici, presedinte PD-L: "Situatia din Kosovo este cu totul alta decat cea a minoritatii maghiare de la noi. Nu seamana deloc strategia fata de zonele din Romania, cu populatie majoritar maghiara, cu cea a Guvernului Serbiei fata de Kosovo. Ingradirea libertatii de exprimare, a scolilor in limba albaneza, a libertatilor religioase, toate acestea au generat conflicte permanente care au incercat sa fie stinse cu forta prin actiuni ale armatei sarbe.  La noi s-a ajuns la bune rezultate prin dialog, comunitatea maghiara este reprezentata in Parlament, se poate exprima liber in limba materna inclusiv in instanta. Este reprezentata la toate nivelurile administratiei publice din Romania. Ce cred ca este adevarat, momentul discutiilor din Romania fiind in pragul campaniei electorale exista foarte multa agitatie in lumea politica. Dar ca reprezentare la nivelul nostru in Uniunea Europeana, nu cred ca exista motive de ingrijorare. De aceea sunt convins ca abordarea problemei in acest moment trebuie facuta de pe alte planuri si in alt context". Levente Bognar, presedintele Consiliului reprezentantilor unionali judeteni ai UDMR Arad: "Avand in vedere ca este o chestiune de politica externa, tinand cont ca state importante din lume, respectiv America, Anglia si Franta, puteri importante din Europa au avut o pozitie politica de ani de zile vizavi de problematica din Balcani, inclusiv problema Kosovo, cred ca dreptul la autodeterminare cum s-a mai specificat de mai multe ori in Europa este un moment in care s-a uzat in Kosovo de acest drept. Bineinteles ca la ora actuala este o problema delicata in ceea ce priveste interpretarile si eu cred ca mergand in ideea principiilor europene in ceea ce priveste pozitia UDMR-ului este acea care la ora actuala este in concordanta cu marile puteri care decid politica mondiala, respectiv europeana. Noi ne consideram intotdeauna adeptii doctrinelor din Europa si cred ca folosirea ratiunii si a gasirii unor solutii prin intelegere se poate rezolva in mod corespunzator si aceasta problema. Eu cred ca acolo se greseste pentru ca de multe ori se face confuzie adica se cauta din partea unor extremisti sa puna egalitatea intre Kosovo si alte zone. Consider ca fiecare regiune, fiecare comunitate respectiv tara are specificul ei. Solutiile care sunt in favoarea anumitor comunitati trebuie solutionate in contextul specific local. Si problemele care sunt de gasit in fiecare zona si pentru fiecare comunitate trebuie sa fie bineinteles in contextul locului. In alta ordine de idei, trebuie sa recunosc ca poate si oamenii nostri care au fost in Kosovo la proclamarea independentei nu trebuiau sa mearga acolo pentru ca la urma urmei este o problema care nu ii privea direct pe ei". Sorin Trocan - Glasul Aradului

Aradenii nu s- au prea inghesuit sa vina la dezbaterea publica organizata, ieri, de Primarie. Aradenii care locuiesc in centrul municipiului au fost invitati, ieri, la ora 15.00, la Primarie, pentru a participa la o dezbatere publica legata de proiectul Hist.Urban. Este vorba despre o actiune lansata de Comisia Europeana, pentru revitalizarea oraselor istorice.  Valoarea proiectului este de 117.473 euro, 80% din bani provenind din partea UE si a Guvernului. Obiectivul urmarit este unul de mare importanta pentru Arad.  Se are in vedere inventarierea starii a 50 de imobile situate in Piata Avram Iancu si pe Bulevardul Revolutiei, intre Teatrul Ioan Slavici si strada Vasile Alecsandri, respectiv Teatru si strada 1 Decembrie, urmarindu- se de asemenea realizarea unor schite ale fatadelor si intocmirea unor proiecte tehnice de reabilitare pentru cateva cladiri din zona. Conform celor declarate de viceprimarul Levente Bognar, scopul intalnirii a fost acela de a stabili un contact cu proprietarii imobilelor si de a gasi o solutie, inclusiv financiara, pentru reabilitarea acestora. Stare rea sau foarte rea Cu tot cu oficialitati, in Sala Festiva a Palatului Administrativ nu s- au adunat cu mult peste 30 de persoane, o mare parte a scaunelor ramanand goale. Arhitectul Stefan Sandor, unul dintre specilistii implicati in proiect, sustine ca o mare parte dintre cladirile evaluate se afla intr- o stare foarte rea. "In proportie de 70%, starea sarpantelor si a acoperisurilor este rea sau foarte rea, pentru ca de cand aceste imobile au fost preluate de Recons nu au mai fost reparate invelitoarele. Am vazut multe tavane cazute si multe interventii gresite, chiar si in ceea ce priveste amplasarea unor antene, care distrug acoperisul cand cad", a spus Sandor. De asemenea, multe case au apa la subsol, fapt care duce la distrugerea structurii de rezistenta, ornamentele sunt distrse in proportie de 30%, iar 18% din fatade sunt intr- o stare rea sau foarte rea. Mai mult, 10% din cladiri, printre care se afla si casa Hirschl, necesita o interventie imediata.  In alta ordine de idei, arhitectul a propus inlaturarea de pe fatade a tuturor instalatiilor, inclusiv a aparatelor de aer conditionat care uratesc orasul. Vrea casa Hirschl Ajuns pe la mijlocul dezbaterii, primarul Gheorghe Falca a avut totusi ocazia sa faca in public promisiunea ca Primaria va cumpara casa Hirschl.  Asta, dupa ce, reprezentantul noului proprietar s- a aratat foarte dezamagit de proiectul Hist.Urban. "Degeaba facem planuri si suntem mandri de ele ca acest lucru nu ne ajuta. Proiectantul mi- a spus ca reabilitarea complexului Hirschl ne costa un milion de lei. Primaria ar trebui sa intre intr- un parteneriat cu anumite banci care sa ofere credite cu dobanzi subventionate pe o perioada de 30- 40 de ani”, a spus aradeanul. „Suntem dispusi sa cumparam noi aceasta cladire si sa o reabilitam noi", a raspuns Falca. Lucian Serban - Adevarul

Doi tineri in varsta de 18 si 21 de ani au fost prinsi de jandarmi, in noaptea de miercuri spre joi, in timp ce „se plimbau“ prin oras cu un seif. Luati la intrebari, cei doi au recunoscut ca furasera seiful de la o spalatorie auto, dupa ce l-au scos din peretele in care era zidit.  Tinerii aradeni s-au ales cu dosare penale pentru furt calificat si distrugere. Alex Negru - Evenimentul Zilei

Niciun client nu si-a dat seama ca prostituata "Claudita" este, de fapt, baiat! Un tanar cu inclinatii sexuale deviante le-a oferit amatorilor de sex pe bani senzatii... mult mai tari decat ar fi banuit.  Desi credeau ca au de-a face cu o prostituata, clientii beneficiau de serviciile unui travestit! Marius M. de 20 de ani, din judetul Hunedoara, a fost prins in timp ce intretinea relatii sexuale in schimbul unei sume de bani cu un alt barbat, duminica noaptea spre luni.  Tanarul se prezenta cu numele de Claudita, sustinand ca practica prostitutia de 11 ani si ca pana in prezent niciun client nu si-a dat seama ca este barbat. Obisnuia sa-si acosteze clientii in zona Garii si Gradiste. Tarifele practicate erau de 50 de lei partida.  Marius se deghiza in femeie, avea peruca blonda, se imbraca in rochii si purta pantofi cu tocuri pentru a induce in eroare clientii si a-i acosta in vederea intretinerii de acte sexuale contra cost. "Clientul a fost deosebit de socat in momentul in care politistii i-au luat peruca de pe cap si l-au deconspirat. Si-a dat seama ca este vorba despre un barbat si nu despre o femeie. Acesta a spus ca nu va mai apela in viata lui la astfel de servicii" ne-a declarat Camelia Tuduce Berar, purtator de cuvant al I.P.J. Arad.  Tanarul s-a ales cu dosar penal pentru infactiunea de prostitutie. Cristina M. Poenar - Observator

Putini mai sunt aceia dintre noi, care stiu sa spuna cate ceva despre faimoasa ciocolata produsa in Vinga.  A avut recunoastere internationala in perioada interbelica, iar dupa nationalizarea din 1948  a disparut, practic, gustul unic de vanilie sau ciocolata. Unul dintre localnicii ce-si amintesc, prin prisma povestirilor sau a documentarilor, ceea ce a reprezentat acest produs este arhivarul primariei din comuna, Victor Cociuba.  Preocupat de istoria locurilor, acesta detine o colectie impresionanta de documente si de obiecte ce pot oricand face parte din muzeul comunei Vinga.  Istoria fabricii de ciocolata din comuna se leaga de o familie de sarbi, si de numele unui renumit cofetar al vremii, Draskovits Teodor. In jurul deceniului doi al secolului trecut, familia acestuia a pus pe picioare fabrica a caror fondante aveau sa faca inconjorul lumii, unele dintre produsele de aici ajungand pana pe continentul asiatic, marturie fiind cateva ambalaje scrise in limba japoneza. "M-a preocupat de mult timp nu doar istoria fabricii de ciocolata, ci si a localitatii Vinga. Fara doar si poate, aceasta fabrica a dus numele comunei noastre dincolo de granitele judetului Arad, chiar si dincolo de granitele tarii. Am o colectie de fotografii facute in perioada interbelica, cu angajatii din acea vreme ai fabricii de ciocolata, dar si foarte multe ambalaje din acea vreme. Este o parte a istoriei noastre, de care avem obligatia sa ne preocupam", ne povesteste Victor Cociuba.  Firma lui Draskovits Tivadar (asa cum apare in unele inscrisuri) sau Teodor, asa cum il stiau vinganii avea peste o suta de angajati si producea drajeuri, fondante, bomboane, dar si ciocolata in cutie. Dupa nationalizare, in anul 1948 Draskovits avea sa fie dat afara din casa in care producea ciocolata, dupa o reteta doar de el stiuta.  Apoi, la inceputul anilor 50, aceasta fabrica a functionat ca si sectie a fabricii de ciocolata din Timisoara – Kandia.  Utilajele au fost duse in orasul de pe Bega, dar si in alte judete ale tarii.  Pana in 1970, Kandia a produs un singur sortiment din marca "ciocolata de Vinga", sub forma unei cutii de culoare verzuie, ce continea 10 bomboane cu crema. Dupa acest an ciocolata de Vinga nu s-a mai produs ca sortiment.  Secretul acestei retete de ciocolata nu a fost dezvaluit niciodata, cel ce-l detinea – Draskovits Teodor -  murind in 1955, fara a lasa cuiva vreo informatie despre modul de producere a produsului. Razvan Cretu - Glasul Aradului